Excavation Year |
2016 |
Epoch |
Greek and Hellenistic;
Late Roman period (2nd - 4th cent.)
|
Periods |
Hellenistic Period;
Roman Period
|
Site Category |
Religious, Ritual and Funerary
|
Site Types |
Cemetery
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Constanţa |
Locality |
Constanţa |
Commune |
or. Constanta |
Site |
|
Site Sector |
Str. Dumbrava Roşie, nr. 86 |
Site name |
Tomis |
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Băjenaru |
Constantin |
|
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
Nopcea |
Cătălin-Mircea |
|
Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
|
National Arch. Record Site Code |
60428.16
|
Report |
Cercetarea preventivă s-a realizat pentru investiţia „construire imobil D+P+1E+M”, beneficiar Gigica Dumitrela, pe un amplasament situat în partea de S a cartierului Tomis II, zonă cu o intensitate deosebită a complexelor funerare de epocă elenistică şi romană. Săpătura s-a efectuat în suprafaţă pe amplasamentul fundaţiei proiectate (circa 135 mp), printr-o decapare cu mijloace mecanice până la un nivel la care s-au putut delimita complexe arheologice (fig. 6). Succesiunea stratigrafică generală este următoarea: strat de nivelare a resturilor unei construcţii anterioare (0,20/0,30 m grosime); strat din perioada de început a locuirii în zonă (sfârşitul sec. XIX – începutul sec. XX), cu nivel de călcare pe vegetalul post-antic (0,20/0,30 m grosime); strat vegetal post-antic de culoare negru-brun (circa 0,30 m grosime); pământ brun-gălbui steril (c. 0,20 m grosime); pământ galben (loess), surprins la aproximativ -1,00/1,10 m sub nivelul actual de călcare. S-au identificat mai multe intruziuni moderne, după cum urmează: - două construcţii din zidărie, aparţinând clădirii anterioare desfiinţate (sec. XX): beci 1 - construcţie din beton, situată în colţul de NE; beci 2 - construcţie din piatră şi cărămidă, situată în partea de S a suprafeţei cercetate (surprins parţial);
- patru gropi moderne: GM 1 - situată în colţul de NV al săpăturii, surprinsă pe o suprafaţă de c. 2 x 1 m (sec. XX); GM 2 - groapă care intră în profilul de V, dimensiuni c. 1 x 1 m (sfârşitul sec. XIX – începutul sec. XX, la partea superioară fiind identificate resturile unui schelet uman, depus intenţionat); GM 3 - groapă în acelaşi profil de V, surprinsă parţial, c. 1 x 0,5 m (sfârşitul sec. XIX – începutul sec. XX); GM 4 - groapă în colţul de SE al suprafeţei cercetate, dimensiuni c. 2,10 x 1,70 m (groapă de var, sfârşitul sec. XIX – începutul sec. XX; în umplutură au apărut resturile unui alt schelet uman, depus intenţionat); - un mormânt: M 1 - groapă rectangulară (2,40 x 1,00 m), defunct depus în sicriu de lemn, cu mânere de fier şi cu resturi de la aplicaţii din ţinte de metal care formează cel puţin literele A şi C; orientare creştină (V-E). Inventar: monedă Regatul Bulgariei (10 stotinki), sfârşitul sec. XIX (post-1881). Complexele antice identificate sunt în număr de patru: C 1: porţiune dintr-un şanţ săpat pe direcţia N-S, care traversează întreaga suprafaţă cercetată (fig. 8, 9). Dimensiuni surprinse: lungime 14,50 m, lăţime variabilă, cuprinsă între 1,50 şi 2,00 m. Adâncimea este şi ea variabilă, între un minim de -1,35 şi un maxim de -1,55 m faţă de nivelul actual. Conturat la circa -1,00 m sub nivelul actual, prezenta o umplutură aproape uniformă cu pământ brun-cenuşiu închis, din care s-au recuperat foarte rare fragmente ceramice databile în perioada romană (sec. II-III p. Chr.). Golirea a permis identificarea a cel puţin două faze de de execuţie/refacere. Se observă pe alocuri tendinţa de a realiza un şanţ în „V” în partea de V, dublat către E de o alveolare cu fundul drept (fig. 7). Pereţii şanţului sunt în general uşor înclinaţi către exterior (uneori aproape drepţi), cu excepţia unei porţiuni pe latura de V unde se păstrează o pantă accentuată necesară realizării şanţului în „V”. Este foarte probabil ca acest complex să delimiteze un drum de acces în necropolă (de tipul via terrena), care ar trebui căutat în perimetrul proprietăţilor vecine de la V şi de la N. C 2: porţiune dintr-un şanţ de delimitare a unei arii funerare, situat la circa 1,70/2,00 m distanţă către est de şanţul C1. S-au delimitat două laturi (N-S şi E-V), care se unesc prin curbarea unghiului drept format de traseele acestora. Dimensiuni surprinse: lungime 8 m (latura de Vest), 6 m (latura de Sud), lăţime aproape constantă de 1,50 m. Adâncime aproape constantă, circa -1,50/-1,60 sub nivelul actual. Pereţii sunt aproape drepţi, umplutura este uniformă (fig. 7), cu pământ de culoare brun-gălbui, foarte compactat, din care s-au extras foarte puţine fragmente ceramice. În suprafaţa interioară delimitată de acest şanţ s-au identificat mormintele M1 şi M2. M 2: mormânt de înhumaţie cu groapă de acces şi firidă longitudinală spre E (intră în profilul de NE al suprafeţei excavate). Dimensiuni groapă de acces: 2,20 x 0,75 m, adâncime -3,90 sub nivelul actual. Camera funerară (firida), lată de 0,50 m şi blocată cu o ţiglă (0,74 x 0,43 m) aşezată orizontal, a fost cercetată doar parţial şi cu mare greutate, deoarece intra profund în terenul vecin şi prezenta riscuri în ceea ce priveşte protecţia muncii. Cu siguranţă firida a fost săpată în pantă descendentă către E, până către -4,30 sub nivelul actual. S-a putut determina că scheletul, păstrat în condiţii destul de slabe, era orientat aproximativ V-E, cu capul către V. Inventar recuperat: opaiţ, căniţă, două vase de sticlă fragmentare, mărgele (5 bucăţi, din sticlă şi chihlimbar). Datare: sec. III p. Chr. M 3: mormânt de înhumaţie, din care s-a putut determina doar o porţiune din camera funerară (firidă laterală?), care intra profund în profilul de NE al suprafeţei excavate. Orientarea mormântului este N-S. Nu s-au identificat oase umane (posibil cenotaf?), dar s-au recuperat din inventar o căniţă şi un opaiţ de tip Euctemon. Datare: a doua jumătate sec. II - prima jumătate sec. III p. Chr. Cercetarea preventivă efectuată pe str. Dumbrava Roşie nr. 86 din Constanţa a permis identificarea clară a unor lotizări funerare în vasta necropolă de epocă romană. Aceste lotizări apar la E de şanţul mare C1, care pare să delimiteze un drum de pământ prin necropolă.
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
INP |
Language |
RO |
|
|