Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012. Preliminary Archaeological Reports Archaeological Excavation Report

Buftea | County: Ilfov | Site: La Cârna | Excavation Year: 2012

Excavation Year   2012 Epoch Bronze Age Periods Early Bronze Age Site Category Domestic Site Types Open settlement Map it   Find it on the Romanian map County / District  Ilfov Locality   Buftea Commune   Oraş Buftea Site  La Cârna Site Sector Site name    Persons involved and Institutions Last name First name role Institution Negru Mircea Universitatea "Spiru Haret", Bucureşti Schuster Cristian Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti National Arch. Record Site Code 100585.06 Report Terenul propus pentru cercetări arheologice preventive se află la sud de râul Colentina. În cursul cercetărilor anterioare au fost descoperite o aşezare şi o necropolă din secolele III-IV, o aşezare din secolele VI-VII, o aşezare şi o necropolă din secolele XIV-XVI, respective o biserică din secolul XVI.1 Proiectul de cercetare a cuprins practicarea un număr de şase secţiuni, notate de la S 1 la S 6. Suprafaţa totală cercetată a fost de 190 mp. Stratigrafia a fost aceeaşi pe întreaga suprafaţă cercetată. Pe profilul estic al secţiunii S 6 ea a fost următoarea: 0-0,25 m, strat de culoare cenuşiu-negricioasă, sol vegetal; 0,25-0,42 m, strat de pământ de culoare cenuşiu-negricioasă ce conţine fragmente de chirpici şi de vase ceramice din epoca bronzului; 0,42-0,56 m, strat de pământ de culoare castanie, steril arheologic. În cursul cercetărilor au fost descoperite două gropi de mici dimensiuni. Groapa nr. 1 a fost descoperită în cadrul secţiunii S 4, carourile AB-2. Ea avea o formă ovală în plan, lungimea a fost de 1,03 m, lăţimea de 0,88 m, iar adâncimea maximă de 0,53 m. Groapa a fost surprinsă de la adâncimea de 0,28 m, respectiv din nivelul de cultură aparţinând epocii bronzului. În interiorul gropii au fost găsite puţine fragmente de chirpici şi de vase ceramice. Complexul aparţine nivelului din epoca bronzului. Materialele arheologice descoperite încadreaza această groapă în cultura Glina, faza I. Groapa nr. 2 a fost descoperită în cadrul secţiunii S 5, carourile AB-2. Groapa de formă ovală în plan, a avut lungimea a fost de 1,02 m, lăţimea de 0,84 m, iar adâncimea maximă de 0,50 m. Ea a fost surprinsă de la adâncimea de 0,25 m, respectiv din nivelul de cultură aparţinând epocii bronzului. În interiorul gropii au fost găsite puţine fragmente de vase ceramice. Complexul aparţine nivelului din epoca bronzului. Materialele arheologice descoperite încadreaza această groapă în cultura Glina, faza I. Materialul arheologic descoperit în cursul cercetărilor a fost relativ sărac, fapt explicabil prin plasarea zonei cercetate la periferia sitului arheologic. În nivelele de cultură şi în cadrul complexelor cercetate au fost descoperite fragmente de vase ceramice. Lotul de ceramică din Bronzului Timpuriu, aparţine culturii Glina. Recipientele au fost modelate din două tipuri de pastă. Prima, din care a fost lucrat grosul olăriei, are o cantitate impresionantă de impurităţi în compoziţie: nisip, pietricele, granule de calcar, rar cioburi pisate, mica2. A doua categorie, fină, este dintr-un lut frământat cu grijă şi cu rare impurităţi3. Starea puternic fragmentară a ceramicii, a făcut ca cu mare dificultate să putem reconstitui forme ale unor vase. Astfel, în S2 c.A1, a fost descoperită o buză de la un recipient în formă de „ghiveci de flori”, cu pereţii înclinaţi înafară, care are analogii în vase similare din siturile de la Bucureşti-Roşu şi Ciurel, Udeni, Văcăreşti, Schitu-Gaura Despei şi La Conac4. În S2 c.A2 a fost găsită o altă buză, dar de data aceasta de la un vas sac, cu pereţii uşor curbaţi şi gura în formă de pâlnie. Acest tip de recipient a fost descoperit şi în S3 c.1, dar şi aşezările de la Bucureşti-Roşu, Cariera de Nisip a I.T.B şi Ciurel, Mihăileşti-Tufa, Schitu-Gaura Despei şi La Conac, Varlaam, Odaia Turcului, Prundu5. Restul fragmentelor identificate la Buftea - La Cârna provin de la pereţii vaselor sau sunt fragmente de baze, acestea din urmă toate plate. Toartele au fost modelate în bandă de lăţime mijlociu şi îngustă (găsite în S3 c.2, S4 c.1-2), fiind rectangulare cu colţurile rotunjite sau ovale în secţiune. Decorul este acela adâncit, realizat pe buză, alveole şi, mai rar, crestături şi la incidenţa gâtului cu umărul alveole. Pe un singur fragment a fost identificat decorul obţinut prin folosirea unei „măturici” („Besenstrichverzierung”). La Buftea nu au fost descoperite piese ceramice cu decorul tipic al culturii Glina, anume găurile-buton. Acest fapt nu este surprinzător, căci, aşa cum s-a constatat şi în alte situri (Bucureşti-Ciurel-Niv. I, Mihai Vodă, Glina-Niv. I şi Căţelu Nou), în faza I a acestei manifestări, ornamentul amintit este o raritate sau lipseşte cu totul6. Piese litice Dacă în suprafeţele deschise nu a fost descoperită nici o piesă din piatră cioplită (silex), în schimb din S3 a putut fi recuperat un fragment (şi acesta spart) dintr-o râşniţă de mână şi un fragment dintr-un zdrobitor sau cute. Unelte de acest tip au mai fost găsite în mediul Glina la Bucureşti-Fundeni şi Ciurel, Odaia Turcului şi Braneţ7. În Gr. 1, dar şi în stratul arheologic (S3), au fost identificate răzleţe fragmente osteologice de la animale. Acestea provin de la animale domestice, cornute mari. Vestigiile Bronzului Timpuriu de la Buftea confirmă că în punctul „La Cârna” a locuit o comunitate a culturii Glina. Trebuie precizat că, investigaţii mai vechi au permis surprinderea în arealul oraşului Buftea, dar în ceea ce a fost denumit punctul „Măneşti”, a unor urme Glina, dar de fază clasică (II)8. Nu trebuie uitat că şi punctul „La Cârna” face parte din acelaşi cartier Măneşti al localităţii. Dar, dat fiind faptul că în actualul stadiu al cunoaşterii cele două situri Glina aparţin unor faze diferite ale culturii, nu se poate susţine că una şi aceiaşi comunitate a „întemeiat” ambele aşezări. Abstract other lang. Abstract    Bibliography 1. C. Schuster, Perioada timpurie a epocii bronzului în bazinele Argeşului şi Ialomiţei Superioare, Bibliotheca Thracologica, XX, Bucureşti, 1997. 2. C. Schuster, C. Fântâneanu, Zur Bronzezeit in Südrumänien. Drei Kulturen: Glina, Tei und Verbicioara, Bd. I, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2005. 3. C. Schuster, C. Fântâneanu, Zur Bronzezeit in Südrumänien. Drei Kulturen: Glina, Tei und Verbicioara, Bd. II, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2007. 4. C. Schuster, T. Popa, Cercetări arheologice pe Câlniştea. Schitu-Bila-Cămineasca, Bibliotheca Musei Giurgiuvensis IV, Editura Pelican, Giurgiu, 2009. 5. Aristide Ştefănescu, Note privind locuirea din secolele XIV-XV pe raza oraşului Buftea, Cercetări arheologice în Bucureşti vol. 6 (2003), p. 281-285. 6. Ştefănescu, Aristide, Contribuţii la cercetarea necropolelor III (sec. XIV - XV) şi IV (sec. III - IV) de la Măneşti - Buftea, Materiale şi cercetări arheologice vol. 17 (1993) p. 479-484. Bibliographic notes 1. Ştefănescu 1993; Ştefănescu 2003. 2. Schuster 1997, p. 59; Schuster, Fântâneanu 2007, p. 23. 3. Schuster 1997, p. 59; Schuster, Fântâneanu 2007, p. 23. 4. Schuster 1997, p. 61 şi fig. 102/1, 109/4, 112/5, 114/5; Schuster, Fântâneanu 2007, p. 25; Schuster, Popa 2009, p. 33 şi fig. 17, pl. XLIV/3, 5, LVII/5, LIX/5. 5. Schuster 1997, p. 60 sq. şi fig. 99/3, 103/3, 106/2; Schuster, Fântâneanu 2007, p. 24 şi pl. 12/1-2, 23/2-4; Schuster, Popa 2009, p. 33 şi fig. 16, 18, 28, pl. XLVII/1, XLIX/1. 6. Schuster 1997, p. 86, 174 sqq.; Schuster, Fântâneanu 2007, p. 35. 7. Schuster 1997, p. 52 şi fig. 32/1, 42/4; Schuster, Fântâneanu 2007, p. 12. 8. Schuster 1997, p. 184, cu lit.; Schuster, Fântâneanu 2005, p. 27 şi Harta 9. Source   Cronica cercetărilor arheologice din România Editor   INP Language   RO