Şoşdea | Comuna: Măureni | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: Giurcani-Munteanu-Zgurile Mari | Anul: 1983 - 1992
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Raport ID:
666
Anul cercetarii:
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Epoca migraţiilor;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 53265.01 |
Județ:
Caraș-Severin
Unitate administrativă:
Măureni
Localitate:
Șoșdea
Punct:
Giurcani-Munteanu-Zgurile Mari
Localizare:
| 53265.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bozu | Ovidiu | responsabil | Muzeul Banatului Montan, Reşiţa |
Raport:
Aşezare rurală, specializată în prelucrarea minereului de fier; sec.III-IV. Săpătură de salvare; 1986-1987. În zona Giurcani-Munteanu-Zgurile Mari se găsesc adevărate halde, sub aspect de movile de dimensiuni mai mari sau mai mici, ce conţin numeroase fragmente care provin de la turtele de fier rezultate de pe urma topirii minereului de fier, bulgări de zgură, minereu de fier şi fragmente ceramice. După factura şi forma ceramicii, urmele arheologice se pot încadra în sec.III-IV. A fost descoperit un cuptor, de formă semicirculară, distrus până aproape de vatră; pereţii se păstrau pe o înălţime de 10 cm, având o grosime de 25 cm; diametrul exterior era de 1,50 m, iar cel interior de 1 m. P e vatră s-au descoperit bucăţi de fier topit şi câteva fragmente ceramice, din pastă fină, de culoare cenuşie. În faţa cuptorului a fost descoperită o suprafaţă, cu diametrul de 2,80 x 3,20 m, din care s-au recoltat fragmente ceramice, fragmente de turte de fier, zgură şi cărbuni. Pe fundul gropii au fost surprinse 3 gropi de par. Prezenţa gropilor şi a materialului din faţa cuptorului sugerează existenţa unei platforme de prelucrare, care avea şi un acoperiş. Destinaţia platformei era de a reîncălzi turtele de fier, rezultate de pe urma prelucrării minereului, în vederea prelucrării acestora. În spatele acestei instalaţii a fost descoperită o altă platformă, de formă rectangulară, cu o lăţime de 2,30 m, situată la 0,40 - 0,45 m faţă de nivelul solului, care a fost doar parţial cercetată. De pe urma golirii acestei suprafeţe au rezultat fragmente ceramice, oase, zgură, lupe de fier. A fost identificată de asemenea şi o vatră cu diametrul de 0,60 m. La 1,70 m de latura de NV a platformei s-a conturat o groapă cu dimensiunile de 2,60 x 1,10 m, din golirea căreia a rezulta o cantitate imprensionantă de fragmente de turte de fier, totalizând o cantitate de 113 kg. Fără a găsi analogii privind destinaţia acestor tipuri de gropi, sugerăm că ele sunt legate de procesul de îmbătrânire naturală a turtelor de fier sau a resturilor de turte. Acest procedeu ducea la eliminarea surplusului de carbon şi era totodată un mijloc de depozitare a resturilor de turte de fier neprelucrate. Materialul ceramic se datează în sec.III-IV şi se împarte în ceramică lucrată cu mâna şi cu roata (în proporţie de peste 70%). Încadrarea cronologică, pe baza ceramicii care are analogii în descoperirile similare din Banat - Fizeş, Grădinari, Ramna, Gornea, Moldova Veche, Hodoni, Jabăr, Fratelia, o fixăm, mai larg, în sec.III-IV. Locuitorii aşezării, care în principal se ocupau cu prelucrarea minereului de fier şi, în secundar cu agricultura, nu pot fi, din punct de vedere etnic, decât populaţia autohtonă daco-romană.