Râşnov | Judeţ: Braşov | Punct: Grădişte, Erdenburg | Anul: 2017
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană târzie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Castru;
Cod RAN:
| 40376.01 |
Județ:
Braşov
Unitate administrativă:
Râşnov
Localitate:
Râşnov
Punct:
Grădişte, Erdenburg
Toponim:
Cumidava
Localizare:
| 40376.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Coşuleţ | Stelian | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Mitar | Cristina | participant | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Petculescu | Liviu | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Braşov |
| Dumbrăveanu | Traian | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Raport:
Campanie din 2017, cea de a 12-a finanţată de Consiliul Judeţean Braşov, deşi de mică amploare s-a desfăşurat pe o perioadă de timp mai mare decât cea prezumată datorită lipsei forţei de muncă, care devine o problemă din ce în ce mai dificil de rezolvat la Râşnov -nota 1.
În această campanie s-a continuat investigarea barăcii cu pereţi de lemn şi chirpic, cu contubernii din două camere, plasată lângă via sagularis aparţinând primei faze constructive a castrului şi a drumului dintre această baracă şi cea aflată în faţa sa.
Pentru stabilirea planului exact al barăcii s-a continuat săparea suprafeţei S-46, s-a demontat martorul cu laţimea standard de 1 m dintre S-36 şi S-46, s-a terminat săparea suprafeţei S-37 şi s-au deschis două noi suprafeţe, S-38 şi S-39 care au fost săpate împreună cu martorul dintre ele.
Continuare acercetării S-46 şi a martorului dintre S-36 şi S-46 a permis precizarea adâncimii camerei din spate a contuberniului acestei barăci care este de 3,30 m, deci standard la castrul Râşnov.
În celelalte suprafeţe s-au identificat alte trei contubernii cu lăţimi variabile – între 3,90 şi 3,75 m – ceea ce indică neglijenţe de proiectare a construcţiilor primei faze, care vor exista şi în planul general al fazei a doua constructive a castrului, cea cu edificii de piatră. Şanţurile de implantare ale pereţilor barăcii au lătimea standard de 0,30 m, însă umplutura lor este diferită, pâna la mijlocul lui S-38 din pământ negricios cu pietricele, apoi din lut compactat. Sfârşitul suprafeţei S-39 a fost afectat de o groapă modernă dispusă uşor oblic faţă de lungimea barăcii , care se adânceşte până la un şanţ cu fărâmături de opus signinum pe fund, provenind de la o conductă de aducţiune a apei din ultima fază a castrului. Groapa de demolare modernă a fost executată pentru recuperarea cărămizilor romane care placau conducta de aducţiune a apei din opus signinum. În S-38, in contubernium-ul lat de 3,85 m, camera din faţă, lângă peretele median al barăcii a fost descoperit un depozit de cel puţin 10 vase ceramice, întregi sau sparte dar întregibile, plus două opaiţe, probabil dispuse pe o poliţă ce a ars în incendiul care a distrus barăcile. Vasele sunt de diverse forme - cană, strecurătoare, oale, ulcioare, castroane, capace - ceea ce este firesc având în vedere utilizarea lor de catre soldaţii din respectivul contubernium. Cele două vase de tradiţie dacică care fac parte din acest depozit sunt lucrate la roată şi au aceeaşi pasta şi culoare ca şi majoritatea vaselor tipic romane ceea ce dovedeşte că au fost produse în acelaşi atelier.
În S-27 s-a ajuns la adâncimea de -0,85 m. S-a descoperit rigola şi o parte din aleea dintre barăcile 2 şi 3 (cea dinspre via sagularis) aparţinând fazei 1 a castrului. Deşi o parte din drum a fost distrusă de o groapă, coroborând rezultatele obţinute în această campanie cu cele din anii anteriori s-a putut reconstitui lăţimea aproximativă a acestui drum care este de c. 3,20 m plus rigolele.
Ca şi în celelalte campanii inventarul arheologic descoperit este bogat şi variat. Astfel în afară de numeroasele fragmente ceramice comune menţionăm: 4 opaiţe şi 10 vase ceramice, 11 monede dintre care 5 denari de argint şi unul din metal comun (base denarius), un inel din argint, 3 fibule şi un ac de cusut din bronz, 2 ace de os dintre care unul semiprelucrat, un vârf de suliţă din bronz, un prinzător de teacă din fier, o aplică de centiron şi o limbă de curea din bronz, 3 vârfuri de bolţuri şi o aplică de centiron din fier, o bilă de praştie din lut, o cheie de fier, o fusaiolă de gresie.
Castrul mic
La solicitarea colegilor Ovidiu Ţentea şi Alexandru Popa s-a executat un sondaj în exteriorul castrului pentru a clarifica funcţionalitatea anomaliilor geo-magnetice constatate în urma investigaţiilor pe care le-au facut în luna octombrie 2016. În această secţiune de 15 x 1 m dispusă la c. 28 m. distanţă de turnul de colţ din praetentura dextra a fost descoperit şantul de apărare a unui castru mic şi un al treilea şanţ al castrului mare. În sondaj nu au fost recuperate materiale arheologice, ceea ce erea de aşteptat având în vedere că secţiunea nu a depăşit agger-ul nivelat aproape total, eventual via sagularis, a acestui castru. Totuşi pe baza analogiei foarte apropiate cu castrul de la Rucăr credem că datarea sa traianee este asigurată. Deci castrul mic este una dintre micile fortificaţii care au asigrat securitatea traficului militar în timpul lui Traian pe drumul ce lega Novae prin pasul Rucăr - Bran cu castrele din SE Transilvaniei aparţinînd Moesiei Inferior.
Note:
1.
1)CCA 2007, pag. 291 – 292; CCA 2008, pag. 256 – 257; CCA 2009, pag. 185 – 186; CCA 2011, pag. 109 – 111; CCA 2012, pag. 116 – 117; CCA 2014, pag. 113 – 114; CCA 2015. pag. 62 -63, CCA 2016, pag. 68 – 69; CCA 2017, pag. 111 – 112.