Excavation Year |
2009 |
Epoch |
Late Medieval;
Modern
|
Periods |
Middle Medieval Period;
Modern Age
|
Site Category |
Religious, Ritual and Funerary
|
Site Types |
Church;
Cemetery
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Braşov |
Locality |
Braşov |
Commune |
Braşov |
Site |
Biserica Evanghelică Sfântul Martin |
Site Sector |
|
Site name |
|
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Izdrăilă |
Gabriel |
|
SC Damasus SRL Braşov |
Marcu-Istrate |
Daniela Veronica |
Site director |
SC Damasus SRL Braşov |
|
National Arch. Record Site Code |
40205.22
|
Report |
În primăvara anului 2009 a fost realizată cercetarea arheologică preventivă în interiorul bisericii evanghelice Sf. Martin din Braşov, monument istoric de categoria A, ca şi continuare a cercetărilor din campania din octombrie-noiembrie 2008. Toate notaţiile au fost date în continuarea celor din prima campanie. Cercetarea a fost iniţiată ca parte componentă a investigaţiilor preliminare pentru întocmirea expertizei de rezistenţă şi a celei geo-tehnice. Amplasarea secţiunilor a fost stabilită în funcţie de solicitările inginerilor şi arhitecţilor, dar s-a urmărit de asemenea dezvelirea fundaţiilor în toate punctele importante, la întâlnirea diferitelor compartimente ce alcătuiesc cădirea actuală. În această campanie au fost cercetate 5 secţiuni, numerotate de la 15 la 18, precum şi prelungirea lui S12, deschisă în anul 2008. În total au fost realizate 18 secţiuni, au fost cercetate 9 structuri zidite (numerotate de la Z1 la Z9), şi au fost cercetate parţial 68 de morminte (notate M), 4 complexe (notate Cx). Stratigrafia a fost înregistrată într-o legendă unică care conţine 41 de straturi. Scopul cercetării arheologice de la Biserica evanghelică Sfântul Martin din Braşov a fost de a clarifica, cel puţin în mod sumar, evoluţia planimetrică şi cronologică a monumentului, şi de a pune la dispoziţia proiectantului principalele informaţii tehnice despre clădire: structura şi cotele de fundare, stratigrafia generală, evoluţia nivelului de călcare. Astfel în campania din aprilie 2009 au fost cercetate cinci suprafeţe arheologice, amplasate în interiorul bisericii, după cum urmează: pe latura de V a bisericii, în interior, se află S12; în colţul de SV al bisericii, în interior, se află S15; în colţul de NV al bisericii, în interior, se află S16; pe latura de N a bisericii, în interior, se află S17; pe latura de S a bisericii, în interior, se află S18. În linii mari, stratigrafia păstrează caracteristicile prezentate ca urmare a cercetărilor arheologice care au avut loc în perioada 13 octombrie - 5 noiembrie 2008. În interior, terenul natural este aceeaşi stâncă roşcată, care prezintă o înălţime maximă în zona îmbinării celor două faze de construcţie a bisericii, coborând apoi mai mult sau mai puţin accentuat atât spre V cât şi spre E. În S15 şi S16 (la limita vestică a bisericii vechi) stânca apare la -1,46 m şi -1,30 m, la mijlocul bisericii actuale se află aproximativ la -0,20 m, iar în extrema estică a bisericii actuale coboară la -1,94 m. În interiorul bisericii, predominant este un strat gri foarte afânat (chiar prăfos) cu multe oase umane, pigment de mortar şi fragmente de cărămidă. Este un strat rulat, în care au avut loc numeroase înmormântări în a doua jumătate a sec. al XVIII-lea. Acest strat se află direct pe stâncă, iar ca şi cote, acesta variază în funcţie de intensitatea tăierii stâncii pentru efectuarea înmormântărilor, de la -2,42 m la -1,32 m, până sub nivelul pardoselii actuale a bisericii. Biserica veche, reprezentând jumătatea de V a bisericii actuale, a fost cercetată din interior prin S12, 15, 16, 17 şi 18. Absida bisericii vechi nu a putut fi identificată. După toate probabilităţile, ea a dispărut în momentul extinderii bisericii (sec. XVIII), zidăria subterană fiind superficială datorită nivelului ridicat al stâncii (-0,10 -0,30 m de la nivelul actual). În urma cercetărilor, a fost identificată limita estică a pereţilor de N şi S ai navei, care indică o lungime de 16,80 m pe ambele laturi ale bisericii. Din punct de vedere tehnic, biserica se caracterizează printr-o fundaţie regulată, construită din fragmente de piatră locală (în general de dimensiuni mici şi medii), legate cu un mortar de var amestecat cu pietriş grosier, folosit în cantitate insuficientă. Talpa fundaţiei se află la cote variabile, situaţie care a fost determinată de configuraţia naturală a terenului. Fundaţia a fost aşezată în solul viu (de regulă stratul 2, un lut roşcat dur, o depunere sterilă la partea superioară a rocii native). Talpa fundaţiei peretelui nordic coboară de la cota 0 la -1,60 m (cote la cele două extremităţi), în acelaşi strat de sol viu, urmând fără îndoială linia pantei existente în acel moment la nivelul terenului. Fundaţia peretelui vestic coboară în adâncime până la -1,46 m, iar cea a peretelui sudic de la -0,08 la -1,46 m. Aşadar adâncimile sunt extrem de inegale, dar foarte probabil constructorii s-au adâncit relativ constant faţă de două coordonate, nivelul terenului şi nivelul solului dur. Fundaţia are un decroş care variază între 0,06 şi 0,12 m, în funcţie de cât de mult coboară în adâncime. Elevaţia este tencuită. De asemenea a fost evidenţiată fundaţia pragului portalului principal vestic. Are limita inferioară cuprinsă între -1,30 şi -1,40 m. Este construit din piatră legată cu mortar gri-albicios, cu mult var, sfărâmicios. Decroşul fundaţiei este de 0,10 - 0,12 m. Talpa fundaţiei stă pe stratul 2, iar pragul iniţial se afla la - 0,62 m. A fost cercetată integral fundaţia unuia dintre cei doi stâlpi care susţin tribuna de V, care fac parte din planimetria originală a bisericii. Acesta prezintă un soclu (0,50 x 0,60 m) format dintr-un bloc de piatră cu 6 muchii. Deasupra soclului presupunem că se află, sub tencuială, o zidărie din piatră legată cu un mortar gri albicios, foarte solid, cu mult var şi nisip. Fundaţia este o zidărie compusă din piatră înecată într-un mortar gri albicios, foarte solid, cu mult var şi nisip. Este aşezată în stratul 2, cu talpa la -1,15 m. Lângă soclu, la -0,49 m se află o cărămidă în poziţie in situ, lucru care ne face să credem că ar fi putut reprezenta un nivel de pardoseală din cărămidă. Acelaşi lucru a putut fi vizibil şi la celălalt stâlp al tribunei. Biserica de secol XVIII Structurile specifice acestei perioade au fost notate cu Z1. În această campanie au fost parţial cercetate prin S18. Din punct de vedere tehnic zidul are talpa fundaţiei cuprinsă între -0,48 m şi -0,66 m. Aici zidul se caracterizează printr-o fundaţie neregulată, fără decroş, cu un mortar albicios, dur, amestecat cu fragmente de cărămidă. În săpătură a fost surprins şi şanţul de fundare a lui Z1, integral săpat în stâncă. Umplutura este de culoare gri-albicios, cu mult mortar, fragmente de cărămidă, pietre mici şi medii. În interiorul bisericii au fost cercetate un număr de 41 de morminte în care s-au păstrat aproape intacte sicriele. Înmormântările nu au păstrat o anumită ordine, iar după inventarul monetar (aproximativ 60 de monede de sec. XVIII) şi după înscrisurile de pe unele sicrie, aceste morminte se datează în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Textilele descoperite pe unele morminte de asemenea pot fi elemente importante de datare. Materialul arheologic este parţial prelucrat, din acest motiv comentariile de ordin general şi cronologic sunt restrânse. Ele vor fi definitivate după identificarea tuturor monedelor şi prelucrarea integrală a materialului arheologic.
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
In the spring of 2009 we conducted a rescue excavation inside the Saint Martin’s Evangelic Church in Braşov, a historic monument of A category, as a continuation of the excavations in October - November 2008 campaign. The aim of the archaeological excavation at the Saint Martin’s Evangelic Church in Braşov was to clarify at least in a concise way, the planimetric and chronological evolution of the monument, and to make available to the designer the main technical data on the building: the foundation structure and quota, the general stratigraphy, the evolution of the floor surfaces. Thus, during the April 2009 campaign we conducted five archaeological areas, situated inside the church, The old church, representing the west half of the present church, was investigated on the inside through S12, 15, 16, 17 and 18. The apse of the old church could not be identified. In all probability, it vanished when the church was extended in the 18th century, as the underground masonry was shallow due to the high level of the cliff (-0.10 -0.30 m from the current level). Following the excavations, we identified the east end of the east and of the north and south walls of the nave, pointing to a length of 16.80 m on both sides of the church. Inside the church we investigated 41 graves in which the coffins were preserved almost intact. The burials did not preserve a certain order, and, judging from the coin inventory (about 60 coins from the 18th century) and from what is written on some coffins, these graves date to the second half of the 18th century. The fabrics discovered on some graves can also be important dating elements.
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
CIMEC |
Language |
RO |
|
|