Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Cârlomăneşti | Commune: Verneşti | County: Buzău | Site: Cetăţuia | Excavation Year: 2012

Excavation Year   2012
Epoch
Bronze Age;
Hallstatt;
Latene
Periods
Late Bronze Age;
La Tène
Site Category
Defence;
Civil;
Domestic;
Unassigned
Site Types
Habitation;
Fortified settlement
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Buzău
Locality   Cârlomăneşti
Commune   Verneşti
Site  Cetăţuia
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Babeş Mircea Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Costache-Bolocan Daniel Muzeul Judeţean Buzău
Duţu Andrei
El Susi Georgeta Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Grigoraş Laurenţiu Muzeul Judeţean Buzău
Măgureanu Despina Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Matei Sebastian Muzeul Judeţean Buzău
Morteanu Roxana
Zirra Vlad Vintilă Site director Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
National Arch. Record Site Code 50148.01
Report În această campanie a fost continuată cercetarea în partea sudică a platoului Cetăţuiei, în subarealele V1aN, V1bN şi V2bS.

În cele 3 suprafeţe au fost descoperite 41 de complexe noi, între care sunt 40 de gropi şi o vatră. Dintre acestea, 17 gropi au fost epuizate în această campanie. Au fost cercetate şi complexe descoperite în campaniile anterioare, câteva gropi fiind epuizate.

În cea mai mare parte a suprafeţei V1bN, a fost atins stratul steril arheologic la cotele de -0,65 m spre nord şi -0,80 m spre sud, nivelmentul fiind uşor în pantă. Singurul tip de complex identificat şi cercetat în această suprafaţă îl reprezintă gropile. Acestea au dimensiuni variabile, cele cu dimensiuni mari (complexele 34, 25 şi 30) aveau diametre de peste 2 m. Doar complexul 30 a fost cercetat integral. Acesta este o groapă de formă tronconică cu diametrul maxim la bază de 2,15 m, săpată de la cota de -0,25 m faţă de nivelul actual de călcare. Adâncimea gropii era de 1,45 m, iar umplutura consta din numeroase lentile de pământ cenuşiu, negricios, galben, cafeniu, reprezentând momente diferite de umplere. Ceramica, lipitura arsă, crusta de vatră şi oasele de animale sunt frecvente în umplutură, o concentrare a acestora fiind înregistrată către baza gropii.

Interesant este faptul că în jumătatea de nord, pe o suprafaţă de aproximativ 20 mp se găsesc concentrate 19 gropi, majoritatea întretăindu-se. O situaţie deosebită a fost înregistrată pe mai puţin de 2 mp, unde s-au aflat 4 gropi (complexele 42, 43, 44 şi 82) întretăiate. Cercetarea acestor complexe a fost anevoioasă, impunând de mai multe ori modificarea strategiei de cercetare, atât pe verticală cât şi pe orizontală, în vederea stabilirii relaţiilor stratigrafice dintre aceste gropi.

În suprafaţa V1aN a fost continuată cercetarea complexului de locuire – Cpl. 35. Resturile incendiate ale acestei construcţii se întindeau pe o suprafaţă de aproximativ 25 mp. Au fost recoltate sute de fragmente de lipitură arsă, unele dintre ele cu dimensiuni de peste 20 cm. Datorită acestei situaţii ritmul de săpătură a fost lent, insistându-se pe documentarea cât mai laborioasă a acestui edificiu. Legătura acestuia cu o serie de complexe din jur (gropi, vetre, aglomerări de materiale arheologice, inclusiv partea inferioară a unui pithos îngropat, păstrat in situ) rămâne a fi rezolvată în cursul viitoarelor campanii. Trebuie amintit că în colţul de SV al suprafeţei, la cota de -0,55-0,60 m a apărut deja stratul argilos, steril arheologic, lipsind orice urmă de strat sau de complexe atribuite culturii Monteoru. Aceeaşi situaţie a fost înregistrată şi în suprafaţa V1bN.

În suprafaţa V2bS săpăturile au fost concentrate în special în partea de sud, fiind cercetate numeroase gropi şi un cuptor. Depunerea sterilă din punct de vedere arheologic a apărut pe 2/3 din arealul suprafeţei la cota de aproximativ -0,60 m. Singura zonă în care se regăseşte stratul de cultură este cea dinspre NE. Trebuie semnalat faptul că în această suprafaţă au fost identificate două complexe monteorene târzii precum şi un nivel cenuşiu, compact, gros de cca 20 cm, vizibil clar în profilul magistral de sud al secţiunii. Materiale ceramice recoltate din această depunere sunt specifice fazelor târzii ale culturii Monteoru, dintre care amintim pereţi de la vase decorate cu măturica sau fragmente de ceşti decorate cu ”cusături”.

Un complex interesant a fost cercetat parţial în jumătatea de vest a suprafeţei. A fost identificat în 2011, sub forma unei pete cenuşii, ce conţinea câteva bucăţi de lipitură arsă. Avansarea cercetării a relevat existenţa unui cuptor cu partea superioară a camerei de ardere prăbuşită. A fost observat clar la cota de -0,90 m, măsurând 1,00 x 0,65 m. Grosimea pereţilor prăbuşiţi este de 6-7 cm. S-au dezvelite şi porţiuni ale acestora in situ. În partea de NV a fost surprinsă gura şi groapa de acces a cuptorului (complex 41) cu diametrul de 1,40 m.

Dintre numeroasele gropi cercetate menţionăm doar complexul 51 de forma unui sac, cu diametrul maxim de 2,00 m şi un diametrul al gurii de aproximativ 1,40 m. Adâncimea acestei gropi depăşea 2,30 m. Umplutura, în jumătatea inferioară, era neuniformă şi cu precădere afânată, constând din numeroase lentile şi straturi de pământ cenuşiu, negricios sau galben, amestecate cu numeroase materiale arheologice. În partea superioară umplutura era cenuşie, compactă,fără variaţii de culoare şi săracă în material arheologic. Acest complex, cel puţin în ultima fază de utilizare, a funcţionat ca o groapă menajeră. Umplutura a circa 2/3 din volumul gropii s-a constituit din resturi menajere de diferite tipuri. Pentru nivelarea suprafeţei, cavitatea superioară a gropii a fost umplută compact cu pământ. Asemenea gropi cu umpluturi în partea inferioară afânate, variate şi bogate în materiale arheologice şi ”dopuri” de pământ compact, cenuşiu sau galben plasate în partea superioară sunt des întâlnite la Cârlomăneşti, dovadă a organizării şi utilizării intense a spaţiului locuit.

Materialul arheologic descoperit este bogat şi variat însă din păcate relativ fragmentat. Acesta a fost recoltat în cea mai mare parte din gropi. Vasele ceramice predomină, fiind descoperite borcane, fructiere, ceşti-opaiţ, căni, boluri cu decor în relief, pithoi, katharoi. Dintre piesele cele mai expresive descoperite în această campanie notăm: 3 fragmente de plastică de tip Cârlomăneşti (un fragment de mistreţ şi două de lup), 5 fragmente de boluri cu decor în relief, numeroase fragmente de crustă de vatră decorată, cuţite din fier (6 piese), piese din bronz (oglinzi, aplici, verigi, o brăţară spiralată), creuzete, mărgele din sticlă şi chihlimbar, fusaiole, etc.

O piesă interesantă cu implicaţii privind cronologia locuirii de la Cârlomăneşti o reprezintă o fibulă de bronz puternic profilată care a circulat cu precădere în sec. I p.Chr. Până în prezent nu mai există nici un artefact descoperit în situl de la Cârlomăneşti care să fie datat în sec. I p. Chr. astfel că deocamdată, această descoperire este singulară.

În suprafaţa V2bS au fost identificate şi două complexe monteorene. Groapa – Cpl. 61 de formă tronconică avea umplutura cenuşie, foarte compactă şi săracă în materiale arheologice. Diametrul maxim la bază era de 1,40 m iar adâncimea de 0,90 m. Cea de a doua groapă Cpl. 72, tot de formă tronconică, avea dimensiuni mai mari, respectiv 2,24 m diametrul bazei şi 1,10 m adâncime.

În ambele complexe au fost descoperite materiale arheologice ce pot fi încadrate în etapele finale ale culturii Monteoru. Dintre acestea se remarcă o ceşti nedecorată, prevăzută cu o singură toartă.

În următoarea campanie ne propunem finalizarea cercetărilor în suprafeţele V1aN, V1bN şi V2bS, precum şi în S.6, situată spre SV în zona de acces pe platou dinspre Terasa 1. Pentru clarificarea informaţiilor relative la stratigrafia locuirilor de pe Cetăţuie, intenţionăm plasarea unor noi suprafeţe (paralele cu axul de borne N-S) în special în jumătatea de nord.
Abstract other lang.
Abstract   In 2012 archaeological campaign, the research continues in 3 areas opened in 2010 on the South part of Cetăţuia plateau, a surface of 243 sqm being investigated.
This year, a number of 41 new issues, 40 pits and 1 hearth, were investigated. A number of 17 pits were completely researched. As a new result, we mention the identification of a new habitation structure (cpl. 35) in subarea V1aN. This burned structure, partially investigated in 2012, has a possible rectangular shape, covered a surface of 25 sq.m.. Next to this possible dwelling, it was in situ founded the inferior part of a pithos, sunken in close vicinity to its northern side. To the North-East from the Cpl.35, a rectangular overhead heart, built on a river stone base, was founded (cpl. 19).
In the sub area V2bS, an oven (cpl. 41) dated in Latène epoch, was discovered. Its upper part was founded collapsed on the oven’s heart. Pit’s oven was founded to the north. On almost entire surface of V1bN, one 2/3 from the area of V2bS and in the South-West corner of V1aN, was reached the geological layer on the dept of -0.55 to -0.88 m. In all those areas, there are no Monteoru Culture findings, neither material, neither any archaeological complex. Only in a small part of V2bS was noticed a cultural layer dated in the last phases of Monteoru Culture and two archaeological complexes.
Bibliography 1. Babeş M., Problemes de la chronologie de la culture geto-dace à la lumiere des fouilles de Cârlomăneşti,
Dacia NS 19, 1975, 125-139;
2. Idem, Cîrlomăneşti, în Enciclopedia arheologiei şi istoriei vechi a României, Bucureşti, 1994, p. 313-314
3. Idem, Statuetele geto-dace de la Cârlomăneşti, jud. Buzău, SCIVA, 3, 1977, 319-352;
4. Idem, Staţiunea geto-dacă de la Cârlomăneşti: dava sau centru religios?, Mousaios 15, 2010, p. 123-146;
5. S. Matei, Ceramica geto-dacică din nord-estul Munteniei, Bucureşti, 2010 (teza doctorat);
6. D. Gugiu-Măgureanu, Decorated Hearths Discovered in the Cârlomăneşti – Cetăţuia Settlement (the county of Buzău), în volumul: Daco – geţii. 80 de ani de cercetări arheologice sistematice la cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, Deva, 2004, p. 249-258;
7. D. Măgureanu, C. Georgescu, Cercetare - conservare. Traseul unei vetre decorate descoperite în aşezarea de epocă geto-dacică clasică de la Cârlomăneşti, ARA 1, 2010, p. 25-36;
8. Cârlomăneşti, com. Verneşti, jud. Buzău în CCA 2002, p. 98-99;
9. Idem, CCA 2003, p. 81-82, pl. 34; Idem, CCA 2004, p. 76-77, pl. 17;
10. Idem, CCA 2005, p. 107-109; Idem, CCA 2006, p. 124-126, planşa21;
11. Idem, CCA 2007, p. 117-120, planşa 24; Idem, CCA 2008, p. 117-121, planşa 24;
12. Idem, CCA 2010, p. 51-52; Idem, CCA 2011, p.34-35.
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu