|
Excavation Year |
2016 |
|
Epoch |
Neolithic
|
|
Periods |
Eneolithic
|
|
Site Category |
Domestic
|
|
Site Types |
Cave habitation
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Cluj |
|
Locality |
Cheile Turzii |
|
Commune |
Petreşti |
|
Site |
„Peştera Ungurească”,„Peştera Balica”, „Peştera Binder |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Colesniuc |
Sorin Marcel |
|
Complexul Cultural Callatis, Mangalia |
| Constantin |
Roman Cristian |
|
Consiliul Județean Hunedoara |
| Lazarovici |
Gheorghe |
|
Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
| Lazarovici Mantu |
Cornelia Magda |
|
Complexul Cultural Callatis, Mangalia |
| Suciu |
Cosmin Ioan |
|
Muzeul Banatului, Timişoara |
| Tincu |
Sorin |
|
Muzeul Castelul Corvinilor, Hunedoara |
| Vornicu |
Diana Măriuca |
|
Institutul de Arheologie Iaşi |
|
|
National Arch. Record Site Code |
55295.05
|
|
Report |
Cercetările din campania 2016 s-au desfăşurat în intervalul 20-30 august. La cercetările din această campanie au participat în calitate de voluntari Silviu Gridan (Braşov), Constantin Aparaschivei (Suceava), Radu Pop (Cluj-Napoca), Zoia Maxim (Cluj-Napoca), Romeo-Alexandru Perlik (Predeal), Rodica Perlik (Predeal), Dumitru Pintileasa (Suceava) şi Laura Pintileasa (Suceava). Artefactele din piatră cioplită au fost analizate şi prin analiză traseologică de Diana-Măriuca Vornicu. Scopul cercetărilor a fost continuarea investigaţiilor în Peştera Binder, începute în campania 2015. O primă problemă care a fost rezolvată a fost aceea a transportului pământului rezultat în urma săpăturilor prin instalarea unei corzi metalice pe o anumită porţiune a traseului de la peşteră până la valea râului Hăşdate. În timpul săpăturilor s-a săpat doar cu şpaclul, pământul a fost cernut pentru recuperarea materialelor mai mari (ceramică, pietre), iar restul a fost transposrtat şi spălat prin site în râul Hăşdate; restul materialelor au fost recuperate cu penseta.
A fost deschisă o suprafaţă de cca. 5,5 – 6 m2, din care s-a săpat doar un carou (4 m2). În caroul respectiv au fost descoperite trei vetre de foc amenajate cu marginea din pietre, cu urme de folosire îndelungată. În vetre, pe marginea lor, pe nivelurile de călcare au fost descoperite peste 30 de mărgele precum şi numeroase unelte microlitice din silex, obsidian şi alte materiale, ca şi câteva unelte din cupru. În campania 2016 au fost cercetate doar straturile în care au fost descoperite materiale ceramice din faza Coţofeni Ib-IIa.
Stratigrafia nederanjată de săpăturile anterioare s-a păstrat în nivelurile F (aluviuni post Epoca Bronzului) şi sub acestea, ca şi în nivelurile G (niveluri Coţofeni I-II). Separarea pe niveluri s-a făcut doar după vetre. Pe nivel la -0,80/1,10 m s-au găsit fragmente ceramice decorate cu boabe de linte (linsen germ.), caracteristice pentru Coţofeni II. De la -1,20 m apar fragmente decorate cu benzi haşurate oblic pe o pastă cărămizie, care fac trecerea de la Coţofeni IC la IIA.
Atelierul de podoabe din vremea culturii Coţofeni
IC-IIA
În Vatra 4 (cca 0,85 x 0,35 m), în cenuşă era o mărgea de piatră (fig. 3a). Vatra 5 era în profil şi avea lăţimea de 40 cm (fig. 1, H5). Ca amplasare vetrele erau în partea superioară a nivelului Coţofeni II, de la -0,80 la -1,10 m.
Pe nivelul vetrelor 4 - 6 s-au găsit: fragmente ceramice din Coţofeni IC-IIA (fig. 2.1, 4); o mărgea de marmură (fig. 2.5), una de cupru (fig. 2.6); o lamă de silex (fig. 2.7); o bucată de malahit (fig. 2.8); două fragmente de mărgea din colţ de lup (fig. 2.9); o mărgea ruptă din os (fig. 2.10); patru mărgele în lucru din calcar şi alabastru (fig. 2.11); o mărgea din cochilie de melc (fig. 2.12 şi o alta fragmentară) şi un vârf de pumnal din obsidian (fig. 2.13). Toate mărgelele au diametrul cuprins între 3-6 mm. Aproape toate piesele erau în lucru, neterminate (fig. 2.5, 11) sau rebutate (fig. 2.9-10). La adâncimea de -1 m a fost descoperit un ac de cupru, puternic oxidat (fig. 7.j).
Vatra 6 (0,45-0,50 m) avea două refaceri: una mai mică cu pietre de calcar şi o alta adâncită în pământ, lărgită, cu margini din pământ ars, cu un strat de cenuşă gros de 5-7 cm (fig. 3b-c). Pe nivel, în vecinătatea ei erau fragmente ceramice Coţofeni IC-IIA, decorate cu incizii late, dar şi de tipul linsenkeramik pe pastă cărămizie (c. B4, 1,1 fig. 3.e). În Vatra 7 (fig. 3.d) trecerea la Coţofeni IIA este marcată de apariţia ceramicii decorate cu pastile sau “boabe de linte” (linsenkeramik). Remarcăm la aceasta prezenţa unui fragment de vatră bine realizat (fig. 3.dA), mai apoi vatra a fost extinsă, fără a mai avea podeaua din lut (fig. 3.d în special 3, 5).
Vatra 8 (fig. 4), săpată în podeaua peşterii, a fost folosită vreme îndelungată, marginile ei fiind arse. In interior erau cca. 8 cm de cenuşă în care a fost găsită o mărgea din piatră (fig. 6.d). În vecinătatea ei, în vatra următoare şi în stratul de cultură au fost găsite mai multe mărgele realizate probabil din jasp roşu, aflate în lucru sau rebutate (fig. 4.f 1-2, g.1-3; 5a.1-4), din alabastru în lucru (fig. 4.f3) sau finite (fig. 5.a5), din melci mici (fig. 4.f4), din os (fig. 4.g4), un microvârf şi o lamă din opal (fig. 5a.6-7), o dăltiţă din piatră fragmentară şi o sulă de cupru cu secţiunea pătrată (fig. 7.i). Ceramica din vatră aparţine etapei Coţofeni IC-IIA. Prezenţa ceramicii cenuşii marchează trecerea spre faza II (fig. 6a), dar mai sunt elemente caracteristice etapei Coţofeni I (fig. 3.d3, 3.e.4; 4.c5-6, 5.2-4).
Vatra 9 (fig.1, H9). În zona vetrelor 8 şi 9 au fost găsite patru mărgele realizate probabil tot din jasp roşu, două întregi (fig. 5.2-3), alte două erau rupte (fig. 5a.1, 4), o mărgea de alabastru (fig. 5a.5), un vârf de lamă de silex gălbui (fig. 5a.6), ca şi o lamă trapezoidală în secţiune, din opal (fig. 5a.7).
Între -1,25-1,35 m erau numeroase fragmente ceramice, ca şi micro unelte, obiecte în lucru sau finite, alături de fragmente de materii prime folosite la realizarea acestora: alabastru (fig. 6.b2-3), o mărgea din jasp roşu rebutată (fig. 6.b1) şi un fragment de calcar, posibil răzuitor (fig. 6.b4). Două mărgele au fost confecţionate din marmură foarte bine lustruită, una cilindrică şi alta semirotundă (fig. 6d). Unele mărgele (fig. 5.b1) sau inele (fig. 5.e2) au fost realizate din cochilii de scoici Spondylus.
Sub aceste niveluri urmează alte straturi cu depuneri şi un bogat material aparţinând culturii Bodrogkeresztúr-Toarte Pastilate.
Din păcate nu sunt cercetări recente, ample, pe teritoriul Transilvaniei, în aşezări Bodrogkeresztúr-Toarte Pastilate şi Coţofeni I, astfel că nu putem face o legătură directă între cele două culturi, mai ales că nu dispunem nici de date C14 pentru etapele târzii Bodrogkeresztúr-Toarte Pastilate. Din acest motiv nu putem dovedi încă continuitatea unor tehnici ce vizează prelucrarea obiectelor de podoabă.
Printre piesele descoperite în Peştera Binder remarcăm câteva mărgele de marmură sau alabastru (fig. 7c) semirotunde sau cilindrice, perfect perforate şi lustruite, precum şi o mărgea cilindrică tăiată grosolan, neperforată şi nefinisată (fig. 7.c). Unele mărgele din piatră, scoică, moluşte au fost găsite în diferite stadii de lucru, rupte sau finisate. Din colţi de animale (probabil de lup) au fost confecţionate tuburi de suflat (fig. 8.a) pentru prelucrarea pieselor de cupru, pe care mai apoi le-au tăiat pentru a face mărgele, dar s-au spart (fig. 7.c.2). Prezenţa acestor tuburi este importantă pentru prelucrarea pieselor de cupru, ele fiind mai numeroase în Peştera Ungurească.
Mărgeaua tubulară din tablă de cupru (fig. 7.a1) face parte din categoria celor numite şi Blechperle sau Blechröllchen (germ.). Piese de acest tip, dar mai târzii, sunt cunoscute în cultura Coţofeni la Poiana Ampoiului – Piatra Corbului, la Bánov, în grupul Bošáca sau cultura Kostolac la Iza (Slovacia) .
De asemenea, mărgele sau pandantive de marmură sunt amintite la Poiana Ampoiului, unde se presupune că era un atelier, dar şi la Igriţa - Mormânt A, ca şi în cultura Baden, la Budapesta – Andor utcai . (nota14)
Din Peştera Binder provine şi o mică bobiţă de cupru (neilustrată), care presupune o activitate de reducere a minereurilor, ca şi bucăţile de malahit descoperite, fig. 2.8 (uneori se fac podoabe din malahit . (nota 15) Reamintim că astfel de bobiţe au fost descoperite şi în nivel Coţofeni II la Piatra Ilişovii, dar şi mai târziu, în nivel Vučedol la Moldova Veche . (16) Tot în legătură cu prelucrarea metalelor amintim şi un fragment de minereu care provine din fâşia de magnetite care mărginesc calcarele pe latura de est a Cheilor. El a fost adus în peşteră şi zdrobit, dar deoarece nu prezenta minerale de cupru a fost abandonat. Conform geologilor, cele mai apropiate surse de cupru de Cheile Turzii sunt cele de la Băişoara (la 15 km de Chei: carbonaţi şi sulfuri), Colţeşti (18 km carbonaţi), Someşul Rece (15 km, sulfuri). Aceste distanţe nu erau prea mari pentru purtătorii culturii Coţofeni, a căror mobilitate este cunoscută, iar în Chei cele mai multe locuiri sunt din această perioadă. Nu excludem nici faptul că unele pietre rulate (din serpentin, calcit ş.a.) aduse din albia râurilor în peşteră să fi fost folosite la zdrobirea minereului de cupru, dar ele au slabe urme de folosire. Totodată trebuie să subliniem şu faptul că ele nu seamănă cu ciocanele de zdrobit minereul pe care le folosesc meşterii specializaţi . (nota 17) Putem accepta şi faptul că poate aveau alte întrebuinţări.
Fragmentele de lame de silex şi obsidian de foarte mici dimensiuni, ca şi unele vârfuri rupte de la cuţite sau burghie din silex, dar şi din obsidian, se leagă de acest atelier de bijuterii de la nivel Coţofeni din Peştera Binder, fiind folosite în diferite etape ale prelucrării pieselor de podoabă.
Printre piesele mai deosebite din campania 2016 amintim şi un fragment din tăişul unui toporaş de lut ars (de 2,5 cm), o imitaţie după un topor de metal. Asemenea piese sunt întâlnite în Epoca Cuprului, în cultura Cucuteni, dar şi în alte civilizaţii .(nota 18)
Din zona cercetată în 2016 provin şi alte obiecte legate de diferite ocupaţii (prelucrarea pieilor, confecţionarea îmbrăcăminţii, prelucrarea şi decorarea ceramicii), dar nu neapărat legate de atelier, este vorba de spatule, străpungătoare, ace. Mai deosebite sunt cele din fig. 9.3 (poate fi un cap de spatulă) şi fig. 9.6 (un vârf de săgeată paleolitic, după formă şi aspectul osului) . (nota19)
Nu excludem nici faptul ca piesele din fig. 9.6-7 să provină din nivelele culturilor anterioare, Bodrogkeresztúr-Toarte Pastilate, Zau sau Petreşti.
Din orizontul cu Bodrogkeresztúr-Toarte Pastilate sunt mai multe materiale aflate în poziţii secundare; ele pot proveni de la săparea vetrelor adâncite în straturile anterioare pentru a avea o orizontalitate sau a păstra cărbunele în straturile de cenuşă obicei ce favoriza reaprinderea focului, fie de la deranjamentele căutătorilor de comori care au afectat marginile caroului B3.
Utilaju litic constă din 105 artefacte (75 deşeuri de debitaj, spărturi şi alte fragmente de roci şi spărturi; 30 piese, 23 din ele provin din nivelul Coţofeni), caracterizat prin sărăcie cantitativă şi de forme. Piesele descoperite în nivelul Coţofeni (fig. 10) sunt de mici dimensiuni, indiferent de materia primă din care au fost realizate (12, obsidian; 9, silex; 1, cuarţit; roci locale). Doar o singură piesă din acest nivel, o lamă corticală, prezintă urme de utilizare. Analiza traseologică (fig. 10: 1a, 4a) a pieselor a arătat că unele din ele au fost fololosite în cadrul diferitor activităţi. Astfel, un gratoar convex realizat dintr-o aşchie de silex a fost utilizat la prelucrarea pieilor proaspete. Două lame din silex (una retuşată) au urme de luciu provenind de la tăierea unor plante silicioase. De asemenea o altă lamă neretuşată din obsidian prezintă urme de uzură de la tăierea unui material moale de origine animală (carne/piele).
Concluzii
Materialele descoperite în campania 2016 la Peştera Binde şi mai ales numărul mare de mărgele în diferite stadii de lucru, unele piese rebutate, urmele de malahit, bobiţa de cupru, uneltele, toate de caracter microlitic, ne arată că este vorba de un atelier de prelucrat bijuterii ce se leagă de nivelul Coţefeni de aici (IC-IIA). Cercetarea orizontului următor (nivelul inferior Bodrogkeresztúr-Toarte Pastilate nu a fost încă investigat) va demonstra dacă şi aici se produceau bijuterii din diferite materiale şi dacă s-a transmis tradiţia şi unele procedee tehnologice comunităţilor culturii Coţofeni, în special perforarea. Aşa cum am arătat, majoritatea pieselor de podoabă au fost realizate mai ales din materii prime mai uşor de prelucrat (piatră, os, scoici, melci, jasp). Mărgeaua tubulară din cupru, ca şi cele două unelte din cupru (un ac şi o sulă) folosite în procesul tehnologic (nota 20) , alături de alte materiale menţionate mai sus sugerează şi prelucrarea cuprului în peştera de faţă. Reamintim că şi atelierul de prelucrarea cuprului din Munţii Cerna Vâr, de la Piatra Ilişovii se datează tot în faza Coţofeni II .(nota21)
În campania următoare vom investiga nivelul Bodrogkeresztúr-Toarte Pastilate.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
During 2916 campaign we open a surface of circa 5,5 – 6 m2, and was excavated just a square (4 m2). Here were discovered 3 hearths with stone margins used a long time. In these hearths, on their margins we discover over 30 beads as well as several artefacts made of different raw materials (flint, obsidian and so one), including copper tools. In 2016 we investigated only layers related with Coţofeni IB-IIA ceramic.
On the level -0,80/1,10 m we discovered ceramics decorated with lentils beans (linsen Germ.), characteristic for Coţofeni II. Starting with -1,20 m appear fragments decorated with crosshatch strips (on a reddish paste) marking the transition from Coţofeni IC at IIA.
On level of hearths 4 – 6 (upper part of Coţofeni level) we discovered Coţofeni IC-IIA ceramic fragments, as well as several small beads (diameter 3-6 mm), made of different materials (marble, fig. 2.5; wolf teeth, fig. 2.9; bone, fig. 2.10; limestone and alabaster, fig. 2.11; snail shell, fig. 2.12). At -1 m a highly oxidized copper needle was discovered (fig. 7.j).
In Hearth 7 (fig. 3.d) transition to Coţofeni IIA is marked by ceramic decorated with “lentils beans” (linsenkeramik).
In Hearth 8 (fig. 4), used a long time, a stone bead was discovered (fig. 6.d). Near this feature, in neighborhood, in next hearth and in the cultural layer we found finished beads (fig. 5.a5), in processing phase or scraps made by red jasper (fig. 4.f 1-2, g.1-3; 5a.1-4), alabaster (fig. 4.f3), small snails (fig. 4.f4), bone (fig. 4.g4). In the same area we discovered opal artefacts (fig. 5a.6-7), a small stone chisel and a copper awl (fig. 7.i). Pottery from the hearth belongs to Coţofeni IC-IIA stage. Gray pottery marks transition to the Coţofeni II stage (fig. 6a); but some elements are still characteristic for Coţofeni I (fig. 3.d3, 3.e.4; 4.c5-6, 5.2-4).
Hearth 9 (fig.1, H9). În the zone of hearths 8 and 9, several beads of red jasper were discovered, entire (fig. 5.2-3) or broken (fig. 5a.1, 4); an alabaster bead (fig. 5a.5); top of a yellow flint blade (fig. 5a.6), and an opal blade with trapezoidal section (fig. 5a.7).
Between -1,25-1,35 m were several sherds, micro tools, finished or in processing phase objects, raw material fragments, as well as beads made of alabaster (fig. 6.b2-3), o red jasper (fig. 6.b1), marble (fig. 6d). Some beads (fig. 5.b1) or rings (fig. 5.e2) were made of Spondylus shells.
|
|
Bibliography |
Bibliografie
C.-M. Lazarovici, Gh. Lazarovici, C. Suciuc, C. C. Roman, S. Tincu, S. M. Colesniuc, R. Pop, O. Gridan, C. Aparaschivei, R.-A. Perlik, Cheile Turzii comuna Petreştii de Jos jud. Cluj. Punct: „Peştera Ungurească”, „Peştera Balica”, „Peştera Binder”, în CCAR. Campania 2015, a L-a Sesiune naţională de rapoarte arheologice Târgu Jiu 26 – 28 mai 2016, Ministerul culturii, Muzeul Judeţean Gorj Alexandru Ştefănescu, (ISSN 2343 – 919X ISSN -I, 2343 – 919X), p. 26-27, 280-284.
Gh. Lazarovici and C.-M. Lazarovici, A Copper Age Workshop for Gold at Cheile Turzii, Peştera Ungurească (Turda Canyon, Hungarian Cave), Transylvania, in Lolita Nikolova, Marco Merlini and Alexandra Comşa (eds.), Western-Pontic Culture Ambience and Pattern: In memory of Eugen Comşa, De Gruyter Open, ISBN (Online): 9783110500820, 2016, p.168-180.
Lazarovici Gh., Lazarovici C.-M., Constantinescu B., New Data and Analyses on Gold Metallurgy during the Romanian Copper Age, în S. Hansen, P. Raczky, A. Anders, A. Reingruber (eds.), Neolithic and Copper Age between the Carpathians and the Aegean Sea. Chronologies and Technologies from the 6th to 4th Millennium BC. International Workshop Budapedst 2012, Archäologie in Eurasien Band 31, Habelt-Verlag, Bonn, 2015, p. 325-352.
Lazarovici C.-M., Lazarovici Gh., Roman C., Tincu S., Colesniuc S., Suciu C. I., Negrei D., Bindea D., Sat Petreştii de Jos, comuna Petreştii de Jos, judeţul Cluj [Cheile Turzii, Peştera Ungurească, Peştera Binder]. Punct Peştera Ungurească, Peştera Binder, în Cronica Cercetărilor arheologice din România, Campania 2013, CIMEC, Bucureşti, 2014, p. 101-104, 396-399.
Lazarovici Gh., Lazarovici C.-M., Etapa veche din atelierul de bijuterii de la Cheile Turzii - Peştera Ungurească, în Arheoinvest I. Interdisciplinaritate în Arheologie şi Istorie. In Memoriam Liviu Măruia, Universitatea de Vest, Timişoara 7 decembrie 2013, Ed. JatePress Kiadó, Szeged, 20013, p. 55-90.
Gh. Lazarovici Gh., Lazarovici C.-M., Roman C., Tincu S., Netea Gh., Palaghia V., Chioar-Dumitrescu Fl., Ciută B., Colesniuc S., Angeleski S., Constantinescu B., Cheile Turzii – Peştera Ungurească, Raport de cercetare arheologică 2011, în CCAR. Campania 2011, cIMeC, Bucureşti, 2012, p. 98-99.
|
|
Bibliographic notes |
13) H. Ciugudean, Eneoliticul final în Transilvania şi Banat: cultura Coţofeni, Bibliotheca Historica et Archaeologica Banatica, XXVI, Ed. Mirton, Timişoara, 2000, p. 37, pl. 134/6 şi bibil.
14) H. Ciugudean, Eneoliticul final în Transilvania şi Banat: cultura Coţofeni, 2000, p. 31, pl. 132/6, 9 ş.a., vezi şi bibl.
15) Din PPN, D. Diaconescu, Cultura Tiszpolgár în România, Bibliotheca Brukenthal, XLI, 2009, Sibiu, cap. I, p. 5; în Starčevo-Criş: D. Borić, Absolute Dating of Metallurgical Innovations in the Vinča Culture of the Balkans, în Metals and Societies 2009, p. 208. fig. 17, vezi profil şi p. 191, n. 1, Starčevo culture pot at a depth of 1.5 m, i.e. the bottom of the sequence at Zmajevac, central Serbia apud Chapman 1981, p. 131; în Vinča: la Belovode, D. Jacanović, D. Sljivar, Belovode, Vinča culture settlement and problem of the early copper metallurgy, în The Late Neolithic of the Middle Danube Region, Timişoara, 1998, p. 189-190; D. Diaconescu, Cultura Tiszpolgár în România, 2009, cap. I, p. 5; B. Jovanović, Metalurgija eneolitskog perioda Jugoslavije, Beograd, 1971, p. 107 la Fafos I, Kosovska Mitrovica; în Dudeşti Boian la Cernica: I. Mareş, Metalurgiei aramei în neo-eneoliticul României, Ed. Bucovina istorică, Suceava, 2002, p. 60, 211; D. Diaconescu, Cultura Tiszpolgár în România, 2009, cap. I, n. 11.
16)Inf. amabile P. Roman, referiri la H. Ciugudean, Eneoliticul final în Transilvania şi Banat: cultura Coţofeni, 2000, p. 33 apud P. Roman, Zum Problem der Beginings der Fr ühbonzezeit in Rumänien, în ActaArchCarp, XV, 1975, p. 150; P. Roman, Cultura Coţofeni, Bucureşti, 1976, p. 16; A. Oprinescu, Scurte consideraţii asupra activităţii metalurgice a comunităţilor culturii Coţofeni, în SCIVA, 38, 1987, 2, p. 41-59.
17)I. Mareş, Metalurgiei aramei în neo-eneoliticul României, Ed. Bucovina istorică, Suceava, 2002, p. 481, pl. 71; Gh. Lazarovici, C.-M. Lazarovici, New data and observations related with exploitation and transport of salt in Prehistory, în R. Brigand, O. Weller (eds.) Archaeology of salt: approaching an invisible past, Sidestone Press, Leiden, 2015, fig. 2-3.
18)*** Cucuteni, Gumelniţa... Amintim aici şi un toporaş de jasp imitând topoarele ciocan de tip Cioca, din cultura Tirzapolgár de la Dăbâca, descoperire Gh. Lazarovici, inedit.
19)De altfel N. Vlassa aminteşte piese musteriene. În campania din 2015 am găsit o măsea de urs de peşteră. Cele câteva unelte de cuarţit de mai sus, fig. 8b, presupun aceeaşii perioadă.
20)Suprafaţa cercetată este de doar 5,5 m2 nederanjaţi, iar grosimea de 0,25 m, deci cca. 1,4 m3 de strat.
21)În partea superioară a straturilor de cultură de acolo erau şi materiale Coţofeni III, dar cele mai vechi materiale de pe fundul atelierului erau din Coţofeni II: Z. Kalmar, Cl. Bagotski, Gh. Lazarovici, Cercetări etno-arheologice şi sondaje în Munţii Banatului, 1986, în Banatica, 9, 1987, p. 68; Z. Maxim, L’habitation Coţifeni de Piatra Ilişovei, în Banatica, 12.1, 1993, p. 68; Gh. Lazarovici, C.-M. Lazarovici, B. Constantinescu, New Data and Analyses on Gold Metallurgy during the Romanian Copper Age, in S. Hansen, P. Raczky, A. Anders, A. Reingruber (eds.), Neolithic and Copper Age between the Carpathians and the Aegean Sea. Chronologies and Technologies from the 6th to 4th Millennium BC. International Workshop Budapedst 2012, Archäologie in Eurasien, Band 31, Habelt-Verlag, Bonn, 2015, p. 325-352- acolo autorii semnalează: o mină, zone de exploatare, ciocane şi topoare pentru zdrobit minereu şi un creuzet – lingură.
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
INP |
|
Language |
RO |
|
|
