Excavation Year |
2017 |
Epoch |
Late Roman period (2nd - 4th cent.)
|
Periods |
Roman Period
|
Site Category |
Religious, Ritual and Funerary
|
Site Types |
Cemetery
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Constanţa |
Locality |
Constanţa |
Commune |
Constanţa |
Site |
Necropola oraşului antic |
Site Sector |
Str. Oleg Danovski, nr. 28 |
Site name |
Tomis |
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Băjenaru |
Constantin |
Site director |
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
Lascu |
Marius |
|
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
Petcu |
Radu |
|
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
Vasilescu |
Dan |
|
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
|
National Arch. Record Site Code |
60428.16
|
Report |
Cercetarea s-a efectuat ca urmare a intenţiei beneficiarului Bucovală Enache de a construi un imobil S+P+2E. Terenul este situat în sectorul de Nord al marii necropole tomitane de epocă elenistică şi romană timpurie (zona cartierelor Tăbăcărie şi Faleză Nord), mai exact în zona apropiată de faleza Mării Negre. Mormintele identificate în acest perimetru sunt în mare parte inedite, inventarul lor păstrându-se în depozitele MINAC. La 500 m N, pe strada Banu Mihalcea, au fost descoperite mai multe morminte (inclusiv un sarcofag) în anul 1961 (cercetări Vasile Barbu). Pe aceeaşi stradă Banu Mihalcea, la nr. 25 a fost identificat recent (supraveghere arheologică pe proprietatea Bela Tănase) un şanţ de dimensiuni apreciabile, care ar putea delimita parcele funerare. Mult mai spre N, în zona fostei Tăbăcării, pe str. Ciprian Porumbescu, s-au descoperit mormintele în cistă de piatră publicate de Mihai Bucovală (Descoperiri noi în zona suburbană a Tomisului, Pontica 3, 1970, p. 191-201). Alte morminte au fost descoperite de Constantin Chera în anul 1987, cu prilejul executării săpăturii de fundaţie pentru blocul MZ 6 de pe strada Pescarilor, punct situat la circa 350 m N de zona studiată. La aproximativ 175 m spre NV, în zona căminelor Universităţii ”Ovidius” (sediul vechi, fostul Institut Pedagogic), au fost cercetate în anii 1961-1962 numeroase morminte datate în epoca romană. În faza iniţială a cercetării, s-a efectuat o secţiune stratigrafică în partea de V a terenului studiat, apoi s-a trecut la cercetarea în suprafaţă, printr-o decapare cu mijloace mecanice în etape diferite şi răzuieli manuale succesive, până la nivele la care s-au putut delimita complexe arheologice (la adâncimi cuprinse între -1,15 şi -1,30 m sub nivelul actual al terenului). Stratigrafia generală a perimetrului este următoarea: - strat modern (între 0,10 şi 0,35 m grosime); - strat de pământ negricios (cca. 0,30 m grosime) = vegetal post-antic; - strat de pământ brun închis pigmentat, cu rare fragmente ceramice (0,30/0,40 m grosime) = strat antic, mai pregnant în zona complexului C 1; - pământ brun-gălbui steril (0,20/0,30 m grosime); - pământ galben viu (loess), surprins la adâncimi cuprinse între -1,00 şi -1,40 m sub nivelul actual al terenului. Un posibil nivel de călcare antic a fost surprins în zona mormântului M2 la o cotă de circa -0,60 m sub nivelul actual. S-au identificat şi cercetat două morminte de înhumaţie şi o groapă cu funcţionalitate incertă. M 1 - înhumaţie dublă (firidă longitudinală). Groapă de acces de formă dreptunghiulară (2,25 x 0,65 m), săpată la o adâncime foarte mare (-4,20/4,40 m sub nivelul actual). Firidă longitudinală realizată într-o pantă uşoară către NV, cu dimensiunile de 2,30 x 1,15 m, o înălţime a bolţii de 0,80 m şi o adâncime de -4,50 m sub nivelul actual. Accesul în firidă era blocat de două ţigle întregi, de dimensiuni mari, poziţionate pe verticală, la marginea uneia dintre ele folosindu-se un fragment mic dintr-o altă ţiglă pentru fixarea mai bună. Din umplutura camerei de acces s-au recuperat câteva fragmente ceramice (majoritatea atipice) şi fragmente de ţigle. În firidă au fost depuşi doi defuncţi, unul lângă celălalt (defunctul 1 lângă perete V; defunctul 2 lângă perete E), probabil de sex feminin, cu capetele la S, într-un singur sicriu. Oasele se aflau într-o stare precară de conservare, poziţia scheletelor fiind incertă (decubit dorsal, cu mâinile pe lângă corp ?). Orientare: SSE-NNV. Inventar defunct 1: cercel de aur (lângă urechea stângă); două vase de sticlă de formă globulară, dintre care unul dezintegrat la descoperire (zona pieptului); grup alcătuit din geme (4 exemplare) şi bijuterii de sticlă (4 mărgele, un obiect de formă pătrată de mici dimensiuni), găsite spre capătul picioarelor; vas de sticlă (formă incertă, dezintegrat la descoperire); fusaiolă (realizată din piatră semipreţioasă ?); obiect de bronz (instrument medical ?); opaiţ şi căniţă, depuse la picioare. Inventar defunct 2: cercel de aur (găsit în poziţie secundară, pe piept); un obiect de bronz (ac de păr ?), probabil ţinut în palma mâinii stângi; opaiţ şi căniţă, găsite la picioare. Inventar comun ?: un vas de sticlă globular (depus pe sicriu, la capătul picioarelor defunctului 2); un amphoriskos de sticlă de tradiţie elenistică (depus între cele două capete); două baghete de sticlă (aflate între picioarele defuncţilor). Datare: a doua jumătate a sec. II - prima jumătate a sec. III p.Chr. M2 - înhumaţie (firidă longitudinală). Groapă de acces de mici dimensiuni, formă dreptunghiulară (1,30 x 0,45/0,55 m; ad. -2,00 m). Firidă longitudinală realizată în pantă descendentă către N (ad. maximă -2,60 m sub nivelul actual), care pornea din camera de acces; dimensiuni 2,10 x 0,75 m; înălţimea bolţii 0,90 m (restrânsă treptat până la 0,30 m către capăt). Mormântul a suferit două intervenţii de-a lungul timpului: jefuit încă din antichitate (de la bazin în sus oasele erau deranjate) şi afectat parţial (firida, în partea de V) de o groapă masivă din epoca modernă. Defunctul a fost depus întrun sicriu. Picioarele sunt singurele oase găsite în conexiune anatomică, acestea fiind apropiate. Orientare: S-N. Inventar: vas de sticlă fragmentar (aflat în poziţie secundară, în zona capului), opaiţ şi căniţă (depuse la capătul picioarelor). Datare: sec. II-III p.Chr. C1 - groapă de formă ovală (1,40 x 1,20 m) cu funcţionalitate incertă, surprinsă la cota de -1,30 m faţă de nivelul actual (ad. -1,40 m) în colţul de SE al suprafeţei cercetate, într-o zonă cu strat arheologic mai consistent. În umplutură au fost găsite câteva pietre de mici dimensiuni şi un singur fragment ceramic atipic de epocă romană. Cercetarea preventivă efectuată pe str. Oleg Danovski nr. 28 oferă noi date privind ansamblurile funerare din extremitatea de N şi NE a necropolei tomitane, care completează elocvent vechile informaţii cu privire la arealul funerar din această zonă (Faleză Nord - Tăbăcărie). Ca şi în majoritatea cazurilor cunoscute până în prezent, predomină mormintele de înhumaţie (fie în ciste de piatră, fie în clasicele gropi cu firide), unele dintre ele având un inventar destul de bogat. Din inventarul celor două morminte cercetate se remarcă vasul de sticlă de tip amphoriskos din M1 (de certă tradiţie elenistică târzie, a cărui datare tradiţională este în sec. II-I a.Chr., dar care apare aici într-un mormânt din sec. II-III p.Chr. - posibilă moştenire de familie?) şi opaiţul din M2, cu reprezentare de gladiatori şi inscripţie pe bordură (o piesă destul de rară).
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
INP |
Language |
RO |
|
|