Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Alba Iulia | Site: Dealul Furcilor | Excavation Year: 2017

Excavation Year   2017
Epoch
Late Roman period (2nd - 4th cent.);
Late Medieval Age (14th - 18th cent.)
Periods
Roman Period;
Medieval Age
Site Category
Religious, Ritual and Funerary
Site Types
Cemetery
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Alba
Locality   Alba Iulia
Commune   Alba Iulia
Site  Dealul Furcilor
Site Sector Izvorului, nr. 5
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Bleoancă Mihaela Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Bounegru George Valentin Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
Ciulavu Florin Site director Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea
Lascu Ilie Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
National Arch. Record Site Code 1026.03
Report În luna aprilie 2017 a debutat cercetarea arheologică preventivă pe terenul amplasat pe Str. Izvorului, Nr. 5, proprietari Gomboş Corneliu şi Gomboş Virginia, fiind determinată de obiectivul „construire locuinţă unifamilială şi împrejmuire”. Zona cercetată se află la intrare pe „Dealul Furcilor”, în apropierea limitei de nord a terasei, în zona afectată de al doilea oraş roman de la Apulum, unde, mai târziu, s-a dezvoltat o aşezare medievală, în sec. X-XI.
Suprafaţa cercetată (174,63 mp) a fost împărţită în carouri cu dimensiunile de 2 mp, notate de la 1A la 8 F, iar pe mijlocul suprafeţei a fost practicat un martor stratigrafic cu lăţimea de 1 m, care ulterior a fost spart pe o treime din lungimea lui, deoarece acoperea câteva complexe arheologice. Cercetarea s-a făcut până la adâncimea maximă de - 6,40 m de la nivelul actual de călcare, într-o fântână, unde ne-am oprit fără a se atinge stratul steril, deoarece au început să se prăbuşească pereţii gropii. Pe baza materialelor descoperite, putem data complexele în epoca romană (sec. II-III) şi în evul mediu timpuriu (sec. X-XI).

Scurt istoric al cercetărilor
Cercetările arheologice întreprinse la Alba Iulia - Dealul Furcilor sunt numeroase, în zona respectivă fiind înregistrate locuiri din preistorie (la baza terasei), epoca romană, post romană şi medievală timpurie (la marginea nordică a necropolei romane din Dealul Furcilor - Podei) şi o necropolă romană birituală, de inhumaţie şi de incineraţie.
Terenul pe care am efectuat cercetarea arheologică este amplasat într-o zonă despre care se cunoaşte că a fost în trecut ocupată de canabele Legiunii a XIII-a Gemina, devenite sub Septimius Severus Municipium Septimium Apulense -nota 1. Suprafaţa propusă pentru descărcare se află amplasată în vecinătatea unor imobile pentru care s-a efectuat cercetare arheologică în anii trecuţi -nota 2. Investigaţiile arheologice precedente au scos la iveală un nivel de locuire romană care, potrivit autorilor descoperirilor, începe cu perioada lui Hadrian, imediat după edificarea castrului de piatră al legiunii. Descoperirile din evul mediu timpuriu (sec. X-XI) sunt tot mai multe în zona menţionată, fiind identificate frecvent locuinţe de suprafaţă, bordeie semiîngropate şi gropi menajere de mici sau de mari dimeniuni.

Stratigrafia
Stratigrafia este în mare parte aceeaşi pentru suprafaţa cercetată, observându-se diferenţe foarte mici de la o zonă la alta. Spre exemplu, în partea de sud a suprafeţei stratigrafia este următoarea: 0 - 0,17 m: strat vegetal brun-gălbui; 0,17 - 0,75 / 0,78 m: strat negru pigmentat, cu multe materiale arheologice; 0,78 - 0,85 m: strat brun-gălbui cu pigment; 0,85 - 0,90 m: strat galben steril din punct de vedere arheologic. În partea de nord a suprafeţei cercetate stratigrafia este următoarea: 0 - 0,17 m: strat vegetal brun-gălbui; 0,17 - 0,75 / 0,78 m: strat brun gălbui pigmentat, cu multe materiale arheologice; 0,78 - 1,00 m: strat brun-gălbui pigmentat, cu puţine materiale arheologice; 1,00 - 1,10: strat galben steril din punct de vedere arheologic.
Situaţia stratigrafică se modifică în zonele în care apar descopeiri care au legătură cu locuirea romană din canabe. Astfel, stratigrafia din partea de vest a secţiunii cercetate este următoarea: 0 - 0,17 m: strat vegetal brun-gălbui; 0,17 - 0,40 m: strat negru cu multe materiale arheologice; 0,40 - 0,75/0,78 m: strat cenuşiu negricios cu pietriş şi fragmente de tegule; 0,78 - 1,05 m: strat negru cu puţine materiale; 1,05 - 1,15 m: strat galben lutos, steril din punct de vedere arheologic.

Complexele
Au fost descoperite 26 de complexe arheologice databile în epoca romană, în secolele II-III (gropi de provizii, gropi menajere, fântâni) şi în evul mediu timpuriu, în secolele X-XI (locuinţă adâncită şi o groapă menajeră).
Pentru cele din epoca romană, aşa cum era de aşteptat, inventarul este format în special din obiecte lucrate din lut ars: vase întregi şi întregibile, foarte multe fragmente de vase, trei fragmente de statuete dedicate Venerei, jucării din ceramică, foarte multe jetoane, opaiţe întregi şi fragmentare. Inventarul complexelor este completat cu obiecte lucrate din os, care au fost descoperite în număr foarte mare: fluier decorat, cutii pentru ace decorate, ace de păr cu şi fără decor, ace de cusut, jetoane simple şi sculptate, străpungătoare şi un obiect în curs de prelucrare; a fost descoperit şi un ac realizat din corn. Urmează obiectele metalice: monede, inele (din care unul este cu cheiţă), fibule, aplici, obiect chirurgical, prinzător de teacă, lanţ de opaiţ, verigi, cuie.
Inventarul complexelor datate în evul mediu este format din fragmente de vase ceramice, prezente în ambele complexe, unelte din fier descoperite în locuinţă, un fragment dintr-un pandantiv din bronz de tip lunulă descoperit în groapa menajeră şi oase de animale. Până în prezent fragmentul de pandantiv este singurul de acest fel descoperit într-o aşezare medievală din Transilvania, celelalte care sunt cunoscute fiind descoperite doar în necropole -nota 3. O bună analogie pentru el am identificat în necropola de la Alba Iulia - Staţia de salvare -nota 4. Aceste piese au fost încadrate cronologic în intervalul delimitat de ultimul sfert al secolului X şi cel mult al treilea sfert al sec. XI -nota 5. Trebuie menţionat faptul că în cele două complexe medievale au fost descoperite şi materiale ceramice datate în epoca romană, care au fost antrenate în pământul din umplutura gropilor.
Pe lângă complexele amintite, am identificat şi câteva ziduri şi fundaţii de ziduri. În carourile 5-7 E-F am identificat trei ziduri care fac parte dintr-o încăpere a unei clădiri din canabele Legiunii a XIII-a Gemina. Acestea au lăţimea de 0,65 m şi înălţimea totală de 0,70 m, din care 0,40 m fundaţie şi 0,30 m elevaţie. Fundaţia a fost realizată din balastru, iar elevaţia din pietre de râu de mari dimeniuni, legate cu mortar. Adâncimea la care au fost descoperite variază între 0,35 şi 0,40 m. De asemenea, un alt zid a fost descoperit în carourile 7-8 A-B. Acesta traversează colţul secţiunii cercetate, fiind surprins pe o lungime de 3,7 m. Adâncimea la care a fost descoperit variază între 0,60 şi 0,68 m. Lăţimea acestuia este de 0,60 m şi înălţimea de 0,60 m. Fundaţia este realizată din piatră mică de râu şi pământ galben, iar elevaţia este realizată din pietre de râu de mari dimensiuni legate cu mortar. Adâncimea la care au fost desoperite este de 0,35 - 0,40 m, având o lăţime de 0,65 m. Pe lângă acestea, au fost descoperite şi fundaţii de ziduri, realizate din balastru, în carourile 3-4 E-F, la adâncimea de 0,65 m, având o lăţime de 0,50 m şi o înălţime de 0,35 m. În zona zidurilor au fost descoperite mari cantităţi de tegule fragmentare şi de piatră, care provin din acoperişul şi din zidurile clădirii.

Concluzii
Complexele şi zidurile datate în epoca romană vin în completarea informaţiilor cunoscute referitoare la locuirea din canabe. Având în vedere faptul că în cercetarea noastră au fost descoperite foarte multe piese prelucrate din os (90 exemplare), între care se află una în curs de prelucrare, suntem îndreptăţiţi să considerăm că în această zonă, sau în proximitatea ei, a funcţionat un atelier de prelucat os şi corn. La finalul investigării amănunţite a tuturor pieselor descoperite putem oferi nişte concluzii finale referitoare atât la obiectele din os descoperite, cât şi la obiecte metalice, care şi ele sunt în număr mare.
Complexele medievale descoperite întăresc ideea că la marginea nordică a terasei din Dealul Furcilor a existat o locuire în evul mediu timpuriu (sec. X-XI), care a suprapus vestigiile păstrate din epoca romană. Locuirea poate fi încadrată clar în a doua jumătate a secolului al X-lea şi secolul al XI-lea. Un element de datare foarte important descoperit în cercetarea noastră este fragmentul de pandantiv de tip lunulă, care încadrează complexul în ultimul sfert al secolului al X-lea şi cel mult al treilea sfert al secolului al XI-lea. Într-o cercetare arheologică preventivă aflată în proximitatea celei prezentate aici, am descoperit un inel cu chaton (nota 6) care se încadrează cronologic în sec. X, fără a fi întâlnit şi în sec. XI, când apar doar două variante: cu chaton conic şi semisferic -nota 7.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography Abrevieri bibliografice

Băcueţ-Crişan 2014 - Dan Băcueţ-Crişan, O locuinţă medievală timpurie descoperită în anul 1995 la Alba Iulia „Dealul Furcilor”. Câteva consideraţii privind locuirile medievale timpurii de pe teritoriul oraşului Alba Iulia, în Apulum, LI, 2014, p. 615-643.
Blăjan 2004 - Mihai Blăjan, în Arta bronzului din preistorie până în zorii evului mediu. Catalog de expoziţie, Alba Iulia, 2004.
Ciobanu, Rodean 1997 - Radu Ciobanu, Nicolae Rodean, Raport preliminar privind cercetările arheologice de salvare din Dealul Furcilor – Alba Iulia. Campania 1995 (1), în Apulum, XXXIV, 1997, p. 177-196.
Ciobanu et alii 2000 - Radu Ciobanu, Adrian Gligor, Matei Drâmbărean, Nicolae Rodean, Raport privind cercetările arheologice de salvare din Dealul Furcilor şi Str. Arhim. Iuliu Hossu (Brânduşei) – Alba Iulia. Campaniile 1996-1999 (2), în Apulum, XXXVII/1, 2000, p. 293-339.
Ciugudean et alii 2006 - Horia Ciugudean, Zeno Karl Pinter, Gabril Tiberiu Rustoiu, Habitat - Religie - Etnicitate: descoperiri arheologice din secolele IX-XI în Transilvania. Catalog de expoziţie, BMA XXI, Alba Iulia, 2006.
Dragotă 2006 - Aurel Dragotă, Aspecte de multiculturalitate spirituală. Rit şi ritual funerar în Transilvania şi în Europa Centrală şi de Sud-Est (sec. IX-XI), Alba Iulia, 2006.
Dragotă 2014 - Aurel Dragotă, Podoabe şi accesorii vestimentare din Banat, Crişana şi Transilvania (secolele X-XI), Cluj-Napoca, Editura Mega, 2014.
Dragotă 2016 - Aurel Dragotă, Typology of Crescent-Shaped Pendants, în Ziridava, 30, 2016, p. 171-187.
Inel 2007 - Constantin Inel, Alba Iulia – Dealul Fircilor (proprietatea Elena Dora Rus, Str. N. Labiş f.n.), în CCA. Campania 2006, 2007, p. 61-62.
Ota 2012 - Radu Ion Ota, De la canabele Legiunii a XIII-a Gemina la Municipium Septimium Apulense, Alba Iulia, Editura Altip, 2012.
Rodean, Ciobanu 1996 - Nicolae Rodean, Radu Ciobanu, Alba Iulia – Dealul Furcilor, în CCA. Campania 1995, 1996, p. 3-4.

Abrevieri

Apulum - Apulum. Acta Musei Apulensis, Alba Iulia.
BMA - Bibliotheca Musei Apulensis, Alba Iulia.
CCA - Cronica Cercetărilor Arheologice din România.
Ziridava - Ziridava. Studia Archaeologica, Arad.
Bibliographic notes *La momentul realizării cercetării arheologice responsabilul de şantier era arheolog la MNU Alba Iulia.
1)Ota 2012.
2)Rodean, Ciobanu 1996, p. 3-4; Ciobanu, Rodean 1997, p. 177-196; Ciobanu et alii 2000, p. 293-339; Dragotă 2006, p. 133, 135; Inel 2007, p. 61-62; Băcueţ-Crişan 2014, p. 615-643; în anii 2016 şi 2017 au fost realizate alte trei cercetări arheologice preventive în proximitatea obiectivului, care sunt inedite.
3)Dragotă 2014, p. 89-90.
4)Blăjan 2004, fig. 144; Ciugudean et alii 2006, fig. 15; Dragotă 2014, fig. 48/5.
5)Dragotă 2014, p. 90.
6)Inelul este de tipul Dragotă 2014, p. 179, fig. 100/6.
7)Ibidem, p. 178.
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu