|
Excavation Year |
2015 |
|
Epoch |
Neolithic
|
|
Periods |
Middle Neolithic;
Early Eneolithic;
Middle Eneolithic;
Late Eneolithic
|
|
Site Category |
Domestic
|
|
Site Types |
Cave habitation;
Seasoning habitation
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Cluj |
|
Locality |
Cheia |
|
Commune |
Mihai Viteazu |
|
Site |
„Peştera Ungurească”, „Peştera Balica”, „Peştera
Binder” |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Colesniuc |
Sorin Marcel |
|
Complexul Cultural Callatis, Mangalia |
| Constantin |
Roman Cristian |
|
Consiliul Județean Hunedoara |
| Lazarovici |
Gheorghe |
|
Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
| Lazarovici Mantu |
Cornelia Magda |
Site director |
Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
| Suciu |
Cosmin Ioan |
|
Muzeul Banatului, Timişoara |
| Tincu |
Sorin |
|
Muzeul Castelul Corvinilor, Hunedoara |
|
|
National Arch. Record Site Code |
55295.05
|
|
Report |
Obiectivul principal al cercetărilor a fost investigarea „Peşterii Balica”, dar deoarece am constatat că aceasta a fost afectată de amenajările din Evul Mediu târziu, ne-am orientat spre cercetarea
„Peşterii Binder”, aflată în apropiere de „Peştera Caprelor/Peştera Ungurească”. Între acestea în preistorie au existat cărări, dar astăzi accesul direct de la o peşteră la alta nu mai este posibil şi este nevoie de echipament special. Ambele peşteri sunt pe aceeaşi parte, la baza unui perete înalt, numit „Peretele Vulturilor” la „Peştera Ungurescă” şi „Colţul Lat” sau „Colţul Rotunjit” la „Peştera Binder” (fig. 1) şi au depuneri similare. Din acest motiv era necesară investigarea „Peşteii Binder”, pentru compararea stratigrafiei şi materialelor, pentru a înţelege mai bine semnificaţiile locuirii şi mai ales dacă locuirea din vremea orizontului cu toarte pastilate a fost sezonieră, determinată tot de prelucrarea bijuteriilor. Spre deosebire de „Peştera Ungurească”, drumul de aici până la vale este mai scurt, dar la fel de dificil. Principala problemă o constituie pentru ambele peşteri transportul pământului rezultat în urma cercetărilor, care trebuie spălat.
Reluarea săpăturilor în „Peştera Binder” (fig. 2a) din Cheile Turzii a început prin curăţirea profilelor şi adunarea materialelor răscolite de „amatorii” de arheologie. Cu acest prilej au fost recuperate patru mărgele de os, de mici dimensiuni, similare celor din atelierul de bijuterii din Peştera Ungurească/Caprelor, din vecinătate (3) . Peştera Binder are o suparfaţă de cca. 7 x 4 m.
Din planurile lui N. Vlassa realizate cu ocazia campaniilor din 1965-1966 rezultă că atunci se mai putea observa săpătura lui A. Orosz amplasată pe mijlocul peşterii (fig. 2b), dar nu era marcat un alt sondaj sau groapă aflat spre sud, adăugat de noi pe planul lui N. Vlassa (4). La baza stratului de cultură ce coboară la peste -1,90 - 2 m sunt două niveluri cu puţine materiale arheologice (dinţi de urs) marcate ca 6a, de culoare mai brună şi 6b, mai gălbui, ambele cu pământ galben şi cu pietre provenind din bolta peşterii. Pentru stratul mai de sus (niv. 6a), culoarea brună provine de la depunerile dintr-o perioadă rece, probabil ultima glaciaţiune. N. Vlassa amintea urme de vetre paleolitice, la care nu am ajuns încă. În repertoriul arheologic al jud. Cluj se menţionează că în „Peştera Binder” au fost descoperite materiale din Paleolitic până în Epoca Romană (5), ceea ce am găsit şi noi.
În cadrul campaniei din 2015 am curăţat doar profilul lui N. Vlassa (fig. 3), intervenind cât mai puţin posibil, pentru a nu distruge stratigrafia şi a lăsa o zonă mai mare pentru viitoarele săpături. În nivel se observă pietre mari desprinse din bolta peşterii ca urmare a îngheţurilor şi dezgheţurilor succesive. Am descoperit câteva măsele de urs de peşteră, provenind din niveluri paleolitice, dar şi din poziţii secundare.
Din peşteră au fost reţinute 95 de fragmente ceramice caracteristice care au fost introduse în bazele de date. Dintre acestea 15 fragmente aparţin culturii Zau (fig. 4/a, 4b/4-5), descoperite între
-0,85 - 1,05 m, din nivelul 5; alte 10 fragmente provin dintr-o groapă sau un sondaj anterior şi aparţin culturii Băile Herculane II – Cheile Turzii (după P. Roman), respectiv Orizontului cu toarte pastilate sau fazelor mijlocii ale culturii Bodrogkeresztúr; restul de 52 fragmente sunt din profil şi aparţin tot Orizotului cu toarte pastilate. Predomină ceramica uzuală (22 fragmennte) şi semifină (17 fragmente), doar
14 fragmente sunt din pastă fină. Ceramica este decorată cu incizii lustruite (fig. 6/2), unele fragmnete prezintă un decor cu caneluri (fig. 6/4, 7/1-2), la care se adaugă toartele pastilate (fig. 7/4, 6). Amintim şi o protomă reprezentând un cap de animal cu botul prelung (fig. 8). Alte 17 fragmente aparţin culturii Petreşti, din care doar unul are pictură (fig. 5).
Au fost descoperite şi numeroase fragmente ceramice ce pot fi atribuite etapei Coţofeni I (fig. 7/5; 9) sau etapei Coţofeni II (fig. 10-11), la care întâlnim şi decorul încrustat cu pastă albă (fig.
9/1;11/7). Unele motive, cum sunt inciziile late aranjate în căpriori, prezintă analogii în materialele Baden, cele două culturi fiind în bună parte contemporane (6).
Cu prilejul unor periegheze în alte peşteri au fost adunate alte materiale dintre care cele mai interesante provin din „Peştera Balica Mare” sau „Cetăţeaua Mare” şi pot fi atribuite fazei II a culturii Zau (7). Pictura din această peşteră s-a păstrat foarte bine, materialele ceramice au apărut chiar la suprafaţă, fiind antrenate de diferite lucrări medievale sau răscoliri recente.
„Peştera Binder”, prin poziţia ei la mijlocul Cheilor se află în imediata vecinătate a unui punct numit Belvedere 2. Din acel punct poate fi supravegheat accesul în Chei, atât în aval cât şi în amonte, dar şi la una din curburile importante. Din gura peşterii, înaltă acum de peste 2,5 m, avem în faţă un impunător perete de stâncă. In partea din aval în punctul „Pă Grădini” am găsit un spaţiu circular curăţat şi înconjurat cu pietre care avea în interior ceramică Coţofeni, probabil resturi ale unei locuiri sezoniere. În „Peretele Uriaş” şi la
„Pripoane” sunt numeroase grote şi abri-uri, greu accesibile, unele cu urme de locuire.
De la Belvedere 2 (în aval este un alt punct Belvedere 1) se putea controla valea spre ambele direcţii, până la ieşirea din Chei şi presupunem că meşterii doreau să păstreze secretul atelierelor şi al amplasării lor. Punctul de observaţie credem că a fost folosit şi de comunităţile neolitice. În Evul Mediu Cheile Turzii au fost folosite ca loc de refugiu şi de apărare.
Odată cu cercetarea „Peşterii Binder” a început şi un proces mai complex de studiere a ambientului, pentru a înţelege de ce comunităţile preistorice folosesc peşterile din Cheile Turzii ca locuri speciale. În mai toate peşterile, în vremea culturilor Zau şi Petreşti, este o mare cantitate de ceramică pictată, în vreme ce în imediata vecinătate, în aşezarea Zau din amonte, care se întinde pe câteva hectare pe deal şi în SV satului Petreştii de Jos, s-a găsit multă ceramică Zau, dar nici un fragment pictat.
Scopul expediţiei din acestă campanie a fost şi acela de a studia care sunt cele mai optime posibilităţi de săpare şi de prelucrare a materialelor. Pământul recoltat de pe marginea şi din săpătura lui N. Vlassa a fost cernut pe loc în peşteră. Apoi a fost transportat tot cu rucsacurile pe fostele poteci spre baza noastră amenajată pe marginea pârâului Hăşdate. Aici am spălat pământului (fig. 13) folosind site de 1 mm. După uscarea resturilor rezultate a urmat sortarea resturilor de cărbune, micro-obiectelor şi oaselor de micro mamifere; au fost recuperate seminţe de cereale, sâmburi de corn şi alte resturi antracologice ce urmează a fi determinate de Beatrice Ciută (8). Alături de mărgele menţionate (fig. 12a) au mai fost descoperite câteva microlite din silex, obsidian sau cuarţit (lame, răzuitor, aşchii), unele cu urme de retuşare. Câteva artefacte din os (două sule, fig. 12b/1-2) completează inventarul descoperit în 2015 în această peşteră.
În campaniile următoare ne propunem să ne concentrăm cercetările pentru investigarea Peşterii Binder, prin degajarea pământului din jumătătea de N, spre ieşire, ca să creăm un front de lucru pentru verificarea depunerilor şi eventualelor complexe.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
The main aim was investigation of „Peştera Binder” located near „Peştera Caprelor/Peştera Ungurească”, on the same side of a high stone wall („Peretele Vulturilor” at „Peştera Ungurescă” and
„Colţul Lat” or „Colţul Rotunjit” at „Peştera Binder”). Both caves have the same sort of deposits. We clean the profiles and we gathered the materials disturbed. With this occasion we found four bone beads similar with those discovered at „Peştera Caprelor/Peştera Ungurească”. When N. Vlassa make the plan of „Peştera Binder” he could notice traces of an old excavation made by A. Orosz (in the middle of the cave), but was not mark another pit or sounding that we have discover now to the S. At the bottom of the cultural layer (-1.90-
2 m) there are two levels (level 6a and 6b) with few archaeological materials (bear tooth). We have just clean the profile and with this occasion have been discovered several ceramic fragments, as well as bone and stone artefacts (made of flint, obsidian and quartzite). The earth was sieved in the cave and then washed. Afterwards we have selected the charcoal fragments and several plants remains.
The pottery discovered in the cave belongs to several cultures and the fragments have been introduces in our database. They belong to: Zau culture (15 fragments); Petreşti culture; Middle Bodrogkeresztúr culture, Bodrogkeresztúr - toarte pastilate/ Scheibenhenkel horizon (22 fragments coarse pottery; 17 fragments semifine pottery; 14 fragments fine pottery), some fragments being polished, other are decorated with grooves and have Scheibenhenkel; to the same horizon can be ascribed an zoomorphic protoma. Other fragments belong to stage Coţofeni I, and to stage Coţofeni II; some of these fragments are inlaid with white paste.
|
|
Bibliography |
Lazarovici Gh., Lazarovici C.-M., Constantinescu B., New Data and Analyses on Gold Metallurgy during the Romanian Copper Age, în S. Hansen, P. Raczky, A. Anders, A. Reingruber (eds.), Neolithic and Copper Age between the Carpathians and the Aegean Sea. Chronologies and Technologies from the 6th to 4th Millennium BC. International Workshop Budapedst 2012, Archäologie in Eurasien Band 31, Habelt-Verlag, Bonn, 2015, p. 325-352.
Lazarovici C.-M., Lazarovici Gh., Roman C., Tincu S., Colesniuc S., Suciu C. I., Negrei D., Bindea D., Sat Petreştii de Jos, comuna Petreştii de Jos, judeţul Cluj [Cheile Turzii, Peştera Ungurească, Peştera Binder]. Punct Peştera Ungurească, Peştera Binder, în Cronica Cercetărilor arheologice din România, Campania 2013, CIMEC, Bucureşti, 2014, p. 101-104, 396-399.
Lazarovici Gh., Lazarovici C.-M., Etapa veche din atelierul de bijuterii de la Cheile Turzii - Peştera Ungurească, în Arheoinvest I. Interdisciplinaritate în Arheologie şi Istorie. In Memoriam Liviu Măruia, Universitatea de Vest, Timişoara 7 decembrie 2013, Ed. JatePress
Kiadó, Szeged, 20013, p. 55-90.
Gh. Lazarovici Gh., Lazarovici C.-M., Roman C., Tincu S., Netea Gh., Palaghia V., Chioar-Dumitrescu Fl., Ciută B., Colesniuc S., Angeleski S., Constantinescu B., Cheile Turzii – Peştera Ungurească, Raport de cercetare arheologică 2011, în CCAR. Campania 2011, cIMeC, Bucureşti, 2012, p. 98-99.
|
|
Bibliographic notes |
(3) Piciu T., Sânmihaian M., Lazarovici Gh., Relaţia fosfor - potasiu în stratu- rile neolitice din Peştera Ungurească din Cheile Turzii, în Acta Mvsei Napo- censis, 33/I, 1966, p. 565-567; Bindea D., Sângerean C., Câteva observaţii asupra materialului faunistic de la Cheile Turzii - Peştera Ungurească, în ActaMN, 33, I, 1996, p. 477-509; Biagi P., Voytek B. A., Excavations at Peşte- ra Ungurească (Caprelor)(Cheile Turzii, Petreştii de Jos, Transylvania 2003- 2004): Preliminary Report on the Chiped Stone Assembleges from the Chal- colithic Toarte Pastilate (Bodrogkeresytúr (Layers), în Analele Banatului, SN, XVI/1, 2, 1966, p. 177-202; Lazarovici Gh., Lazarovici C.-M., Constantinescu B., New Data and Analyses regarding Gold Metallurgy in Romanian Copper Age, în Apulum, LI, 2013, p. 1-12 şi pl.; Lazarovici Gh., Lazarovici C.-M., The Workshop for Gold at Cheile Turzii - Peştera Ungurească-Peştera Caprelor. Archaeological Excavation 2003-2004, în Annals of the Tiberiu Popovici Se- minar of Functional Equations, Approximation and Convexity, vol. 6, 2008, Ed. Mediamira Science Publisher, Cluj-Napoca, 2008, p. 153-158; Lazarovici Gh., Lazarovici C.-M., Cheile Turzii - Peştera ungurească/Peştera caprelor: orizontul toarte pastilate - Bodrogkeresztúr. Campaniile 2003-2004, în Itinera in Praehistoria. Studia in Honorem Magistri Nicolae Ursulescu quinto et se- xagesimo anno, eds. V. Cotiugă, F. A. Tencariu et G. Bodi, Ed. Univ. “Al. I. Cuza“, Iaşi, 2009, p. 211-226.
(4) Probabil săpătura lui D. Berciu şi Al. Aldea, materiale fiind la Alba Iulia: Lazarovici Gh. Cronologia absolutã, relative şi evoluţia culturii Zau, în Acta Musei Porolissensis, XXXIV, 2012, p. 55-71; Lazarovici C.-M, Lazarovici Gh., Arhitectura Neoliticului şi Epocii Cuprului din România. II. Epoca Cuprului, Bibliotheca Archaeologica Moldaviae, VI, Ed. Trinitas, Iaşi, 2007, fig, IIIe.14; Colesniuc S. M., Cultura Zau, Constanţa, 2014, p. 62 şi urm.
(5) Repertoriul arheologic al judeţului Cluj, 1992, voce M. Bărbulescu, p. 103-105 şi bibl.
(6) Roman P. Cultura Coţofeni, Bucureşti, 1976, p. 153-179; vezi şi analogiile pentru tipurile de motive şi răspândirea lor: Roman C., Habitatul uman în peşterile din sud-vestul Transilvaniei, Bibliotheca Brukenthal, XXV, Sibiu,
2008, fig. XLIV-C.
(7) Lazarovici C.-M, Lazarovici Gh., Arhitectura Neoliticului şi Epocii Cuprului din România. II. Epoca Cuprului, Bibliotheca Archaeologica Moldaviae, VI, Ed. Trinitas, Iaşi, 2007, fig, IIIe.14, 40; Lazarovici Gh., Lazarovici C.-M. Cheile Turzii - Peştera ungurească/Peştera caprelor: orizontul toarte pas- tilate - Bodrogkeresztúr. Campaniile 2003-2004, în Itinera in Praehistoria. Studia in Honorem Magistri Nicolae Ursulescu quinto et sexagesimo anno, eds. V. Cotiugă, F. A. Tencariu et G. Bodi, Ed. Univ. “Al. I. Cuza“, Iaşi, 2009, p. 211-226; Colesniuc S. M., Cultura Zau, Constanţa, 2014, p. 62 şi urm.
(8) Determinările plantelor din Peştera Ungurească au fost realizate de Ciută B.: Cultivarea plantelor în pre şi protoistoria bazinului intracarpatic din Ro- mania, Ed. Altip, Alba Iulia, 2009; Plant species within the diet of prehistoric communities from Transylvania, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2012.
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
INP |
|
Language |
RO |
|
|
