Excavation Year |
1994 |
Epoch |
Neolithic;
Bronze Age;
Late Medieval
|
Periods |
|
Site Category |
Domestic;
Religious, Ritual and Funerary;
Unassigned
|
Site Types |
Habitation;
Tumular grave
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Călăraşi |
Locality |
Coslogeni |
Commune |
Dichiseni |
Site |
Grădiştea Coslogeni (La Clinci) |
Site Sector |
|
Site name |
|
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Kavruk |
Valerii |
|
Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
Neagu |
Marian |
Site director |
Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
|
National Arch. Record Site Code |
93343.02
|
Report |
În anii 1993-1994, Muzeul Dunării de Jos a continuat cercetările arheologice la Grădiştea-Coslogeni. În această perioadă, în partea de nord-est a Grădiştei au fost continuate lucrările în secţiunile mai vechi (S.I, S.II, S.III, S.Y., S.W., toate secţionând cenuşarul nr.1 al aşezării culturii Coslogeni şi aşezarea neolitică, iar S. Magistrală şi mantaua tumulului ce se încadrează între stratul neolitic şi cenuşar). Totodată, la sud-vest de S. Magistrală, în dreptul carourilor 8-15, prin 16 casete (4x4 m. fiecare) a fost cercetată jumătatea sudică a tumulului şi stratul neolitic suprapus de el. Prin studierea stratigrafiei, se constată că în porţiunea de sub tumul există cel puţin trei unităţi stratigrafice neolitice succesive: 1.- atestată de profilul unui bordei (?) aparţinând unei culturi neolitice deocamdată greu de precizat în lipsa mayterialelor relevante; 2.- profile a două bordeie (2,3); 3.- depunerea de scoici suprapusă de un strat de pământ bogat în materiale arheologice, toate aparţinând culturii Hamangia. Deasupra depunerilor culturilor neolitice, a fost sesizat profilul unui tumul ridicat din pământ galben, aproape steril. Sub partea de N-V a tumulului se observă o alveolare abia sesizabilă (şanţ în jurul tumulului sau un complex anterior acestuia?), aici s-au găsit materiale ceramice din eneoliticul târziu sau perioada de tranziţie, toate lucrate dintr-o pastă amestecată cu pleavă, scoică pisată şi nisip. Un vas a fost ornamentat cu amprente de sfoară răsucită şi "boabe de linte". Partea de N-E a tumulului este suprapusă de periferia sud-vestică a cenuşarului nr.1. Din câte rezultă din analiza profilelor S-Magistrală şi S.II - S.III, acesta s-a format în cel puţin 5 faze: întâi - deasupra tumulului, iar apoi extinzându-se treptat spre N-E. În trei cazuri, depunerile succesive ale cenuşarului se află pe "platforme" de lut crud (în două cazuri în pantă), toate amorfe în plan. La rândul său, cenuşarul a fost perforat, o dată de o groapă dacică şi de câteva ori de complexe Dridu şi medievale (sec.XVI-XVIII). STRATUL NEOLITIC Majoritatea descoperirilor din anii 1993-1994 datează din perioada neolitică (cultura Hamangia, faza Goloviţa). Din această epocă menţionăm două bordeie (nr.4,5) descoperite sub mantaua tumulului. Ele sunt ovale în plan (2x2,4 m; 2,8x3), adâncite în pământ la 0,8-1m. Din umplutura lor s-au recuperat materiale ceramice Hamangia, iar din unul din ele şi 2 figurine feminine, mărgele de lut şi rocă neprecizată, oase de animale, peşte şi carapace de broască ţestoasă. S-a găsit şi o construcţie de suprafaţă, care se prezintă sub forma unei aglomerări de scoici, sub care s-a găsit o aglomerare de chirpic, fragmente de oase de animale, fragmente ceramice. Menţionăm, că la acest din urmă nivel, complexul era delimitat din S-V de o dungă din fragmente de scoici. Din stratul de cultură neolitic provin câteva mii de fragmente ceramice, fragmente de figurine antropo- şi zoomorfe, unelte de piatră, silex şi os. Toate figurinele, cu o singură excepţie, sunt tipice culturii Hamangia. O figurină de lut, feminină, plată, cu picioarele redate printr-o linie incizată şi având în zona abdomenului o alveolare rotundă, în prezent nu-şi găseşte analogii. Din obiecte de cult, menţionăm şi un "pahar" în formă de falus, ornamentat cu incizii încrustate cu pastă albă. TUMULUL S-a cercetat cca.2/3 din suprafaţa tumulului. În anii 1993-1994 în el au fost găsite 26 morminte, din care numai 2 cu inventar funerar. Se pot evidenţia cel puţin 4 faze cronologice de morminte: 1. - mormântul de bază (nr.20). Groapa mormântului taie partea superioară a umpluturii bordeiului neolitic. Defunctul a fost culcat pe partea dreaptă, orientat cu capul spre sud, presărat cu ocru, fără inventar; 2. - mormântul Iamnaia (nr.10); groapa mormântului rectangulară cu colţuri rotunjite perforează stratul neolitic şi parţial suprapune mormântul nr.20. Defunctul robust, chircit pe spate, orientat cu capul spre N-V - V., presărat cu ocru, fără inventar; 3. - morminte secundare din mantaua tumulului, chircite pe o parte, majoritatea pe partea stângă, fără inventar (nr.3-8, 9, 11-19, 21-24); 2 morminte de copii foarte prost conservate, au avut ca inventar funerar câte o ceaşcă cu toartă supraânălţată, una din bronz timpuriu, alta din bronz mijlociu; 4. - trei morminte (nr. 1,2 şi 8) întinse pe spate, orientate cu capul spre V. şi N-V, după toate probabilităţile datează din evul mediu timpuriu, (sec. X-XI). AŞEZAREA CULTURII COSLOGENI În anii 1993-1994 lucrările s-au efectuat în cuprinsul cenuşarului nr.1 şi în preajma lui. În cenuşar s-a găsit un număr mare de fragmente ceramice, oase de animale, bucăţi de zgură, câteva piese din os (vârfuri de săgeţi, suport de săgeată ş.a.), de lut (pâinişoare), de bronz (sule, ace ş.a.). Alături de cenuşar, s-au descoperit 5 gropi, din care trei au fost cercetate. Sunt gropi în formă de clopot, umplutura lor - cenuşă bogată în fragmente ceramice şi oase de animale -. Un interes deosebit îl reprezintă un vas de provizie, ce îşi găseşte analogie apropriată în depozitul de vase din satul Eseniţa în N-E Bulgariei, atribuit de către cercetătorii bulgari culturii Zimnicea-Plovdiv (V.Nicolov, V.Jecova, în Izvestia na Narodnia Muzei Varna, Tome 18(33), 1982, S.87-92, Tabl.I,3; Tabl.II,3). Din epoca bronzului târziu face parte şi un complex uşor adâncit în pământ din a cărui umplutură, alături de ceramica Coslogeni şi multă cenuşă, s-a găsit un număr însemnat de bucăţi de lut ars provenit dintr-o vatră. DESCOPERIRI MEDIEVALE S-a găsit o groapă ovală a culturii Dridu şi mai multe gropi de stâlpi de la construcţii medievale (sec.XVI-XVIII), o groapă cu scheletul unui viţel, câteva gropi rectangulare şi rotunde în plan. Din stratul de cultură menţionăm lulele turceşti, o cheie şi multe cuie de fier.
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
CIMEC |
Language |
RO |
|
|