Excavation Year |
2014 |
Epoch |
Bronze Age;
Hallstatt;
Early Latène;
Later Latène;
Latene;
Late Roman period (2nd - 4th cent.);
Age of migrations (4th - 6th cent.);
Early Medieval Age (7th - 13th cent.);
Late Medieval Age (14th - 18th cent.);
Modern
|
Periods |
Bronze Age;
Late Bronze Age;
Hallstatt;
Early Hallstatt;
Late Hallstatt;
La Tène;
Early La Tène;
Middle La Tène;
Late La Tène;
Late Roman Period;
Roman-Byzantine Period;
Medieval Age;
Early Medieval Period;
Modern Age
|
Site Category |
Defence;
Domestic
|
Site Types |
Civil habitation;
Open settlement;
Fortified settlement;
Urban settlement;
Military habitation;
Camp;
Citadel
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Constanţa |
Locality |
Capidava |
Commune |
Topalu |
Site |
Sector III, VII, intra muros |
Site Sector |
|
Site name |
|
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Duca |
Mihai |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
Opriş |
Ioan Carol |
|
Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Raţiu |
Alexandru-Mircea |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
|
National Arch. Record Site Code |
63063.01
|
Report |
Perioada desfăşurării cercetării arheologice: 28 iulie - 17 august 2014 (cu prelungire de prelucrare a materialelor, curăţare, fotografii în septembrie a.c.). Suprafaţa cercetată: sondaj de control în camera III din C1/1994 (8 mp); suprafeţele S 1 şi S 3, S 4, S 5 (fiecare 4 x4 m) în Principia romană târzie – sector VII.
Sector III intra muros. Clădirea C 1/ 1994 – sondaj de control. În sectorul III a continuat cercetarea în clădirea C1/1994, prin sondarea elementelor arhitecturale anterioare construcţiei respective, ale cărei începuturi ar putea fi plasate în secolul IV p.Chr. Săpătura s-a concentrat asupra colţului de NV al Camerei III, pe o suprafaţă de 8 mp şi pe o adâncime de 0,8 - 1 m. Între elementele constructive anterioare ridicării C 1/1994 se distinge un zid din piatră şi mortar, paralel cu zidul de SV al clădirii, cu aspect şi mod de construcţie total diferit (mortar de bună calitate, dimensiuni mult mai mari, respectiv o grosime de 1,1 m faţă de 0.60-0.65 m pentru zidurile perimetrale şi de compartimentare ale C 1/1994). Acest zid a mai fost surprins în colţul de sud-est al aceleiaşi camere, unde coteşte înspre Dunăre, trecând pe sub zidul perimetral al „Corpului de Gardă” (sau horreum). Este interesant de observat faptul că zidul timpuriu nu a fost folosit ca bază sau fundaţie pentru ridicarea noii clădiri, zidul perimetral al acesteia de pe latura sudică fiind construit la doar 0,3 m paralel cu zidul timpuriu. Acesta din urmă a fost însă integrat în podeaua camerei în perioada târzie, în substrucţia nivelului de locuire, ceea ce a presupus nivelarea întregii suprafeţe. Dată fiind dispunerea sa faţă de zidurile perimetrale ale C 1/1994 şi caracteristicile locale ale fundaţiilor acestora, dar şi alte elemente întâlnite în teren (o şapă compactă din mortar care nivelează dărâmătura clădirii timpurii căreia îi va fi aparţinut zidul masiv), nu am reuşit pentru moment să epuizăm săpătura, respectiv să atingem partea inferioară a fundaţiei C 1/1994.
Sectorul VII intra muros. Principia. Campania 2013 – iniţierea săpăturii la principia romană târzie. În sectorul VII săpăturile s-au reluat după o întrerupere de câţiva ani, prin iniţierea unui nou proiect de cercetare, al cărui obiectiv declarat este obţinerea tuturor informaţiilor posibile asupra edificiului cu absidă, denumit în literatura de specialitate a sitului Capidava „principia târzie”. Cercetarea arheologică a acestui edificiu a fost proiectată conform unui plan multianual, implicând o săpătură în suprafaţă (după împărţirea în carouri de 4 x 4 m, fără martori). Realizarea efectivă a proiectului a fost încredinţată dr. Alexandru Raţiu (reprezentant MNIR - instituţie parteneră). Clădirea a fost împărţită în 2013 prin mijloace topografice, înaintea săpăturii propriu zise, în 35 astfel de carouri, cercetarea lor urmând a fi făcută într-o ordine prestabilită, în aşa fel încât să permită înregistrarea cât mai multor informaţii stratigrafice posibile. În campania din 2013 au fost cercetate 2 din cele 4 suprafeţe propuse, în fiecare dintre acestea atingându-se nivelul de secol VI p.Chr. Astfel în S1/2013 a fost repus în evidenţă zidul perimetral de nord al edificiului, zid aflat azi la 30-40 cm sub actualul nivel de călcare, dar care apare în publicaţiile mai vechi (planurile I şi II din finalul monografiei Capidava I, 1958) ca fiind la suprafaţă, la nivelul solului actual. În această suprafaţă au fost descoperite şi urmele a două bordeie medievale distruse, din alcătuirea cărora se poate totuşi distinge groapa şi podeaua interioară. De asemenea sub podelele medievale a fost cercetat ultimul nivel roman-târziu, cel de sfârşit de secol VI, cu distrugere şi ardere masivă. În acest nivel au fost apoi descoperite o cantitate importantă de ceramică romană specifică perioadei, dar şi un perete prăbuşit construit din cărămizi de chirpici. Situaţia din S2/2013 a fost mult diferită faţă de suprafaţa cercetată la o distanţă de doar 4 m NE de aceasta. S2/2013 este situată în jumătatea de sud a clădirii, dacă considerăm jumătatea fiind o axa imaginară ce porneşte de la jumătatea absidei şi împarte clădirea longitudinal. În aceasta parte a edificiului bordeiele medievale au afectat clădirea mult mai tare decât în partea sa de nord, respectivele locuinţe fiind şi mai mari şi mai bine realizate în această zonă (cu pereţii întăriţi cu piatră). Bordeiele medio-bizantine au fost cercetate aici în anii 1950-1960, iar de atunci vegetaţia şi coroziunea solului a schimbat complet datele situaţiei în această zonă. Astfel săpătura din S2/2013 a însemnat în primă fază o curăţare a vechilor săpături şi o încercare de aducere la un numitor comun măcar pentru nivelurile inferioare, de secol VI sau de secol IV, cu situaţia din jumătatea de nord a edificiului. Cert este că am descoperit o podea distrusă parţial de rădăcina unui „oţetar”, dar rămâne încă de cercetat cărei perioade constructive a clădirii poate fi atribuită această podea. Campania 2014. În sectorul VII s-a continuat cercetarea edificiului cu absidă, denumit în literatura de specialitate a sitului Capidava „principia târzie”, cu atacarea altor trei astfel de suprafeţe, denumite S3, S4 şi S5, concomitent continuând cercetarea în suprafaţa S1. Dispunerea în plan a suprafeţelor S3- S5 este în continuarea suprafeţei S1 pe axa est-vest a clădirii. S-a ales strategic această formulă, care poate oferi o imagine stratigrafică longitudinală foarte clară pentru întreg interiorul edificiului. Suprafeţele au fost săpate succesiv înregistrându-se, atât foto cât şi grafic, secvenţele stratigrafice ce ulterior au fost demontate. Astfel suprafaţa S3 a fost proiectată la est de S1, conform planului prestabilit. În această suprafaţă au fost descoperite şi urmele a două bordeie medievale distruse, din alcătuirea cărora se poate totuşi distinge groapa şi podeaua interioară. Materialul ceramic descoperit în nivelul medio-bizantin este foarte bogat: vase de provizii, oale de bucătărie şi un opaiţ medieval. De asemenea sub podelele medievale a fost cercetat ultimul nivel roman-târziu, cel de sfârşit de secol VI, cu distrugere şi ardere masivă. În acest nivel au fost apoi descoperite o cantitate importantă de ceramică romană specifică perioadei, dar şi un zid de compartimentare construit din piatră legată cu pământ. Zidul era dispus pe podeaua de lut gros şi foarte bine tasat, iar direcţia zidului este perpendiculară pe zidul perimetral de nord al edificiului. La demontarea acestui zid au apărut, imediat sub pietre, mai multe fragmente de ceramică fină cu decor barbotinat. Din nivelul de secol VI în campania 2014 poate fi menţionat mai multe fragmente de platou de tip ARS, fragmente de amfore specifice, fragmente de pahare din sticlă (fragment din picior) etc. Nivelul final în care s-a oprit săpătura este cel de secol IV, a cărui cercetare se va concretiza ulterior. Suprafaţa S4 este situată în continuarea lui S1 pe axa est- vest, dispusă diametral faţă de S3. Succesiunea stratigrafică din această suprafaţă este identică cu cea întâlnită în S1 sau S3. Nivelul medio-bizantin este reprezentat aici de urmele a două bordeie, din care se păstrează doar zona vetrei şi parte din peretele adiacent. Materialul medieval este bogat, în general fragmente ceramice, din diverse grupe tipologice. Nivelul de secol VI este, la fel ca în restul cercetărilor din acest nivel din restul cetăţii, caracterizat de distrugere masivă prin incendiu. Cel mai important element constructiv cercetat în S4 este colţul de nord al zidului perimetral al clădirii. Prin această descoperire s-a putut stabili cu exactitate dimensiunea clădirii, având înregistrate astfel toate laturile acesteia. Descoperirile arheologice de obiecte din S4 sunt în aceeaşi notă cu restul săpăturii: fragmente de amfore, ceramică pentru servitul mesei şi al lichidelor (căni, ceşti, platouri etc.). Ultima suprafaţă cercetată în campania 2014 este S5, suprafaţă situată în continuarea lui S3 pe axa est-vest a clădirii. Aceasta suprafaţă a fost cercetată până la nivelul de secol VI, fără a se descoperi elemente constructive noi. Nivelul medieval este lipsit de conţinut, nu sunt semnalate bordeie, iar în ceea ce priveşte descoperire de material arheologic acesta este format din fragmente ceramice dispersate. Nivelul de secol VI însă este foarte bogat cu descoperiri diverse şi interesante. În vecinătatea zidului perimetral de nord am descoperit o piatră de moară, fragmentară, dar întregibilă. În vecinătatea acesteia am descoperit un număr de 12 greutăţi de război de ţesut în formă de trunchi de piramidă, confecţionate din chirpici nears. Poate cea mai interesantă descoperire este o lamă din fier pliată în patru, care poate va fi aparţinut unei arme de dimensiuni mici (ca ipoteză de lucru). Restaurarea acesteia ar putea aduce mai multe argumente şi clarificarea funcţionalităţii. Restul materialului arheologic descoperit este format din ceramică, în mare măsură fragmentară, dar şi din piese întregi, precum o amforetă şi un opaiţ.
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
INP |
Language |
RO |
|
|