Excavation Year |
2016 |
Epoch |
Greek and Hellenistic;
Late Roman period (2nd - 4th cent.)
|
Periods |
Hellenistic Period;
Late Roman Period
|
Site Category |
Religious, Ritual and Funerary
|
Site Types |
Funerary find;
Cemetery
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Constanţa |
Locality |
Constanţa |
Commune |
or. Constanta |
Site |
|
Site Sector |
Sector Nord Str. Chiliei, nr. 16 |
Site name |
Tomis |
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Băjenaru |
Constantin |
|
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
Nopcea |
Cătălin-Mircea |
|
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
Petcu |
Radu |
|
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
|
National Arch. Record Site Code |
60428.16
|
Report |
Cercetarea preventivă a avut drept scop descărcarea de sarcină arheologică a terenului pe care se realizează investiţia „construire imobil P+1E”, beneficiar Graure Sorin, pe un amplasament situat într-o binecunoscută arie a marii necropole tomitane de epocă elenistică şi romană timpurie, mai exact în zona cartierelor Tomis II şi „Piaţa Chiliei”. Documentaţia bibliografică precizează clar descoperirea de morminte pe străzile din apropiere: Maramureş, Ion Adam, Nicolae Iorga (vezi M. Bucovală, Necropole elenistice la Tomis, Constanţa, 1967). De asemenea, pe parcursul ultimilor 40 de ani s-au mai făcut unele descoperiri în zonă, unele chiar pe str. Chiliei. Este vorba de morminte de incineraţie de tip bustum, databile atât în perioada elenistică (sec. III-I a.Chr.), cât şi în perioada romană timpurie (sec. I-II p.Chr.), cu o frecvenţă ceva mai mare a celor elenistice. Materialul este inedit şi se află în colecţia MINAC. Aceste descoperiri au demonstrat că peste nucleul iniţial al necropolei elenistice se suprapun morminte din perioada romană timpurie. Cel mai probabil în această zonă a existat o necropolă tumulară, asemenea situaţiei cunoscute la Histria sau Callatis. Cercetarea s-a efectuat în suprafaţă pe tot conturul fundaţiei viitorului imobil (13,50 x 8,50 m, circa 115 mp), printr-o decapare cu mijloace mecanice în etape diferite, până la un nivel la care s-au putut delimita complexe arheologice (fig. 2): circa -0,60 – 0,80 m sub nivelul actual al terenului pentru conturarea mormintelor de incineraţie şi o medie de -1,00 – 1,20 m pentru conturarea gropilor mormintelor de înhumaţie. Succesiunea stratigrafică generală a sectorului cercetat este următoarea: strat de nivelare a resturilor locuinţei moderne anterioare, recent demolate (circa 0,10 – 0,20 m grosime); strat de pământ brun-gălbui, provenit de la excavaţiile antice, vizibil mai ales pe profilul de NV (grosime variabilă, 0,20 – 0,40 m); vegetal antic (pre-necropolă) de culoare negru-brun (grosime 0,30 – 0,50 m); pământ brun-gălbui steril (0,25 m grosime); pământ galben viu (loess), surprins la adâncimi cuprinse între -0,75 şi -1,10 m sub nivelul actual. S-au descoperit 15 morminte din perioada romană (sec. II-III p. Chr.), dintre care 3 de incineraţie şi 12 de înhumaţie, precum şi un şanţ de delimitare a ariilor funerare. M 1 - incineraţie (bustum). Groapă rectangulară cu colţurile rotunjite (L. 2,60 m; La. 1,60 m), conturată la adâncimea de 0,90 m sub nivelul actual. Şanţ de tiraj pe axul lung, de formă ovală (L. 2,20 m; La. 0,35 m). Orientare: N-S. Adâncimea maximă a gropii este de -1,15 m, iar a şanţului de tiraj de -1,25 m sub nivelul actual al terenului. Oase calcinate păstrate în interiorul şanţului de tiraj. Inventar: fragmente de la un vas de sticlă, rare fragmente ceramice, piesă (?) de plumb topită, ac (din cretă?). Datare: sec. II p. Chr. M 2 - incineraţie (bustum). Surprins parţial în colţul de NV al săpăturii, la o adâncime de conturare de 0,50 m sub nivelul actual. Se poate estima doar lăţimea gropii (1,45 m) şi a şanţului de tiraj (0,35 m). Orientare: NNV-SSE. Arsura este destul de superficială. Nu s-au descoperit elemente de inventar. Datare: sec. II p. Chr. M 3 - înhumaţie (firidă longitudinală). Conturare la -1,20 m sub nivelul actual. Groapă de acces de formă dreptunghiulară (L. 1,80 m; La. 0,55 m), cu treaptă cruţată pe latura de N (la -2,50 m) şi o adâncime maximă la -2,80 m sub cota actuală. Firidă practicată longitudinal pe latura de S (dimensiuni: L. 2,00 m; La. 0,80 m), uşor în pantă către S (adâncime totală -3,00/-3,15 m faţă de nivelul actual). Orientarea mormântului: N-S. Nu s-au păstrat oase în stare suficient de bună pentru a reconstitui poziţia scheletului şi nici elemente de inventar. Datare: sec. III p. Chr.(?). M 4 - înhumaţie (firidă laterală). Groapă de acces dreptunghiulară, conturată la -1,55 m sub nivelul actual, parţial atinsă de fundaţia unui beci modern. Dimensiunile gropii: L. 2,10 m; La. 0,55 m; adâncime -2,40 m de la cota terenului natural. Firidă practicată lateral pe latura lungă de S (dimensiuni: L. 2,00 m; L. 0,70 m), la o adâncime de -2,70 m sub cota actuală. S-a constatat la conturare prăbuşirea boltei firidei încă din antichitate. Schelet relativ bine păstrat, parţial deranjat de animale (zona craniului). Orientare: NV-SE. Inventar: căniţă (depusă la picioare). Datare: sec. II-III p. Chr. M 5A - înhumaţie (groapă cu trepte laterale). Groapă de dimensiuni mari, de formă rectangulară (L. 3,00 m; La. 1,65/1,75 m), care se restrânge prin trepte cruţate în pământul viu la o cotă de -2,70 m sub nivelul actual (L. 2,55 m; La. 1,50 m). Adâncimea finală la care era depus defunctul este de -3,45 m. Pe laturile lungi de N şi de S, de la nivelul treptelor cruţate sunt practicate alveole care susţineau probabil bârne de lemn (se păstrează trei alveole pe latura de N şi două pe latura de S, adâncite cu circa 0,22 m faţă de trepte). Orientare: E-V. Scheletul a fost deranjat din antichitate, oasele fiind răvăşite, majoritatea plasate în colţul de SE. De la sicriu se păstrează cuie şi aplici(?) de fier. Inventar: fragmente ceramice în umplutura gropii (inclusiv un bol întregibil), fragment de ac din os, fragmente vas de sticlă, opaiţ (acesta din urmă a apărut în colţul de NE la -3,15 m în umplutură, foarte probabil căzut de pe treaptă, deci aflat în afara sicriului). Datare: sec. II p. Chr. M 5B - înhumaţie (firidă laterală). Groapă de acces efectuată în acelaşi timp cu groapa mormântului M5A, pe latura de S a acestuia (nivelul fundului gropii este acelaşi cu nivelul treptelor din M 5A). Dimensiuni: L. 1,70 m; La. 0,85 m; adâncime -2,70 m de la cota actuală. Firidă laterală spre S (a cărei boltă porneşte de la -1,75 m faţă de nivelul actual, de unde o înălţime a deschiderii de 0,95 m), cu dimensiunile: L. 1,30 m; La. 0,65 m; adâncime -2,70 m. Orientare: E-V. Nu s-au păstrat oase, doar câteva cuie de la sicriu. Cel mai probabil, mormântul a fost deranjat din antichitate, ca şi M 5A, cu care face corp comun. Inventar: fragmente vas sticlă, fragment toartă de căniţă ceramică. Datare: sec. II p. Chr. M 6 - înhumaţie (groapă cu trepte laterale). Groapă de formă rectangulară (L. 2,00 m; La. 0,95 m), conturată la -1,50 m sub cota actuală, care se restrânge prin trepte cruţate pe trei laturi (dimensiuni groapă restrânsă: L. 1,30 m; La. 0,85 m). Cote de adâncime: -2,05 m (trepte), -2,50 m (fundul gropii restrânse). Pe laturile lungi sunt practicate câte două alveole (scobituri) pentru introducerea bârnelor din lemn care susţineau un acoperiş pentru groapa restrânsă. Orientare: NE-SV. Cuie din fier de la sicriu şi oase umane răvăşite au fost recuperate în umplutură, ceea ce presupune jefuirea încă din antichitate. Inventar: fragmente de la două vase din sticlă, fragment statuetă din lut. Datare: sec. II p. Chr. M 7 - înhumaţie (groapă simplă). Groapă rectangulară cu colţurile rotunjite (L. 2,15 m; La. 0,65m), conturată la -1,10 m sub nivelul actual şi cu o adîncime finală de -1,65 m. Groapa taie şanţul care proteja mormintele M1 şi M9. Orientare: NE-SV. Oase răvăşite, grupate mai ales în zona centrală (urme de jefuire? sau mai degrabă reînhumare). Cuie din fier de la sicriu. Inventar: fragmente ceramice în umplutură (amforă Heraclea, bol ceramică de bucătărie). Datare: sec. II-III p. Chr. M 8 - înhumaţie (firidă laterală). Groapă de acces rectangulară (L. 2,35 m; LA=0,60 m), care intră parţial în profilul de NV al săpăturii. Conturare sub nivelul actual: la -0,20 m în profil (taie vegetalul antic), la -1,30 în grundul săpăturii. Adâncimea finală: -2,30 m. Firidă laterală spre NV (L=2,20 m; LA=0,65 m), cu o deschidere a bolţii de circa 0,60 m şi uşor mai adâncită (-2,35 m) faţă de groapa de acces; este blocată cu pietre, fragmente de ţigle şi fragmente de la o amforă pontică de mare capacitate. Orientare: NV-SE. Schelet bine păstrat, cu capul către SE şi mâinile pe bazin. Inventar: monedă de bronz (în gură) - Hadrian, as tip ADVENTVS AVG, uzată, anii 134–138; trei vase de sticlă (la picioare). Datare: sec. II p. Chr. M 9 - înhumaţie (firidă laterală). Groapă de acces rectangulară, conturată la -1,00 m sub nivelul actual, cu dimensiunile: L = 2,40 m; LA = 1,20 m; este săpată pe două nivele de adâncime, cu o treaptă cruţată în partea de V la -2,75 m şi cu adâncimea finală la -3,15 m. Firidă laterală spre E (L = 2,40 m; LA = 0,70 m), uşor adâncită (-3,20 m) faţă de nivelul final al gropii de acces. Orientare: N-S. S-au identificat cuie de fier de la sicriu şi oase într-o stare foarte avansată de degradare (s-a reperat mai clar doar poziţia membrelor inferioare). Inventar: strigiliu de fier (depus lângă tibia dreaptă). Datare: sec. II p. Chr. M 10 - incineraţie (bustum). Conturată la -0,50 m sub nivelul actual, groapa a fost afectată de intervenţii moderne (inclusiv un şanţ pentru o conductă de apă). Dimensiunile gropii: L. 1,70 m; La. 1,25 m, dimensiunile şanţului de tiraj: L. 1,25 m; La. 0,45 m. Adâncimea maximă a gropii este de -0,65 m, iar a şanţului de tiraj de -0,80 m sub nivelul actual al terenului. Şanţul de tiraj a fost sigilat cu pământ galben, după depunerea cremaţiei. Orientare: N-S. Inventar: fragmente de căniţă ceramică, fragmente minore de la un vas din sticlă. Datare: sec. II p. Chr. M 11 - înhumaţie (groapă simplă). Groapă dreptunghiulară (L. 1,20 m; La. 0,80 m), conturată imediat sub vegetalul antic, la -0,60 m sub nivelul actual. Adâncimea finală a gropii: -1,00 m. Orientare: V-E. Defunctul (de la care nu s-au păstrat oasele, fiind cel mai probabil infans) a fost depus într-un sicriu (dovadă fiind cuiele din fier păstrate), peste care s-au aşezat resturile sparte intenţionat ale unei amfore pontice de mare capacitate (fig. 3). Nu au fost descoperite elemente de inventar funerar. Datare: sec. II p. Chr. M 12 - înhumaţie (firidă laterală). Groapă de acces dreptunghiulară (L. 1,90 m; La. 1,10 m), conturată la -1,10 m sub nivelul actual, cu adâncimea finală de -2,00 m. Firidă laterală spre V, uşor adâncită faţă de nivelul gropii de acces (-2,15 m), cu dimensiunile: L. 1,80 m; La. 0,80 m. Orientare: N-S. Schelet slab conservat, cu capul către S. Inventar: trei boluri, căniţă, opaiţ, jucărie zoomorfă din lut (toate depuse compact la picioare) (fig. 4). Datare: sec. II p. Chr. M 13 - înhumaţie (groapă simplă). Groapă dreptunghiulară (L. 2,10 m; La. 0,65 m), conturată la -1,10 m sub nivelul actual. Adâncimea finală este la o cotă de -1,50 m. Orientare: VSV-ENE. Oase răvăşite în stratul inferior de umplutură (cel mai probabil urme ale jefuirii din antichitate). Inventar: două căniţe ceramice păstrate fragmentar. Datare: sec. II-III p. Chr. M 14 - înhumaţie (firidă laterală). Groapă dreptunghiulară (L. 2,20 m; La. 0,60 m), conturată la -1,10 m sub nivelul actual şi cu adâncimea finală la -1,70 m. Firidă laterală spre S (L. 2,15 m; La. 0,60 m), uşor adâncită faţă de nivelul gropii de acces (-1,75 m) şi parţial tăiată de groapa de acces a mormântului M12. Orientare: V-E. Schelet slab conservat, cu capul către E şi braţele pe lângă corp. Inventar: două vase din sticlă, opaiţ (depuse la picioare) (fig. 5). Datare: sec. II-III p. Chr. M 15 - înhumaţie (tip neprecizat). Se păstrează o porţiune limitată în profilul de NV al săpăturii şi nu a putut fi cercetat. La cele 15 morminte cercetate se adaugă un şanţ de delimitare a ariilor funerare (C1), complexe care apar din ce în ce mai des în arealul necropolelor tomitane. Şanţul se păstrează pe o lungime de 6,30 m şi este orientat pe direcţia E-V, având un terminus în capătul de E. Acesta este în formă de U şi are o lăţime de 0,75 m. A fost conturat la o adâncime de 0,30 m sub nivelul actual, adâncimea finală fiind depistată la -1,00 m. Umplutura era destul de compactă (pământ negru), rezultată în principal din colmatare în timp, cu menţiunea că la partea superioară, către profilul de SV, a fost colectată o cantitate apreciabilă de ceramică spartă (şi întregibilă), databilă în sec. II p. Chr. Cel mai probabil şanţul separa ariile destinate iniţial mormintelor de incineraţie şi proteja probabil mormintele M1 şi M9. Cercetarea preventivă efectuată pe str. Chiliei nr. 16 se alătură recentelor observaţii făcute la V şi la S de cartierul de blocuri Tomis II, unde s-a confirmat prezenţa unor loturi funerare aparţinând unei necropole din perioada romană timpurie, parţial suprapusă peste o necropolă elenistică. Din lotul celor 15 morminte identificate se remarcă sărăcia inventarului din mormintele de incineraţie, precum şi cele două morminte de înhumaţie în gropi cu trepte laterale şi urme de la bârne de susţinere a unei construcţii de protecţie a camerei funerare (care par a reprezenta morminte de familie). Acestea din urmă au mai fost documentate în cercetări preventive de la Tomis, dar şi în necropola de la Poiana (în teritoriul rural tomitan) şi ar putea semnala prezenţa unei populaţii cu origini în arealul nord-pontic (sarmaţi?).
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
INP |
Language |
RO |
|
|