Jupa | Comuna: Mun. Caransebeş | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: Cetate | Anul: 2015
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ardeţ | Lucia-Carmen | responsabil | Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş |
| Grumeza | Lavinia | participant | Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş |
| Negrei | Dimitrie Pavel | participant | Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş |
Raport:
Prin cercetările arheologice desfăşurate în ultimii ani de colectivul Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş s-a urmărit dezvelirea clădirilor XIII şi XIV din municipium Tibiscum, construcţii afectate pe latura de est de cursul fluctuant al râului Timiş. Campania din anul 2015 s-a axat pe cercetarea jumătăţii estice a clădirii XIII.
A fost trasată o secţiune orientată nord-sud, cu dimensiunile de 7x3.50 m (secţiune dispusă în funcţie de orientarea şi dimensiunile camerelor păstrate din clădire). Cinci nivele de locuire (atât din piatră, cât şi din lemn), datate în secolele II-IV p. Chr. au fost identificate. Ultimul nivel s-a conturat imediat sub stratul vegetal, fiind reprezentat de o podea din opus signinum, distrusă pe centrul camerei şi păstrată doar pe limitele estice şi vestice a secţiunii (pe o suprafaţă de 1.65x0.75 m, respectiv 0.80x0.22 m).
Tot într-o fază târzie se datează o altă podea de opus signinum, surprinsă la adâncimea de 0.90 m, păstrată doar pe jumătatea nordică, la baza zidului estic, zid care a fost ridicat în această perioadă (secolul III p. Chr.).
Aceste nivele târzii de locuire au fost ridicate după ce s-a realizat o amenajare compactă cu pământ lutos, a întregii suprafeţe. Grosimea acestei nivelări variază între 0.60-1 m, iar la baza ei au fost găsite un denar roman şi o fibulă cu genunchi, piese care se datează la sfârşitul secolului II – începutul secolului III p. Chr. Tot în acest interval cronologic a avut loc dezafectarea/distrugerea unui cuptor, surprins în limita nordică a secţiuni. Baza cuptorului a fost realizată din lut completată cu 4 cărămizi rectangulare (0.37x0.30 m) dispuse orizontal (pe centru) şi alte 8 cărămizi verticale/pe cant, în exterior. Probabil cărămizile făceau parte din gura de alimentare a cuptorului. Baza cuptorului a fost surprinsă într-un nivel de incendiere (gros de 0.6-0.12 m), care apare în jumătatea nordică a secţiunii, dar şi în alte locuinţe din cadrul municipium-ului, nivelul fiind datat în perioada războaielor marcomanice.
Primul nivel de locuire al aşezării romane a fost surprins la adâncimea maximă de 2 m. În jumătatea nordică a fost documentată o podea din lemn cu dimensiunile de 2.40x1.50 m (podeaua intră în martorul nordic şi în cel vestic). Scândurile structurii erau dispuse nord-sud, fiind foarte bine conservate. Această podea era acoperită de un strat consistent de mortar compact, gros de 5-15 cm.
Din cadrul clădirii XIII a rezultat un bogat material ceramic, osteologic, material special (monede din bronz şi argint, fibule, fragmente de vase din sticlă, opaiţe), cărămizi şi tegulae romane ştampilate MID şi MII.
Note:
1.
La cercetări au mai participat Imola Boda şi Iulian Leonti.
Bibliografie: