|
Report |
Localitatea Chiochiş este plasată în sud-vestul judeţului Bistriţa-Năsăud, la o distanţă de 68 km de Bistriţa. Relieful este fragmentat, fiind reprezentat de dealuri cu altitudini reduse (300-544 m), cea mai mică altitudine înregistrându-se pe linia văii Apatiului (300 m).
Punctul arheologic „Pe Clejă" este situat în partea de N a satului, deasupra cimitirului, pe un teren aflat în proprietatea bisericii reformate din localitate, de unde îi şi provine toponimicul. Din acest loc provin materiale arheologice care au ajuns iniţial, prin grija lui Kocsis Martin, în colecţia şcolară din localitate şi ulterior la Muzeul Judeţean Bistriţa-Năsăud. Tot aici, cu prilejul unor lucrări de scoatere a lutului efectuate în anii ‘70 ai secolului trecut, a fost descoperit un vas mare bitronconic, specific Hallstatt-ului târziu, care a ajuns, de asemenea, la muzeul din Bistriţa. Cercetările de suprafaţă efectuate de Şt. Dănilă şi ulterior de G. Marinescu, au dus la identificarea unei aşezări de la sfârşitul epocii bronzului (cultura Wietenberg şi Noua). Transformarea fostelor gropi de unde a fost excavat lutul în gropi menajere, dar şi lucrările de reamenajare a drumului de hotar, au determinat efectuarea unor săpături preventive. Cercetarea s-a concentrat pe două sectoare, ambele fiind afectate de concentrarea deşeurilor menajere.
Sectorul A a fost stabilit paralel şi la N de drumul de hotar, cuprinzând trei casete, cu martori de 0,50 m, totalizând o suprafaţă de 87,5 m2. Stratigrafic situaţia se prezintă astfel: humus actual negricios-gălbui, cu o grosime de 0,15-0,20 m; strat cafeniu-gălbui, având slabe urme arheologice, gros de 0,60 m, coborând mai mult doar în dreptul complexelor adâncite. În cadrul Casetei 1 a fost interceptată o mare groapă menajeră (6 x 3 m) care se extinde şi spre drum, având o adâncime de 1,50 m. Important este de precizat că în cadrul ei au fost descoperite fragmente ceramice specifice Hallstatt-ului, confirmând astfel că acesta este locul unde a fost găsit vasul hallstattian acum mai bine de 30 de ani. În cadrul celor trei casete au fost descoperite mai multe complexe adâncite (-0,60 m) unele având gropi în formă de pâlnie (-0,90 m) în interiorul locuinţelor. Inventarul este sărac, compus exclusiv din ceramică specifică fazei târzii a epocii bronzului (cultura Noua).
Sectorul B a fost trasat paralel şi la N de drumul de hotar, la 15 m E de Sectorul A. Acesta cuprinde o suprafaţă de 43,75 m.2, împărţită în cinci casete, cu martori între ele de 0,50 m. Din punct de vedere arheologic sectorul este sărac, relevantă fiind doar descoperirea unei bordei, îngropat până la 0,90 m şi groapa aparţinătoare locuinţei, adâncită până la 1,30 m. Inventarul este compus exclusiv din ceramică atribuită culturii Wietenberg târziu.
Cercetările efectuate în această campanie au reconfirmat prezenţa în acest punct a unei aşezări de la sfârşitul epocii bronzului, cu două nivele de locuire, aparţinând culturilor Wietenberg şi Noua, aducându-se însă şi informaţii noi, în special legate de habitat. De asemenea, săpăturile au demonstrat veridicitatea informaţiilor privind locul de descoperire a vasului hallstattian amintit, neputându-se însă confirma ipoteza desprinderii sale dintr-un complex funerar, posibil scitic.
|
