Tărtăria | Comuna: Săliştea | Judeţ: Alba | Punct: Gura Luncii | Anul: 2015


Descriere:

Raport ID:
5499
Anul cercetarii:
Perioade:
Preistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; Epoca romană târzie; Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Neatribuit; Domestic;
Tipuri de sit:
Locuire; Tell;
Cod RAN:
| 7080.01 |
Județ:
Alba
Unitate administrativă:
Săliştea
Localitate:
Tărtăria
Punct:
Gura Luncii
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Natea Gheorghe Vasile participant Muzeual Naţional Brukenthal Sibiu
Palaghie Vasile participant Muzeual Naţional Brukenthal Sibiu
Teodorescu Raluca Maria participant Muzeual Naţional Brukenthal Sibiu
Luca Adrian participant Muzeual Naţional Brukenthal Sibiu
Luca Sabin Adrian responsabil Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Marţiş Florentina participant Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Pinter Zeno-Karl participant Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Tudorie Anamaria participant Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Fântâneanu Cristinel participant Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Rustoiu Gabriel participant Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Raport:
În anul 2015 s-a cercetat suprafaţa S.VI (8/16 m) şi S.VII (8/16 m). La ambele suprafeţe ne-am mărginit la căutarea primelor structuri stabile din punctul de vedere al arhitecturii. Observaţiile arheologice ale anilor anteriori ne arătau faptul că tellul a fost parţial distrus prin realizarea unei fortificaţii în secolul XIII d.Chr. Suprafeţele S.VI-X (foto 2) ne arată – fără îndoială – acest lucru. După observaţiile directe se constată că în zona cercetată şanţul medieval avea 40 m la partea cea mai înaltă şi aproximativ 8-10 m adâncime. În suprafaţa VII (foto 1) pământul amestecat, rezultat din săparea şanţului, a fost îndepărtat. Cu toate acestea nu mai sunt vizibile resturile orizonturilor Coţofeni, Petreşti şi Vinča B. După cum se vede la foto 2 suprafeţele arată o înclinare spre stânga a tellului. Aceasta este o urmare a săpării şanţului de apărare. Locuinţa cercetată parţial este primul complex in situ la marginea şanţului. Suprafaţa VI (foto 2, cea mai înaltă, pe vârful tellului) avea primul nivel in situ medieval, de secol XIII. De fapt nu este vorba despre un nivel continuu, ci de elemente ale unei instalaţii pentru încălzirea unui cort (nu locuinţă, deoarece lipsesc elementele de arhitectură ale unei construcţii). Tot aici s-au descoperit şi piese din metal care încadrează bine, în epocă, amenajarea. Nu am ajuns – chiar dacă am cercetat, în adâncime, până la 0,80 m – la nivelul neolitic in situ.