|
Report |
Campania din 1996 s-a desfăşurat la Brăila, în trei puncte: str. Frumoasă nr. 46, str. Grigorescu nr. 1 şi Calea Galaţi nr. 2.
Toate cele trei puncte cercetate au intrat în preocupările noastre, în urma realizării unor contracte cu beneficiari ai unor imobile ce urmau să construiască pe aceste amplasamente.
1. Str. Frumoasă nr. 46
Aflat la intersecţia str. Frumoasă cu Calea Călăraşilor, amplasamentul a permis doar două casete de 4 x 4 m fiecare.
Ambele au fost trasate şi executate pe o suprafaţă estimată ca rămasă în afara unor intervenţii majore de-a lungul
timpului. În realitate, pe suprafaţa cercetată, s-a aflat o pivniţă târzie (2/2 sec. XIX), amenajată sub o locuinţă care la data amintită s-a aflat la colţul format de cele două străzi. În imediata apropiere a trotuarului dinspre Calea Călăraşilor a fost descoperit, întâmplător, în timpul lucrărilor de amenajare a şantului de fundaţie, un fragment ceramic provenind de la un vas cu fundul smălţuit (sec. XV), (fig.1). În acest material ceramic târziu, provenit din depunerile ce au umplut pivniţa amintită.
2. Str. N. Grigorescu nr. 1.
Aflat la intersecţia str. N. Grigorescu cu Str. Goleşti, amplasamentul a fost în atenţia noastră prin faptul că se află la circa 400 m sud-vest de fosta citadelă a cetăţii Brăila. Planul din 1830 (Riniev) arată un loc viran pe care urmau să se amplaseze diferite utilităţi. Intervenţia noastră în zonă are două aspecte. Mai întâi supravegherea excavaţiilor de pe suprafaţa fostului imobil (dr. Perianu) prilej cu care a fost surprinsă o porţiune dintr-o galerie de hrubă la o bifurcaţie a ei. Traseul său continua după toate posibilităţile, spre sud-vest, astfel încât ne-am propus să o intersectăm odată cu trasarea şi excutarea lui S1 (2 x 20 m). Cercetarea a fost realizată însă prin executarea Casetei 1 (4 x 4 m) şi a secţiunii 1, amintită deja. Şi în acest caz, locuirea intensă a zonei din a doua jumătate a sec. XIX înainte a făcut ca în bună parte urmele de locuire din sec. XVII-XVIII să apară cu totul sporadic. Exemplificăm cu o fusaiolă de formă uşor bitronconică şi un inel din sticlă verzuie (fig. 2). Există perspectiva continuării cercetărilor, pentru punerea în valoare a hrubei, în cadrul curţii interioare a imobilului
menţionat.
3. Calea Galaţi nr. 2
În Calea Galaţi nr. 2 a fost începută cercetarea arheologică pe {amplasamentul Băncii Agricole}, constând în două casete C1 (4 x 4 m) şi C2 (4 x 4 m) la sud de prima, trasate şi executate amândouă la limita nord-vestică a acestuia. Doar C1 a fost cercetată până la -440 cm, prilejuind descoperirea unor pivniţe boltite din cărămidă, distruse în bună măsură. O construcţie cilindrică tot din cărămidă, tencuită, a distrus de la -120 cm în jos una din bolţi. Extradosul bolţilor pivniţei (probabil din sec. XIX, prima jumătate) se afla la circa -145 - -150 cm sub actualul nivel de călcare, (fig.3).Inventarul arheologic a fost extrem de sărac (cuie, scoabe, fragmente ceramice, monede, etc).
|
