|
Excavation Year |
2018 |
|
Epoch |
Neolithic;
Late Medieval Age (14th - 18th cent.);
Modern
|
|
Periods |
Neolithic;
Medieval Age;
Modern Age
|
|
Site Category |
Domestic;
Unassigned
|
|
Site Types |
Habitation;
Civil habitation
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Timiş |
|
Locality |
Ciacova |
|
Commune |
Ciacova |
|
Site |
str. Avram Iancu, str. Cloşca, str. Gheorghe Doja, str. Tudor Vladimirescu. |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Crăciunaș |
Alexandru |
|
Universitatea de Vest, Timişoara |
| Diaconu |
Alin |
|
Universitatea de Vest, Timişoara |
| Ene |
Silviu |
|
Universitatea de Vest, Timişoara |
| Iliuță |
Silviu |
|
Universitatea de Vest, Timişoara |
| Seculici |
Bogdan |
|
Liceul Alexandru Mocioni |
|
|
National Arch. Record Site Code |
156366.05
|
|
Report |
Pe parcursul supravegherii arheologice desfăşurate în luna aprilie a anului 2018, pe străzile:
A. Mocioni, A. Iancu, Bistriţa, Cloşca, Gh. Doja, T. Vladimirescu, din oraCiacovaşul Ciacova, unde au fost făcute lucrările de reabilitare şi extindere a reţelei de distribuţie a apei au fost identificate 7 zone cu potenţial arheologic. Ele sunt situate pe străzile A. Iancu (2 gropi de cămine), Cloşca (2 gropi de cămine), Gh. Doja (1 groapă de cămin şi un segment de şanţ) şi T. Vladimirescu (un segment de şanţ). Ulterior, la sfârşitul lunii septembrie, s-a trecut la cercetarea acestora.
Str. Avram Iancu:
Pe strada A. Iancu, la intersecţia cu Crizantemelor, lângă cele două gropi de cămin unde au fost identificate complexele arheologice au fost realizate trei casete, 2 de 3 x 3 m (S1A, S3A) şi una de
2 x 2 m (S2A). În acestea au fost identificate 4 complexe arheologice, care după o analiză a materialului arheologic pare să aparţină culturii Vinča. Din aceste complexe 2 sunt locuinţe (Cx1A, 2A), iar 2 gropi (Cx 3A, 4A). Locuinţele sunt de formă rectangulară şi nu au fost suprinse în totalitate, iar gropile sunt de formă rotund-ovală, alveolate în profil. În umplutura lor au fost descoperite fragmente ceramice grosiere, amestecate cu mult degresant (printre formele ceramice întâlnim, fragmente de vase bitronconice, un capac de afumătoare şi trei picioare de cupă), o greutate de lut, fragmente osteologice animale şi o aşchie de silex.
Stratigrafia zonei este următoarea:
1. Strat arabil caracterizat printr-un sol de culoare brună, friabil, situat de la nivelul actual de călcare (0) până la cota de –0,35 m;
2. Nivel de cultură, de culoare cenuşiu-negricioasă, omogen, compact, amestecat cu fragmente ceramice şi de chirpici, de la cota de –0,35 m până la –1,40 m;
3. Nivel de culoare galbenă închis, omogen, compact, cu conţinut mare de carbonaţi, fără constituenţi antropici. Acesta este situat între – 1,40 m şi – 2,00 m (adâncimea maximă în cadrul săpăturilor efectuate).
Str. Cloşca:
Pe strada Cloşca au fost identificate complexe arheologice în cele două viitoare gropi de cămin. La intersecţia cu strada Bistriţa, în groapa de cămin, S1C (4x3 m), a fost identificată o groapă medievală din perioada stăpânirii turceşti (sec. XVI-XVIII). Complexul (Cx 4C), era de formă aproximativ rotundă în plan şi intra sub profilul de vest şi de est. În profil avea o formă alveolată. Materialul descoperit constă în fragmente ceramice smălţuite şi nesmălţuite, o pipă, două obiecte de fier şi fragmente osteologice animale.
La intersecţia cu strada Victoriei, în groapa de cămin, S2C (4x3 m), au fost identificate trei complexe arheologice. Este vorba de o probabilă locuinţă medievală (Cx 1C), pe fundul căreia a fost descoperit un pat de ceramică rulată şi o foarfecă de fier. Conform materialului, complexul este datat de asemenea în perioada stăpânirii turceşti. Sub acest nivel au fost descoperite două gropi de formă rotundă în plan şi alveolată în profil (Cx 2, 3C). Materialul din acestea constă în câteva fragmente ceramice grosiere şi o lamelă de silex. Acesta poate fi datat în perioada neolitică, mai exact cultura Vinča.
Stratigrafia zonei este următoarea:
1. Strat de depunere galbenă, compact, situat de la nivelul actual de călcare (0) până la cota de –0,20 m;
2. Nivel de culoare brun nisipos, amestecat cu materiale contemporane, de la cota de –0,20 m până la –0,40 m;
2. Strat de cultură de culoare cenuşiu negricioasă, amestecat cu material ceramic medieval, de la cota de –0,40 m până la –0,80 m;
3. Nivel de culoare galbenă închis, omogen, compact, cu conţinut mare de carbonaţi, fără constituenţi antropici. Acesta este situat între – 0,80 m şi – 3,00 m (adâncimea maximă în cadrul săpăturilor efectuate).
Str. Gheorghe Doja:
Pe strada Gheorghe Doja, am cercetat o viitoare groapă de cămin (S1G), de 4x3 m, în care au fost identificate trei complexe arheologice şi am mai deschis o suprafaţă (S2G) în dreptul unui segment de şanţ, 6x3,60 m. În S1G am cercetat o groapă medievală (Cx 1G), de formă rotundă şi alveolată în profil, în care am descoperit fragmente ceramice medievale. Iar în nivelul inferior am mai descoperit încă două gropi (Cx 2, 3G) de formă rotund-ovală, şi alveolate în profil în care am descoperit material ceramic neolitic, probabil cultura Vinča.
În S2G am descoperit trei gropi din perioada medievală, două de formă circulară (Cx 4G) iar una de formă ovală (Cx 5,6G). Toate au o formă alveolată în profil. Materialul descoperit constă în fragmente ceramice smălţuite şi nesmălţuite din care se disting mai multe forme ceramice (ulcior, castron, oală borcan).
Stratigrafia zonei este următoarea:
1. Nivel de amenajare a drumului, compus din piatră, nisip şi un strat de bitum, situat de la nivelul actual de călcare (0) până la cota de –0,26 m;
2. Nivel de cultură de culoare brun închis, amestecat cu fragmente ceramice medievale, de la cota de – 0,26 m până la –0,80 m;
3. Nivel de culoare galbenă închis, omogen, compact, cu conţinut mare de carbonaţi, fără constituenţi antropici. Acesta este situat între – 0,80 m şi – 2,50 m (adâncimea maximă în cadrul săpăturilor efectuate).
Str. Tudor Vladimirescu:
Pe strada Tudor Vladimirescu a fost deschisă o suprafaţă de 2,50 x 20 m, având pe axul central ţeava de apă. În această zonă a fost găsită la supraveghere o cantitate impresionantă de obiecte de bronz în curs de prelucrare, ceea ce ne-a dus cu gândul la o zonă meşteşugărească. În decursul cercetării nu a putut fi identificată o limită clară a unui complex arheologic însă în urma săpăturii s-a putut observa un strat foarte gros de lutuială. Cel mai probabil este vorba de o zonă meşteşugărească. Printre materialul descoperit se numără: numeroase fragmente de obiecte de bronz (finite sau în curs de prelucrare), zgură de bronz, zgură de fier, dălţi de fier, fragmente ceramice smălţuite, fragmente osteologice animale şi un număr de pipe austro-ungare, ştanţate care datează zona la mijlocul secolului 19.
Stratigrafia zonei este următoarea:
1. Strat vegetal caracterizat printr-un sol de culoare cafenie, friabil, amestecat cu material contemporan,
situat de la nivelul actual de călcare (0) până la cota de –0,20 m;
2. Nivel de depunere, contemporan, de culoare cenuşie, amestecat cu fragmente de cărămizi, cenuşă şi oase, de la cota –0,20 m până la –0,60 m;
2. Nivel ocupaţional, de culoare cenuşiu negricioasă, constituit din mai multe pelicule de cărbune, amestecat cu obiecte de bronz, fragmente ceramice, pipe, obiecte de fier etc. oase de –0,60 m până la – 0,80 m;
3. Nivel de lutuială, culoare cenuşiu gălbui, omogen, compact, amestecat ocazional cu paie, nuiele şi material arheologic sporadic (obiecte de bronz, fragmente ceramice). Acesta este situat între – 0,80 m şi – 1,20 m (adâncimea maximă în cadrul săpăturilor efectuate).
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
The rescue excavation on Avram Iancu, Cloşca, Gheorghe Doja and Tudor Vladimirescu streets, revealed a number of new unknown archeological areas. On Avram Iancu street, we reveald a Neolithic settlement. On Cloşca and Gheorghe Doja street, we found also Neolithic and Medieval features. And on The Tudor Vladimirescu street, we discovered an 19 th century worhing area.
|
|
Bibliography |
Micle D., Modernizarea urbană. Trecut şi prezent. Piaţa Cetăţii, Ciacova în V. Bunoiu, D. Vlase, Arheologia Banatului. Cercetări. Descoperiri. Intervenţii. 2015, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş, Timişoara, 2016, p. 24
Micle D., Ţuţuianu D., Stavilă A., Floca C., Rogozea O., Ciacova, oraşul Ciacova, jud. Timiş, punct Piaţa Cetăţii, în CCA, campania 2015, 2016, p. 158-159.
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
INP |
|
Language |
RO |
|
|
