|
Excavation Year |
2012 |
|
Epoch |
Early Medieval;
Late Medieval;
Modern
|
|
Periods |
Middle Medieval Period;
Early Medieval Period;
Late Medieval Period;
Modern Age
|
|
Site Category |
Domestic;
Religious, Ritual and Funerary
|
|
Site Types |
Urban settlement;
Cemetery
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Brăila |
|
Locality |
Brăila |
|
Commune |
mun. Brăila |
|
Site |
Oraşul Vechi (str. Albiei, nr. 4, P-ţa. Poligon, nr. 2, str. Citadelei, nr. 28, str. Mărăşti, nr. 24) |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Cândea |
Ionel |
|
Muzeul Brăilei |
| Croitoru |
Costin |
|
Muzeul Brăilei |
|
|
National Arch. Record Site Code |
42691.04
|
|
Report |
În anul 2012 a continuat cercetarea preventivă a perimetrelor situate în oraşul Brăila, în raza sitului arheologic Oraşul Vechi, pentru care s-au solicitat autorizaţii de construcţii imobile. Scopul cercetării prealabile a fost determinarea existenţei unor eventuale vestigii şi descărcarea terenului de sarcină arheologică. Intervenţiile s-au făcut în urma eliberării autorizaţiilor de cercetare arheologică preventivă, de către Ministerul Culturii şi au fost finalizate cu predarea unui raport de cercetare beneficiarilor, împreună cu propunerea de descărcare de sarcină arheologică a terenului pe care s-au efectuat investigaţiile.
Prezentăm succint, în cele ce urmează, câteva dintre cele mai importante rezultate ale acestor intervenţii. Ca o notă generală amintim şi aici constatarea unanimă pentru toate suprafeţele cercetate, anume afectarea puternică a terenului în urma acţiunilor edilitare moderne. Foarte „frământat”, terenul din centrul vechi al oraşului nu oferă decât în chip cu totul special posibilitatea unor observaţii stratigrafice clare, dar, aşa cum se va vedea mai jos oferă în continuare surprize în privinţa cantităţi şi calităţii materialului arheologic. Din aceste considerente, precum şi pentru că suprafaţa este neregulată, în toate situaţiile aflată în imediata apropiere a unor imobile, tehnica de cercetare folosită a fost sondajul stratigrafic realizat manual.
Str. Albiei, nr. 4
Datorită formei terenului, a vecinătăţii unor imobile pe trei dintre laturile proprietăţii, precum şi din necesitatea de a asigura o cale de acces, s-a hotărât deschiderea unei singure suprafeţe de 6 x 2 m., dispusă nord-sud, în zona mediană a proprietăţii, chiar pe locul ce va fi afectat de viitorul imobil. Suprafaţa a fost caroiată (2 x 2 m) începând cu nr. 1 din capătul sudic. La adâncimea de aproximativ – 1,50 m. s-a identificat stratul de sediment loessoid, steril din punct de vedere arheologic. Zona este puternic afectată de acţiunile edilitare ale secolului al XX-lea, în special zidurile unei locuinţe din prima jumătate a secolului trecut, care merg până la adâncimea de aproximativ 2,20 m. Spaţiul dintre ele a fost umplută cu moloz, situaţie surprinsă şi în profilul estic. Nu au fost identificate complexe, Notăm în schimb prezenţa în secţiunea cercetată a unui bogat material arheologic, rulat, preponderent ceramic, amestecat, medieval târziu şi modern. Inventarul arheologic identificat este reprezentat majoritar din material ceramic. Au fost descoperite numeroase fragmente ceramice de la recipiente de tip „borcan”, dar şi fragmente ceramice smălţuite, fragmente de cahle, un tripod, urcioare fragmentare, mult material vitric, în special recipiente din sticlă de diverse dimensiuni şi forme, o monedă, resturi osteologice îndeosebi de la cornute mari, etc. materiale databile, grosso modo, în secolele XVIII-XIX.
Piaţa Poligon, nr. 2
Datorită caracterului special al intervenţiei din subsolul imobilului „Casa Goangă”, au fost deschise suprafeţe variabile ca dimensiuni, în camerele dispuse marginal, adică acolo unde vor fi efectuate intervenţii asupra solului, în vederea consolidării fundaţiilor. Din aceste raţiuni, precum şi pentru că suprafaţa este neregulată, tehnica de cercetare folosită a fost sondajul stratigrafic, realizat manual. S1 a fost notată suprafaţa din camera nr. 1 (5 x 4 m), aflată în stânga scării, în extremitatea nord-estică a imobilului; suprafaţa a fost cercetată întegral. S2 a fost notată suprafaţa din camera nr. 2 (3,70 x 4,80 m), aflată în stânga scării, în extremitatea sud-estică a imobilului; suprafaţa a fost cercetată întegral. S3 a fost notată suprafaţa din camera nr. 3 (3,80 x 4,25 m), aflată în dreapta scării, în extremitatea nord-vestică a imobilului; suprafaţa a fost cercetată de jur împrejurul fundaţiilor, prin secţiuni cu lăţimea de 1 metru. S4 a fost notată suprafaţa din camera nr. 4 (6 x 5,50 m), aflată în continuarea scării, în extremitatea sudică a imobilului; suprafaţa a fost cercetată întegral. În S1 au fost identificate şase morminte de inhumaţie (notate M1 – M6), creştine, orientate est-vest; unele fragmentare, deranjate de intervenţiile edilitare moderne. Toate erau dispuse pe acelaşi nivel, la – 0,45 metri de la nivelul de călcare contemporan (pardoseala imobilului). Tot aici a fost identificată şi o mică groapă menajeră (notată G1), pornind de la acelaşi nivel cu mormintele, până la adâncimea de – 0,60 metri.
În S2 au fost identificate patru gropi menajere (notate G2 – G5), de formă relativ rotundă, având diametre variabile, în general pornind de la acelaşi nivel – 1,00-1,10 metri de la orizontul de călcare contemporan (pardoseala imobilului); excepţie face G4 care porneşte de la – 0,80 metri şi este şi cea mai adâncă (– 2,50 metri). Interesantă este şi prezenţa în S2 a unui nivel de călcare (la aceiaşi cotă la care încep majoritatea complexelor) format din pietre de râu. În S3 nu au fost surprinse nici un fel de complexe, doar materiale rulate, sporadice şi foarte mult moloz, în special fragmente de cărămizi, dovadă a intervenţiilor moderne. În S4 au fost identificate două gropi menajere (G6, G7), apropiate, de formă rotundă, cu diametrul de aproximativ 1,50 metri. Notăm şi prezenţa în aceiaşi suprafaţă a unui bogat material arheologic, rulat, preponderent ceramic, amestecat, medieval, medieval târziu şi modern. Inventarul arheologic identificat este reprezentat majoritar din material ceramic. Au fost descoperite numeroase fragmente ceramice de la recipiente de tip „borcan”, dar şi fragmente ceramice smălţuite, urcioare fragmentare, farfurii cu decor zgrafitat, pipe, etc. materiale databile, grosso modo, în secolele XVI – XVIII. Dintre piesele metalice menţionăm prezenţa unei chei şi a unor elemente de construcţie.
Str. Citadelei, nr. 28
Ca şi în cazul primului obiectiv prezentat, şi din aceleaşi raţiuni, s-a hotărât deschiderea unei singure suprafeţe de 8 x 2 m., dispusă nord-sud. Suprafaţa a fost caroiată (2 x 2 metri) începând cu nr. 1 din capătul nordic. La adâncimea de aproximativ – 4,20 m. s-a identificat stratul de sediment loessoid, steril din punct de vedere arheologic. Suprafaţa este puternic afectată de acţiunile edilitare ale secolului al XX-lea. Nu au fost identificate complexe, doar materiale arheologice rulate: fragmente de cahle, urcioare fragmentare, mult material vitric, în special recipiente din sticlă de diverse dimensiuni şi forme, pipe, monede, un inel, mai multe ghiulele metalice de diverse calibre, resturi osteologice îndeosebi de la cornute mari, etc. materiale databile, grosso modo, în secolele XVIII-XIX.
Str. Mărăşti, nr. 24
O singură suprafaţă de 5 x 4 m, dispusă nord-sud (lungimile), a fost practicată şi în cazul acestui obiectiv. Aceasta a fost caroiată (2 x 2,5 metri) începând cu nr. 1 din capătul sudic, în sens invers acelor de ceasornic. La adâncimea de aproximativ – 1,80 m s-a identificat stratul de sediment loessoid, steril din punct de vedere arheologic. Au fost identificate trei complexe – mici gropi menajere, materiale arheologice rulate, şi zidurile de fundaţie cu beciul imobilului de secol XX. Notăm deci, prezenţa în secţiunea cercetată a unui relativ bogat material arheologic, rulat, între care câteva plăci pavimentare fragmentare şi o monedă. Groapa nr. 1, de formă aproximativ ovală, cu diametrul de circa 1,50 metri, a fost surprinsă pe 1/3 în profilul sudic din caroul 1. Adâncimea acesteia a fost de 2,50 metri, iar din materialele identificate în cuprinsul ei menţionăm: ceramică fragmentară, o brăţară fragmentară din sticlă albastră şi o monedă. Groapa nr. 2, de formă rectangulară (0,50 x 1,20 m.) a fost identificată de asemenea în caroul 1. Adâncimea acesteia a fost de 2,90 metri, fiind umplută cu moloz. Dintre puţinele materiale arheologice recoltate amintim fragmentele de recipiente ceramice cu picior inelar. Groapa nr. 3, având formă aproximativ ovală, cu diametrul de circa 1,50 m, a fost surprinsă pe 1/5 în profilul nordic din caroul 4. Adâncimea acesteia a fost de 2,50 m, iar materiale arheologice nu au fost identificate.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
In this short intervention the authors refers to the preventive interventions that took place in the archaeological site ”Old City” from Brăila. Basically, all the field interventions from this area were supervised or preceded by archaeological investigations. Four examples were presented above, and in spite of the small size of the surfaces, in every case a great number of artefacts, in various states of preservations were founded. A general remark was that referring to the state of the field, in almost every case very raked. Because of that stratigrafic observations can be made only in exceptional situation when no previous interventions took place. The archaeological materials are the ones we are accustomed to from previous excavations (pottery with or without enamel of a great number of shapes, trinkets, wearing accessories, utensils, coins), mainly dated in the 17th - 18th century.
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
INP |
|
Language |
RO |
|
|
