Excavation Year |
2008 |
Epoch |
Late Medieval;
Modern
|
Periods |
Middle Medieval Period;
Late Medieval Period;
Modern Age
|
Site Category |
Domestic;
Religious, Ritual and Funerary
|
Site Types |
Urban settlement;
Cemetery
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Bucureşti |
Locality |
Bucureşti |
Commune |
mun. Bucureşti |
Site |
Centrul Istoric. Str. Sf. Dumitru, str. N. Tonitza |
Site Sector |
|
Site name |
|
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Boroneanţ |
Adina Elena |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
Gavrilă |
Elena |
|
Muzeul Municipiului Bucureşti |
Măgureanu |
Andrei Mircea |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
Mănucu-Adameşteanu |
Gheorghe |
Site director |
Muzeul Municipiului Bucureşti |
Muja |
Cristina |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
Panait |
Panait I. |
|
Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
Popescu |
Raluca-Iuliana |
|
Muzeul Municipiului Bucureşti |
Toderaş |
Meda |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
Vasile |
Sandu Gabriel |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
|
National Arch. Record Site Code |
179132.162
|
Report |
Cercetările arheologice desfăşurare pe străzile Sf. Dumitru şi Nicolae Tonitza, în cadrul proiectului de Reabilitare Străzi şi Utilităţi Zona Pilot Centrul Istoric Bucureşti, au pus dus la identificarea mai multor construcţii de zid1 şi au permis cercetarea unei mari părţi din cimitirul bisericii Sf. Dumitru. Ziduri Zidurile şi fundaţiile descoperite aparţin câtorva categorii de construcţii, fiind identificate fie ziduri de delimitare a unor curţi/proprietăţi sau fundaţii ale unor case, fie structuri utilitare cum ar fi o fântână sau o instalaţie sanitară (toaletă). Una dintre cele mai interesante construcţii este o casă de la începutul secolului al XVII-lea. Din păcate din ea s-a păstrat doar gârliciul de acces spre o pivniţă. Lungimea lui este de 5,05 m şi este construit în pantă, dinspre SV spre NE. În capătul dinspre NV se observă urmele de la tocul uşii. Pe partea interioară a zidului este o nişă boltită, lângă care, a fost surprins un motiv geometric incizat, sub forma unui pătrat cu latura de 30 cm. Acesta era împărţit în alte nouă pătrăţele, în cadrul cărora erau desenate diagonalele. Pe podeaua pivniţei, a apărut o căniţă cu 418 monede, care reprezintă emisiuni occidentale de argint din sec. XVI-XVII. Pe traseul străzii, s-au observat mai multe suprapuneri şi retrageri, toate acestea marcând o dinamică accentuată a străzii, care şi-a schimbat de multe ori firul, „migrând” dinspre E spre V, până pe traseul actual. Cimitirul bisericii Sf. Dumitru Deşi s-au desfăşurat cercetări arheologice pe toate cele patru străzi care înconjoară biserica: Sf. Dumitru, Tonitza, Franceză, Poştei, cimitirul bisericii a fost documentat arheologic numai pe străzile Sf. Dumitru şi N. Tonitza. Din motive obiective, zona din curtea bisericii nu a putut fi cercetată. Limitele cimitirului nu au fost stabilite cu precizie, câteva morminte fiind descoperite spre şi sub trotuarul din dreptul Spitalului de Recuperare, sugerând o posibilă întindere a sa sub aceste clădiri. Spre E, pe str. N. Tonitza, mormintele sunt amplasate la maxim 2-2,5 m de zidul actual al bisericii, indicând o mai mică extindere a cimitirului spre E (str. N. Tonitza) decât spre N (str. Sf. Dumitru). Întreaga zonă a cimitirului Sf. Dumitru-Tonitza a fost puternic afectată de deranjamente – atât în vechime (gropi menajere, o groapă de var, ziduri), cât şi de intervenţii mai recente legate de modernizarea stradală (introducerea de conducte de canalizare, cabluri, nivelare şi pietruire). Au fost identificate 217 morminte, dintre care 192 pe strada Sf. Dumitru şi 25 pe Str. Tonitza. Poziţia este decubit dorsal (cu o excepţie – un individ a fost depus chircit pe o parte). Orientarea este E-V, cu mici variaţii probabil dictate de anotimp. Poziţia mâinilor era diversă, de la ambele pe piept sau pe bazin, la una pe piept şi alta la gât sau flexată spre umăr, ambele flexate spre umeri. Picioarele sunt întinse, numai în două cazuri sunt încrucişate. Inventar funerar Un număr de 46 de morminte conţineau monede. Acestea au fost depuse de cele mai multe ori pe piept, în zona capului şi mult mai rar, la picioare. Dintre mormintele cu monedă, 12 au avut şi piese de inventar: mărgele, ace de păr, o cataramă, copci de îmbrăcăminte, un inel. Alte 22 de morminte au avut numai piese de podoabă şi accesorii vestimentare: mărgele de sticlă (verzi, negre, albe), cercei, ace de păr, un inel sigilar, butoni, piepteni de os, acoperământ de cap, copci, pafta, bumbi de os. Majoritatea mormintelor analizate conţineau resturile osteologice ale unui singur individ, în 11 cazuri însă, apărând şi elemente dezarticulate de la alţi 2-3 indivizi. După caz, acestea proveneau din solul de umplutură al gropii, din reînhumări sau din deranjamentul mormântului iniţial la introducerea unui alt individ. Analiza antropologică Până în prezent a fost analizat antropologic un lot de 52 de indivizi proveniţi din 35 de morminte, avându-se în vedere următoarele aspecte: starea de conservare a materialului osteologic, starea de reprezentare a scheletelor, numărul minim de indivizi din fiecare complex funerar, aspecte demografice (estimarea vârstei la deces şi stabilirea sexului indivizilor adulţi), date biometrice, precum şi identificarea şi caracterizarea unor aspecte de patologie şi tafonomie, pentru acestea fiind utilizate metodele şi literatura de specialitate. Materialul osteologic examinat este bine conservat, dar starea de reprezentare a scheletelor este fragmentară, lipsind frecvent elemente scheletale esenţiale pentru analiza antropologică (craniul, oasele bazinului, femurul etc.). Din cele 52 de schelete identificate, 34 indivizi (65,38%) sunt adulţi (peste 23 ani), restul fiind indivizi subadulţi. Încadrarea în clase de vârstă a fost posibilă doar în cazul a 40 de indivizi – 11 infans, 7 juvenis, 4 adultus, 5 maturus şi 13 senilis. Determinarea sexului a fost realizată pentru indivizii adulţi, 56% din aceştia fiind de sex masculin. Elementele de paleopatologie identificate cuprind un spectru larg de boli – defecte de tub neural, patologii dentare, artropatii şi boli de nutriţie. Interpretarea statistică a aspectelor patologice este însă considerabil îngreunată de starea fragmentară de reprezentare a scheletelor. Precizări privind cronologia cimitirului Monedele occidentale2 (analizate până în prezent) descoperite în morminte se datează astfel : o monedă în prima jumătate a sec. XV, 3 monede de la sfârşitul sec. XV – început de sec. XVI, mijloc de XVI: 9 monede, sfârşit de sec. XVI – început de XVII: 4 monede, sfârşit de sec. XVII- început de XVIII: 4 monede. 3 monede au fost datate în sec. XVI-XVII, respectiv XVII (una singură). Cele otomane3 (au fost determinate 4) se datează în a doua jumătate a sec. XVII şi prima jumătate a sec. XVIII. De remarcat că în cazul a două morminte care prezentau atât monedă otomană cât şi occidentală, se constată refolosirea monedelor occidentale. Istoriografic, există menţiunea unei mânăstiri cu hramul Sf. Dumitru, care pare să fi existat la sfârşitul secolului al XVI-lea, fără însă a putea fi identificată cu certitudine ca fiind aceeaşi cu actuala biserică Sf. Dumitru4. De la 1655 menţiunile documentare se înmulţesc fiind cunoscută spre sfârşitul sec. XVII sub numele de Biserica de Jurământ5. Studiul numismatic al monedelor descoperite în morminte sugerează însă o dată mai timpurie de construcţie a bisericii, probabil începutul/mijlocul sec. XVI, ceea ce ar putea confirma existenţa unei biserici menţionată şi la 1590.
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
Archaeological excavation in the area of Sf. Dumitru and N. Tonitza streets, in Bucharest, uncovered an important mediaeval cemetery, developed around the old parish church of Sf. Dumitru and some brick structures. Here we discovered many types of buildings like enclosure walls, brick foundations of different houses, a fountain and a sanitary installation (toilet), showing a great dynamic of streets alignment. The Cemetery: 217 graves were investigated, 192 on Sf. Dumitru street and 25 on N. Tonitza St. The dead were found in a supine position, heads to the east, legs to the west, with one exception, an individual lying on the left side, legs and arms flexed. Position of arms for the supine individuals varied: from both arms on the chest/basin, to one to the chest and the other to the neck/shoulder or even both flexed to the shoulders. In two cases legs were crossed in the ankle area. Personal items occurred in 34 graves: belt buckles, hair pins, cuffs, earrings, seal rings, hair combs, bone buttons, coloured glass beads. 46 graves yielded coins (with 38 yielding one coin, 4 graves two, one with three and 1 with six), most of them found in the chest area, around the head or more rarely, the lower leg area. No formal organization of the cemetery was identified. Anthropological analysis of 35 graves provided data on 52 individuals: age, sex determination (where possible), interesting elements of palaeopathology. Based on the coins from the graves, the cemetery was dated to the 16th–18th centuries, with a starting date earlier than the historical documents suggested as a foundation time for the St. Dumitru church.
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
CIMEC |
Language |
RO |
|
|