Excavation Year |
2014 |
Epoch |
Bronze Age
|
Periods |
Bronze Age
|
Site Category |
Domestic;
Religious, Ritual and Funerary;
Unassigned
|
Site Types |
Habitation;
Open settlement;
Funerary find;
Cemetery;
Plane cemetery;
Tumular cemetery
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Suceava |
Locality |
Adâncata |
Commune |
Adâncata |
Site |
Sub Pădure |
Site Sector |
|
Site name |
|
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Baran |
Vero |
|
Uiversitatea "Ştefan cel Mare" Suceava |
Budui |
Vasile |
|
Uiversitatea "Ştefan cel Mare" Suceava |
Ignat |
Ioan |
|
Şcoala Gimnazială Gheorghe Popovici, Lozna-Botoşani |
Niculică |
Bogdan Petru |
Site director |
Muzeul Bucovinei, Suceava |
Stigleț |
Dumitru-Ionuț |
|
Uiversitatea "Ştefan cel Mare" Suceava |
|
National Arch. Record Site Code |
146806.04
|
Report |
În perioada 15 septembrie – 15 octombrie 2014, în baza autorizaţiei de diagnostic arheologic nr. 108 / 2014, eliberată de Ministerul Culturii, au fost întreprinse lucrările arheologice necesare identificării şi verificării stratigrafiei, determinării exacte a limitelor de sit şi reperarea unor puncte de interes arheologic, în aşezarea de tip Komariv (Bronz Mijlociu), de la Adâncata – Sub Pădure, com. Adâncata, jud. Suceava.pentru săpăturile sistematice ulterioare. Cercetările au fost efectuate cu finanţarea Muzeului Bucovinei din Suceava, cu sprijinul Primăriei Adâncata, prin domnul primar Viorel Cucu, în perioada 2-15 octombrie, când s-au desfăşurat intervenţiile invazive în perimetrul aşezării. Aceste lucrări au fost precedate de investigaţii de teren non-distructive, corelate cu cercetarea de cabinet, care au constat în cotarea unor puncte şi perimetre, stabilirea topografiei generale a sitului, observaţii geomorfologice. După etapa elaborării hărţilor specifice unei analize de landscape, au urmat verificări în deschiderile la zi şi patru sondaje pedologice şi carotaje geologice, coordonate de lect. univ. dr. Vasile Budui de la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, concomitent cu efectuarea unor sondaje stratigrafice minimale. Situl de la Adâncata este unul aparte în cadrul preistoriei din spaţiul nord-est carpatic. El însumează deopotrivă cimitirul tumular biritual, de inhumaţie şi incineraţie din punctul „Imaş”, precum şi aşezarea contemporană, aflată la cca. 500 m nord-est de necropolă, aparţinând culturii Komariv (Komarów), o civilizaţie extrem de puţin cunoscută în acest moment la noi în ţară. Tocmai acesta este motivul pentru care s-au desfăşurat şi investigaţiile din toamna anului 2014: în Bronzul Mijlociu (cca. 2200-1500 a.Chr.), în zona de nord a Moldovei s-a manifestat extensia sudică a cercului cultural Trzciniec, care include şi componenta culturală Komariv (Komarów). Aceasta este caracterizată prin morminte tumulare şi plane, deseori în construcţii de piatră (moşteniri din mai vechiul mediu cultural al civilizaţiei Amforelor Sferice), şi printr-o ceramică decorată cu şnurul şi, în mod deosebit, cu diverse motive incizate (mai ales triunghiuri şi romburi), la care se adaugă o caracteristică interesantă, anume utilizarea silicolitului şi cuarţitului pisat ca degresanţi. În ceea ce priveşte metoda de cercetare arheologică, s-a optat pentru deschiderea unui număr de opt secţiuni, notate SI – SVIII, cu lungimi diferite, practicate în marginea de sud a promontoriului pe care erau semnalate vestigiile din Epoca Bronzului în timpul perieghezelor. Astfel, notăm: SI – 7 m x 1,20 m; SII – 6 m x 1,20 m; SIII – 6 m x 1,20 m; S IV – 8 m x 1,20 m; S V – 10,30 m x 1,20 m; S VI – 5 m x 1,20 m; S VII – 6 m x 1,20 m; SVIII – 3 m x 1,50 m. Suprafaţa totală aferentă lucrărilor a fost de 62,46 mp, până la adâncimi ce variază între 0,50-0,70 m. Aşezarea se prezintă, cel puţin în zona noastră de investigare, intactă din punctul de vedere al intervenţiilor de epocă modernă şi post-modernă. Stratigrafia a fost comparată cu materialele descoperite în timpul cercetărilor de suprafaţă şi a sondajelor din anul 2006, ajungându-se la câteva concluzii interesante. În primul rând, limita de sud a aşezării este una „falsă”, cu alte cuvinte ea nu a fost reprezentată în Epoca Bronzului de marginea actuală a pârâului de pe marginea sudică a aşezării. În ultimii 3500-4000 de ani s-a constatat o evoluţie graduală adiacentă malului nordic şi estic al pârâului, care a rupt din marginea iniţială a aşezării, fapt confirmat de investigaţiile geomorfologice din toamna anului 2014. Au fost identificate alunecări fosilizate, în albia pârâului, din acestea fiind prelevate materiale arheologice (ceramică); există mai multe porţiuni ale aşezării, care au alunecat şi s-au desprins, în timp, din platoul aşezării. O altă observaţie este cea legată de stratigrafia aşezării, care este una extrem de simplă: un strat de cultură cu grosimi maxime de 0,20-0,27 m, suprapus de material post-Epoca Bronzului şi delimitat la partea inferioară de sterilul arheologic. Pentru întâia dată avem descoperiri aparţinând Evului Mediu târziu, respectiv secolelor XVII-XVIII, care vor trebui confruntate cu izvoarele documentare privind locuirea medievală târzie din zona satului Adâncata, ştiut fiind faptul că vatra iniţială a acestuia se plasează la câţiva kilometri înspre nord, spre valea Siretului. Perieghezele efectuate cu prilejul noilor arături din data de 8 octombrie 2014 ne arată că în întregime, platoul pe care se dezvoltă aşezarea a fost locuit în Epoca Bronzului. Chiar dacă materialele sunt reduse numeric şi prezintă o inconsistenţă a distribuţiei spaţiale, credem că săpăturile viitoare vor putea furniza descoperiri utile cercetării culturii Komariv, ceea ce ne îndeamnă să apreciem la un alt nivel modul de habitat preistoric din punctul „Sub Pădure”. Aşa cum au arătat sondajele din vara anului 2006, locuinţele erau de tipul colibelor uşoare, fapt ce explică efectiv lipsa identificării, cel puţin în acest stadiu al cercetării, a locuinţelor adâncite sau de suprafaţă. Unele bucăţi de lipituri şi de vatră, puternic distruse în timp, sunt dovezi ale unor amenajări antropice de genul colibelor cu vetre interioare, probabil acoperite cu rogojini, piei, stuf, materiale perisabile, care, cel puţin în urma unor incendieri sau a intemperiilor, nu s-au mai putut păstra. O descoperire importantă constă în punerea în evidenţă a unui nivel arheologic despre care nu aveam date până în prezent, aparţinând perioadei timpurii a Epocii Bronzului. Acest nivel se poate data începând cu a doua jumătate a mileniului IV a.Chr., prin caracteristicile ceramicii (buze crestate, brâie în relief crestate, străchini bitronconice cu decor incizat, executat cu un instrument cu vârf triunghiular), el aparţinând orizontului arheologic din Bronzul Timpuriu, de tipul Izvoare III – Târpeşti – Dolheştii Mari – Botoşana – Suceava-Câmpul Şanţurilor – Bosanci-La Pod la Rediu, nivel caracterizat prin lipsa completă a ceramicii pictate în reţea de tip Tripolie CII-γ2 (tripolian târziu, orizontul Horodiştea-Erbiceni-Gordineşti-Vâhvatinţi / Ofatinţi). De asemenea, datele pedologice preliminare, concretizate şi prin prelevarea mai multor eşantioane de sol, ne indică prezenţa luvisolurilor albice, mai mult sau mai puţin gleizate sau pseudogleizate, fapt care sugerează prezenţa unui covor de arbuşti şi vegetaţie forestieră pentru o îndelungată perioadă de timp, inclusiv, probabil, la nivelul Epocii Bronzului, fapt confirmat de altfel şi de recentele studii pe loturi de probe de cărbune din necropola de la Adâncata şi din aşezarea din punctul Sub Pădure, care prezintă dovada existenţei în acele timpuri a stejărişurilor (Quercinee: stejar şi gorun) şi a aninului negru, specii existente şi în prezent în zona platoului Adâncata. Situl de la Adâncata (necropola tumulară de la Imaş şi aşezarea contemporană) prezintă un interes major, prin asocierea cimitir-aşezare, iar din punct de vedere cronologic, descoperirile ceramice sugerează încadrarea în cea de a doua fază a culturii Komariv (prezenţa brâielor în relief, a decorului canelat oblic şi vertical, a triunghiurilor incizate, a buzelor răsfrânte şi a vaselor de mari dimensiuni, de tip „lalea”), respectiv între secolele XVIII-XV a.Chr.
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
Les investigations de diagnostique archéologique effectuées pendant l’automne de 2014, avec le financement de Muzeul Bucovinei Suceava, ont permis d’établir précisément la stratigraphie du site archéologique d’Adâncata – Sub Pădure (com. d’Adâncata, dép. de Suceava). L’établissement est contemporain avec la nécropole tumulaire du point Imaş, située seulement à quelques centaines de mètres vers le sud-ouest. Les matériaux céramiques prépondérants appartiennent à la culture de Komariv (XVIIIe-XVe siècles a.Chr.), en étant caractérisés par des bandes en relief, par le décor rainuré obliquement et verticalement, par la présence des triangles incisés, des bords reflétés et des pots de grandes dimensions, de type „tulipe”. Comme matériaux dégraissants on a utilisé le silicolite et le quartzite broyés. Une découverte intéressante est celle liée à la présence d’un niveau d’habitation intermittent du Bronze Ancien, appartenant à l’horizon de découvertes Izvoare III – Târpeşti – Dolheştii Mari – Botoşana – Suceava-Câmpul Şanţurilor – Bosanci-La Pod la Rediu, qui est caractérisé par l’absence totale de la céramique peinte en réseau de type Tripolie CII-γ2 (Tripolie tardif, l’horizon Horodiştea-Erbiceni-Gordineşti-Vâhvatinţi / Ofatinţi). Pendant les recherches on a découvert aussi des fragments céramiques médiévaux (XVIIe-XVIIIe siècles), pour le moment inédits.
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
INP |
Language |
RO |
|
|