Corabia | Comuna: Oraș Corabia | Judeţ: Olt | Punct: Cetatea romano-bizantină Sucidava | Anul: 2022
Nu s-au găsit date pentru RaportID: 6877Nu s-au găsit date pentru RaportID: 6877Nu s-au găsit date pentru RaportID: 6877
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raport de cercetare arheologică de la Celei-Sucidava, oraș Corabia, Județul Olt, Punct: Cetatea romano-bizantină Sucidava
Raport ID:
6877
Anul cercetarii:
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca romană târzie; Epoca romano-bizantină; Epoca medievală mijlocie;
Tipuri de sit:
Aşezare urbană;
Cod RAN:
| 125551.01 |
Județ:
Olt
Unitate administrativă:
Oraș Corabia
Localitate:
Corabia
Punct:
Cetatea Romano-Bizantină Sucidava
Localizare:
| 125551.01 |
Autorizare :
Autorizația pentru cercetare arheologică sistematică
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bălteanu | Dan | participant | Direcţia Judeţeană pentru Cultură Dolj |
| Trandafir | Mirela | participant | Muzeul de Arheologie şi Etnografie, Corabia |
| Amon | Lucian | participant | Universitatea din Craiova |
| Gherghe | Petre | participant | Universitatea din Craiova |
| Negru | Mircea | responsabil | Universitatea Spiru Haret, București |
Raport:
Introducere
Situl arheologic Cetatea romano-bizantină de la Celei-Sucidava este amplasat pe malul stâng al Dunării, între km 634-635, pe teritoriul cartierului Celei, al orașului Corabia din județul Olt.
În vederea deschiderii unui nou sector de cercetare arheologică, a fost analizat istoricul săpăturilor arheologice în acest sit, pentru care s-au păstrat planuri, începând cu anul 1917 și până în anul 2019. În această perioadă cercetările arheologice au fost efectuate sub coordonarea lui Grigore Tocilescu (1917-1918), Dumitru Tudor (1936-1981), Octavian Toropu (1982-1995), Petre Gherghe (1996-2014) și Lucian Amon (2015-2019).
Campania din anul 2022
În urma corelării planurilor elaborate de colectivele de cercetare de-a lungul timpului, au fost identificate două zone compacte unde pot fi inițiate noi cercetări arheologice sistematice. Acestea sunt în partea de sud-est, la vest de basilica bizantină, respectiv, în partea de nord-vest. Având în vedere forma rectangulară și relevanța ca dimensiuni a suprafeței în ansamblul sitului arheologic, s-a optat pentru prima suprafață în vederea inițierii unui nou sector de cercetare.
În același scop, pentru o mai bună delimitare a structurilor arheologice deja existente, a fost efectuată o ridicare topografică cu ajutorul dronei, fiind realizat un nou ortofotoplan și o hartă de tip lidar a sitului arheologic.
De asemenea, în cursul anului 2022, au fost efectuate investigații geofizice prin metoda electromagnetică, pentru identificarea non-invazivă a posibilelor structuri arheologice în zona propusă de cercetare. Rezultatele acestor investigații sunt în curs de procesare și vor fi publicate ulterior apariției acestui articol.
Metodologia cercetării.
În campania din anul 2022, a fost deschis un nou sector de cercetare arheologică, numit Sectorul de Sud-Est, amplasat în partea de sud-est a cetății romano-bizantine, la vest de clădirea cu hypocaust și la sud-vest de basilica bizantină. Proiectul multianual de cercetare cuprinde un număr de 10 suprafețe rectangulare, orientate S-N, numerotate de la C1 la C10, de la sud la nord, cu dimensiunile de 6,00x6,00 m.
Cercetările arheologice în acest sector au început cu practicarea a două casete în partea de sud a sectorului delimitat (C1 și C2). Acestea au laturile de 6,00 x 6,00 m, având între ele un martor de 2,00 m, pentru evacuarea pământului rezultat din săpăturile arheologice, iar în partea de sud cu un martor de 1,00 m, față de suprafața rectangulară delimitată a sectorului. Caseta C1 este pe colțul de SV al suprafeței sectorului, iar C2 pe colțul de sud-est. Casetele 1, 3, 5, 7, 9 sunt în partea de vest a sectorului, pe când castele 2, 4, 6, 8, 10 sunt în jumătatea de est a acestuia.
Stratigrafia.
De la nivelul actual al solului până la adâncimea de -0,10/-0,15 m a fost identificat un strat de pământ de culoare cenușiu-negricioasă, provenit de la săpăturile efectuate anterior în această arie. Sub acest strat, de la adâncimea de 0,10/-0,15 m, la adâncimea de -0,40 m, a fost identificat un strat de pământ de culoare cenușie, cu rare lentil de pământ de culoare gălbuie, acesta fiind stratul vegetal.
Materialele arheologice descoperite se află în poziție secundară, în stratul vegetal de la suprafața sitului arheologic. Dintre materialele descoperite menționăm fragmente de vase ceramice din perioadele romană târzie, bizantină și evul mediu, dar și din perioada contemporană. În cadrul casetei C1, c. B1-B2 au fost găsite un număr mare de fragmente de vase ceramice, cărămizi și țigle provenite din săpături mai vechi
Materialul arheologic descoperit cuprinde fragmente de vase ceramice din perioada romană târzie, bizantină și medievală (secolele XIII-XIV). Dintre acestea semnalăm câteva fragmente de vase ceramice modelate cu mâna, databile în perioda finală de locuire din secolele VI-VII.
Abstract [EN]:
Abstract
Following the correlation of the plans developed by the research groups over time, two compact areas were identified where new systematic archaeological research can be initiated. They are in the southeast part, west of the Byzantine Basilica, respectively, in the northwest part. Considering the rectangular shape and the relevance of the area in terms of dimensions in the whole archaeological site, the first area was chosen in order to initiate a new research sector.
In the archaeological campaign of 2022, two boxes were drilled in the southern part of the new research sector. During the research, the plant layer was discovered, in which archaeological materials from the Late Roman, Byzantine and Medieval periods were discovered.