Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Constanţa | Commune: or. Constanta | County: Constanţa | Site: Str. Romană, nr. 10 A | Excavation Year: 2016

Excavation Year   2016
Epoch
Greek and Hellenistic;
Late Roman period (2nd - 4th cent.)
Periods
Hellenistic Period;
Roman Period
Site Category
Religious, Ritual and Funerary
Site Types
Cemetery
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Constanţa
Locality   Constanţa
Commune   or. Constanta
Site  Str. Romană, nr. 10 A
Site Sector Str. Romană, nr. 10 A
Site name   Tomis
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Băjenaru Constantin Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Mitroi Octavian Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Vasilescu Dan Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
National Arch. Record Site Code 60428.16
Report Cercetarea preventivă a avut drept scop descărcarea de sarcină arheologică a terenului pe care se realizează investiţia „construire imobil P+1E”, beneficiar Grigorov Corneliu-Bogdan. Terenul este situat în zona de E a cartierelui Tomis II, o zonă bine cunoscută ca făcând parte din arealul larg al necropolelor tomitane de epocă elenistică şi romană. În această zonă s-au descoperit numeroase morminte în anii 1960, cele mai multe dintre acestea fiind publicate de Mihai Bucovală (Necropole elenistice la Tomis, Constanţa, 1967). Se constată utilizarea cu predilecţie a ritului incineraţiei, în morminte de tip bustum. Alte descoperiri din perioada 1980–2000 au demonstrat că peste nucleul iniţial al necropolei elenistice se suprapun morminte din perioada romană timpurie. Cel mai probabil în această zonă a existat o necropolă tumulară, asemenea situaţiei cunoscute la Histria sau Callatis.
Săpătura s-a efectuat în suprafaţă (155 mp), prin decapare cu mijloace mecanice şi răzuieli succesive pentru identificarea complexelor arheologice (fig. 10). Din punct de vedere topografic, se constată o pantă naturală a terenului, care este mai ridicat la V decât la E. Stratigrafia generală a sectorului cercetat este următoarea: strat de nivelare a resturilor unei construcţiei anterioare, recent demolate (0,30 – 0,40 m grosime); strat vegetal post-antic de culoare negru-brun (0,30 – 0,40 m grosime); pământ brun-gălbui steril (0,30 m grosime); pământ galben (loess), surprins la adâncimi cuprinse între -1,00 şi -1,30 m sub nivelul actual. S-au descoperit cinci morminte din perioada modernă (sfârşitul sec. XIX) şi trei complexe funerare din perioada romană (sec. II-III p. Chr.). Din motive obiective (depăşirea suprafeţei excavate şi riscul prăbuşirii gardului proprietăţii vecine), o serie de complexe nu au putut fi cercetate integral (vezi mormintele moderne M5, M7, M8 şi mormintele romane M4 şi M6).
Morminte moderne (sfârşitul sec. XIX): M 1 - Înhumaţie în groapă simplă, de formă dreptunghiulară (2,10 x 1,10 m). Conturare la -1,20 m, cu adâncime finală la -1,70 m faţă de nivelul actual. Orientare: E-V. Defunctul a fost depus într-un sicriu de lemn, slab conservat, din care s-au mai păstrat câteva cuie şi două mânere de fier aflate în părţile laterale. Oasele se aflau într-o stare avansată de degradare, prin urmare nu s-a putut stabili poziţia acestuia. M 2 - Înhumaţie în groapă simplă, de formă dreptunghiulară (dimensiuni păstrate 1,50 x 0,30 m). Conturare la -0,60 m, cu adâncime finală la -0,80 m faţă de nivelul actual. Orientare: ENE-VSV. Defunctul a fost depus într-un sicriu de lemn, slab conservat, din care s-au mai păstrat câteva cuie şi două mânere din fier fixate iniţial pe una dintre laturile lungi. Din cauza unei intervenţii antropice, scheletul mai păstra doar câteva oase şi acelea aflate în poziţie secundară. Prin urmare, nu s-a putut stabili poziţia acestuia.
Mormântul a fost deranjat aproape în totalitate de o groapă din perioada de existenţă a casei demolate. M 5 - Înhumaţie în groapă simplă, de formă dreptunghiulară (lungime c. 2,10 m). Conturare la -0,25 m, cu adâncime finală la -0,80 m faţă de nivelul actual. Orientare: E-V. Groapa mormântului a fost săpată în vegetal, fiind surprinsă doar în profilul de sud al suprafeţei excavate, suprapusă pe toată lungimea de o amenajare aparţinând casei demolate. De asemenea, în capătul de E fusese afectat de unul dintre şanţurile de fundaţie ale acesteia. Defunctul a fost depus într-un sicriu de lemn, ale cărui urme erau vizibile în profil. M 7 - Înhumaţie în groapă simplă, de formă dreptunghiulară (lungime păstrată c. 1,25 m). Conturare la -0,70 m, cu adâncime finală la -1,20 m faţă de nivelul actual. Orientare: E-V. Groapa mormântului a fost săpată aproape în întregime în vegetal, fiind surprinsă doar în profilul de N al suprafeţei excavate, pe care s-a putut observa faptul că era suprapusă de nivelul de construcţie al casei demolate.
Defunctul a fost depus într-un sicriu de lemn cu mânere de fier, ale cărui urme se păstrau pe profil. M 8 - Înhumaţie în groapă simplă, de formă dreptunghiulară (lungime păstrată c. 1,00 m). Conturare la -1,40 m, cu adâncime finală la -1,65 m faţă de nivelul actual. Orientare: E-V. Mormântul a fost surprins doar în profilul de N al suprafeţei excavate, pe care s-a putut observa faptul că era afectat în partea superioară de două gropi aflate în relaţie cu casa demolată. Depunerea defunctului într-un sicriu de lemn este sugerată de urmele păstrate pe profil.
Morminte romane (sec. II-III p. Chr.): M 3 - Incineraţie (bustum). Conturare la -0,60 m, cu adâncime finală la -1,40 m faţă de nivelul actual. Groapă: L. 2,50 m; La. 1,60 m; Ad. -0,70 m sub cota terenului actual. Şanţ tiraj: L. 2,40 m; La. 0,35 m; Ad. -0,10 m sub nivelul gropii. Orientare: ENE-VSV. Observaţii: groapa era sigilată cu pământ galben; în partea superioară a umpluturii, la extremităţi (E-V), s-au găsit două cuie din fier; pe trepte şi în şanţul de tiraj prezenta urme de cărbuni, cenuşă şi câteva oase calcinate. Inventar: un vas de sticlă fragmentar, depus după ardere pe una dintre trepte, în colţul de sud-vest. Datare: sec. II p. Chr. M 4 - Înhumaţie în groapă cu firidă laterală (către E). Dimensiuni păstrate: 2,45 x 2,10 m. Conturare la -1,75 m, cu adâncime finală la -3,50 m faţă de nivelul actual. Orientare: N-S (?).
Complexul a fost surprins parţial în grund, fiind vizibil în profilul de sud al suprafeţei excavate, pe care s-a putut observa faptul că pornea de la nivelul de călcare antic. Se remarca printr-o umplutură cu foarte mult loess amestecat cu pământ brun şi negru (fig. 11, 12). După îndepărtarea umpluturii pe conturul iniţial, s-a constatat prelungirea acesteia către E. Prin urmare, s-a realizat o casetă în acea direcţie, cu dimensiunile de 1,50 x 0,70 m. Astfel, s-a conturat o treaptă, apoi o adâncitură din a cărei umplutură provin singurele indicii ale caracterului funerar: două cuie din fier şi urme de lemn. Forma atipică ar putea avea drept cauză o acţiune de jefuire, urmată de o colmatare masivă a pereţilor. Lipsa altor materiale arheologice ne împiedică să acordăm complexului o încadrare cronologică precisă, însă ar putea fi contemporan cu celelalte morminte antice cercetate (M3, M6). Datare: sec. II-III p. Chr. M 6 - Înhumaţie în groapă cu firidă laterală. Dimensiunile păstrate (firidă): 2,30 x 0,60 m. Conturare la -2,00 m, cu adâncime finală la -2,60 m faţă de nivelul actual. Orientare: ENEVSV. Mormântul a fost surprins parţial în grund, fiind vizibil în profilul de N al suprafeţei excavate, pe care s-a putut observa faptul că era suprapus de nivelul de construcţie al casei demolate. Majoritatea oaselor defunctului se aflau într-o stare avansată de degradare şi îngrămădite în capătul de V al firidei, situaţie ce sugerează jefuirea mormântului. Prin urmare, poziţia acestuia nu a putut fi stabilită. Din umplutură provine un fragment ceramic de epocă romană şi un cui din fier care sugerează depunerea defunctului într-un sicriu. Inventar: incert. Datare: sec. II-III p. Chr.
Cercetările efectuate pe str. Romană nr. 10 A se alătură observaţiilor făcute la V şi la S de cartierul de blocuri Tomis II (în special cercetările preventive din str. Chiliei 16 şi din str. Dumbrava Roşie 86), unde s-a confirmat prezenţa unor loturi funerare aparţinând necropolei din perioada romană timpurie, parţial suprapusă peste necropola elenistică cunoscută încă de acum 50 de ani. În plus, apariţia unor morminte de epocă modernă necesită clarificări din partea istoricilor cu privire la existenţa unui cimitir creştin în acest perimetru în ultimele două decenii ale sec. XIX.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   INP
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu