Letea Veche | Judeţ: Bacău | Punct: Sit 5 - Varianta Ocolitoare a Municipiului Bacău | Anul: 2019
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
6355
Anul cercetarii:
Perioade:
Protoistorie;
Epoci:
La Tène;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare rurală;
Cod RAN:
| 20368.01 |
Județ:
Bacău
Unitate administrativă:
Letea Veche
Localitate:
Letea Veche
Punct:
Sit 5 - Varianta Ocolitoare A Municipiului Bacău
Sector:
Km 8+480 - 8+680
Localizare:
| 20368.01 |
Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Istina | Lăcrămioara Elena | responsabil | Complexul Muzeal "Iulian Antonescu", Bacău |
| Plăcintă | Tiberiu | participant | Complexul Muzeal "Iulian Antonescu", Bacău |
| Prisecaru | Dănuţ | participant | Complexul Muzeal "Iulian Antonescu", Bacău |
| Garvăn | Daniel | participant | Muzeul Judeţean Buzău |
| Grigoraş | Laurenţiu | participant | Muzeul Judeţean Buzău |
| Matei | Sebastian | participant | Muzeul Judeţean Buzău |
| Munteanu | Roxana | participant | Muzeul Judeţean Buzău |
Raport:
Situl numărul 5 din localitatea Letea Veche, com. Letea Veche, jud. Bacău, de pe tronsonul Variantei Ocolitoare a Municipiului Bacău a fost descoperit în urma efectuării unui diagnostic arheologic intruziv, în lunile iulie-august 2016 (1), de către un colectiv de arheologi din partea Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău şi Vanderlay Arheo SRL.
Situl a fost cercetat pe suprafaţa afectată de proiectul de infrastructură. Din colectiv au mai făcut parte şi Simina-Mihaela Ilaş, Iulian-Petru Bucur, Sebastian Sascău şi Marius-Alexandru Istina de la Complexul Muzeal ”Iulian Antonescu” Bacău.
Metodologia de cercetare a fost cea uzuală pentru arheologia preventivă. Solul vegetal a fost decopertat mecanizat, cu un excavator dotat cu o cupă de taluz, până la adâncimea de conturare a complexelor arheologice. Complexele arheologice au fost apoi cercetate manual. Au fost înregistrate coordonatele topografice ale fiecărui complex, care a fost fotografiat în toate etapele cercetării, secţionat şi săpat, după realizarea releveelor necesare unei documentări corecte. S-au completat fişele de complex, iar inventarul descoperit a fost prelevat, etichetat şi ambalat corespunzător, fiind transportat la sediul instituţiei CMIA Bacău spre a fi restaurat şi pregătit pentru prelucrarea ştiinţifică.
În urma cercetării complexelor, nivelul de săpătură a atins sterilul arheologic pe întreaga suprafaţă decopertată. Suprafaţa afectată de proiect a fost de 9.200 mp, iar suprafaţa cercetată de 7.300 mp.
Au fost identificate şi cercetate 32 de complexe arheologice datate în epoca geto-dacă, secolele II-I î.Hr. Situl arheologic intersectează traseul şoselei proiectate (Varianta Ocolitoare a Municipiului Bacău) între km 8+480 – 8+680 şi reprezintă un sit monostratificat, ce păstrează urmele unei aşezări relativ modeste, documentată prin gropi, structuri uşoare şi un inventar mobil destul de sporadic.
Complexele cercetate pot fi definite ca:
Locuinţă adâncită – 2
Vatră – 3
Groapă de stâlp – 3
Groapă cu depuneri – 5
Groapă de provizii – 13
Aglomerare materiale arheologice – 5
Groapă funcţionalitate nedeterminată – 1.
Stratigrafia se prezintă astfel: nivelul vegetal actual, având consistenţă dură, compactă, culoare brun închisă şi structură argiloasă măsoară grosimi de cca. 0,20-0,40 m; este urmat de un strat cafeniu deschis, mai curând argilos la partea superioară şi din ce în ce mai nisipos spre -1,00 metri. Depunerea antropică se delimitează la contactul dintre cele două straturi, mai ales la partea superioară a stratului cafeniu. Complexele au fost identificate la adâncimi cuprinse între -0,50 şi -0,80 metri.
Materialul arheologic este în mare parte rulat, extrem de fragmentar, prost conservat datorită umidităţii crescute a solului. Aceasta a afectat cu precădere ceramica grosieră, lucrată cu mâna, precum şi lipitura incomplet / slab arsă, astfel că multe dintre complexele identificate au devenit dificil de reperat în teren şi de interpretat.
Situl nu a relevat un material excepţional, majoritatea artefactelor intrând în categoria bunurilor arheologice comune (ceramică, pietre fără urme de prelucrare, material faunistic, artefacte de metal). Remarcăm prezenţa unui număr redus de piese de metal – două fragmente de cuţite de fier, fragmente nedeterminate de piese de bronz, o fibulă, o monedă antică (nedeterminată, probabil imitaţie locală, în curs de curăţare).
În ceea ce priveşte ceramica descoperită, consideraţiile principale care pot fi formulate în acest stadiu al cercetării se referă la categoriile reprezentate în sit (atât fină, cât şi grosieră, lucrată cu mâna sau la roată). În privinţa formelor specificăm că gradul accentuat de fragmentare îngreunează considerabil întocmirea unei tipologii. Caracterul depunerilor antropice corespunde celui al unei aşezări (probabil de mici dimensiuni sau de durată restrânsă); gradul mare de fragmentare al artefactelor, starea precară de conservare a patrimoniului mobil şi al structurilor antropice identificate pledează pentru o afectare semnificativă a sitului în trecut, pe care o punem pe seama traversării acestui perimetru de către cursul Bistriţei (poate şi de către cel al Siretului).
Note:
[1]. (1) Istina et alii, 2017, p. 95.
Bibliografie: