Excavation Year |
2005 |
Epoch |
Neolithic;
Bronze Age;
Early Medieval;
Late Medieval
|
Periods |
Neolithic;
Late Bronze Age;
Medieval Age
|
Site Category |
Domestic;
Unassigned
|
Site Types |
Habitation
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Călăraşi |
Locality |
Coslogeni |
Commune |
Dichiseni |
Site |
Grădiştea Coslogeni, (La clinci) |
Site Sector |
|
Site name |
|
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Haită |
Constantin |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare |
Iordan |
Tudor |
|
Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
Neagu |
Marian |
|
Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
Oană |
Virginia |
|
Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
Pandrea |
Stănică |
|
Muzeul Brăilei |
Parnic |
Valentin Aurel |
|
Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi |
Slavcev |
Vladislav |
|
Varna Regional History Museum (Bulgaria) |
Vernescu |
Mirela |
|
Muzeul Brăilei |
|
National Arch. Record Site Code |
93343.02
|
Report |
În primăvara şi vara anului 2005, balta Borcei, unde se află şi situl de la Grădiştea Coslogeni a fost inundată de apele Dunării. Dincolo de problemele complicate pentru organizarea şantierului, inundarea bălţii ne-a oferit o imagine mai apropiată de condiţiile de mediu din vremurile preistorice. În aceste împrejurări, strategia cercetării arheologice s-a rezumat la continuarea studierii complexelor apărute anul trecut în suprafeţele α, Σ şi W/Y A-D. Pentru realizarea unui sondaj sedimentologic s-a prelungit S I cu 12,50 m spre capătul sudic al grădiştii. Cercetarea minuţioasă a complexului neolitic care a apărut în profilul estic al suprafeţei ne-a determinat să extindem săpătura spre E cu 1,30 m (S.V) In acelaşi timp am considerat că secţiunea ne va aduce informaţii preţioase despre partea estică a tumulului ridicat la începutul epocii bronzului. Colectivul de cercetare a fost format pe lângă studenţii care au participat la campaniile trecute şi din elevi din anii terminali ai liceelor călărăşene „Mihai Eminescu” şi „Barbu Ştirbei”şi alţi studenţi de la facultăţile din Iaşi, Bucureşti, Târgovişte şi Constanţa, alături de specialişti de la muzeele din Călăraşi, Brăila, Varna şi Bucureşti. Finanţarea cercetărilor s-a asigurat de către MDJCălăraşi şi MCC. Obiectivele propuse au fost următoarele: - cercetarea ultimului sfert din perimetrul aşezării neolitice şi al edificiului Coslogeni (zona de NV) notată cu S α (6 x 7,50 m); - corelarea observaţiilor de stratigrafie verticală ale complexelor neolitice din profilele secţiunii S. Magistral (1-4 V) cu suprafeţele α (S şi E), Σ (E, V şi N). - cercetarea edificiului Coslogeni din W A-C şi Y A-D. - cercetarea complexelor postpreistorice. Complexele neolitice. Observaţii stratigrafice. Corelarea stratigrafiei complexelor din profilele S.Mag. E, suprafeţele α şi Σ E şi N a fost întregită prin analiza profilelor α S şi E şi a profilului Σ V. În suprafaţa a, lângă peretele sudic (A1-4) a fost identificată groapa unui bordei neolitic în direcţia E-V, pe o distanţă de 4,20 m. Stratul neolitic apare la adâncimea de 1,95-2,10 m, într-un pământ brun-gălbui cu cochilii de scoici, fragmente ceramice, chirpici, iar la -2,10 -2,15 m a fost depistată groapa bordeiului, cu o uşoare alveolare în partea sa nord-estică de 0,35 m, o posibilă treaptă de acces. Groapa bordeiului este dispusă uşor în pantă, de la E spre V, în această campanie fiind săpat un perimetru de 4,20 x 1/1,17 m pe o adâncime de doar 0,15–0,20 m. În groapa bordeiului au apărut concentrări de vălătuci de lut gălbui, chirpici, fragmente de vase, scoici. În partea nord-vestică a gropii bordeiului a fost descoperită o statuetă feminină Hamangia arsă la cenuşiu, cu capul şi mâinile rupte din vechime (0,81 x 0,39 x 0,16 m). La 0,10 m distanţă s-a descoperit un cap de statuetă, triunghiular în secţiune, însă aparţinând unei alte statuete antropomorfe (1,9 x 1,7 x 1,1), iar la 0,35 m, spre E, un pandantiv tubular din os. În jur, vălătuci gălbui circulari cu marginile bine profilate, cochilii de scoici şi urme de cenuşă albă. De altfel, statueta a apărut sub o lentilă de arsură. Nu se pot face interpretări, dacă este vorba de surprinderea stratigrafică a unui ritual, sau un banal nivel de abandon al bordeiului. Cercetarea minuţioasă a profilului estic al suprafeţei Σ E a pus în evidenţă patru nivele ocupaţionale ale unei locuinţe de suprafaţă marcate prin podine, urme lenticulare şi continue de arsură, fragmente ceramice. Fiecare nivel a fost abandonat (strat compact de scoici suprapus de cenuşă albă) şi apoi reconstruit prin amenajarea unei podine bătătorite. Locuinţa, surprinsă în profil pe o distanţă de 3,90 m în campaniile trecute s-a lărgit spre E până la 4 m, iar grosimea stratului de cultură la 1,08-1,10 m. Primul nivel de utilizare a locuinţei este cu siguranţă şi cel mai important; podina formată din pământ brun – gălbui - cenuşiu bătătorit are 0,10 m grosime, iar vatra cu o lungime de 1,30 m are trei niveluri de refacere dispuse pe o grosime de 1,35 m (4/4,5/5 cm). Vatra a fost ridicată pe un pat compact de lut albicios, gros de 0,07–0,10 m. Nivelul al doilea de locuire are podina cu grosimi ce variază între 0,06 şi 0,10 m, peste care avem o depunere de scoici compacte cu arsură. Cel de-al treilea nivel este marcat de un pământ gălbui deschis albicios cu grosimi ce variază între 0,10 şi 0,14 m. Spre N constatăm o lentilă de scoici în strat compact de la 0,15 până la 0,20 m. Intre două straturi de scoici se constată un nivel de arsură, bucăţi de vatră şi chirpici, iar spre N la 0,75 m, o platformă de lut de 0,05 m grosime cu lentilă de cenuşă, apoi două suluri de vălătuci dispuse transversal, de 0,08 m diametru, ca nişte contraforţi - elemente de construcţie care aveau rolul de-a întări/stabiliza podina. Nivelul al patrulea al locuinţei este marcat de 0,06–0,07 m de lut compact şi apare la adâncimea de -0,40 m. În acelaşi nivel, pământul este cenuşiu-zgrunţuros cu scoică rară şi fragmente ceramice. Cel de-al patrulea nivel, care corespunde ultimului nivel de utilizare a locuinţei are urme continue de arsură (pe alocuri lentilă) sub bucăţi de vatră şi bulgări de chirpici. O groapă Dridu de sec. X perforează şi distruge parţial partea dinspre Na complexului neolitic. Taluzarea şi cercetarea malului vestic al casetei Σ au dus la descoperirea sub unul din bordeiele centrale ale aşezării neolitice a unui complex ritual, probabil de fundare prin îngroparea unui rhyton din corn de bour (?), deasupra căruia au fost arse mai multe materiale, peste care s-a ridicat o mică vatră ce căpăcuieşte complexul. Edificiul Coslogeni. In secţiunea alfa au fost cercetate nivelurile de epoca bronzului şi depunerile neolitice. In urma săpăturilor de salvare întreprinse la Grădiştea Coslogeni în 1986 a fost identificată în Secţiunea Magistrală urmele unei construcţii neobişnuit de mari în stratul de epoca bronzului. Secţiunile si casetele practicate în suprafaţă pentru a-i identifica perimetrul, fazele de construcţie în succesiune stratigrafică şi celelalte elemente ale acestui habitat ne-au pus în faţa unei descoperiri excepţionale, nemaiîntâlnită in bronzul dunărean. Cercetările din ultimii ani (1999-2005) au pus în evidenţă o construcţie de mari dimensiuni cu trei faze de utilizare, care corespund in general celor trei niveluri de locuire Coslogeni identificate in aşezarea eponimă de la Grădiştea Coslogeni. Edificiu a fost construit pe locul cel mai înalt al grădiştei, in zona centrală a aşezării Coslogeni. Axul construcţiei a fost dispus pe direcţia NE-SV, orientare data în special de şirul de gropi de susţinere a clădirii. Una din laturile acestei construcţii a fost interceptată doar pe direcţia N-S pe o distanţă de aprox. 40 m, cu o lăţime de 25 m, identificate în săpăturile practicate, dar dimensiunile reale erau cu siguranţa mai mari. Podinele succesive au fost ridicate din lut galben-maroniu foarte bine bătătorit. Doar în zona centrală a edificiului au fost surprinse cinci faze de utilizare, din care o refacere solidă din ultimul nivel de utilizare, când podina a fost transformată într-o platformă din lut armată cu chirpici. Edificiul este delimitat de un şanţ aprox. circular cu lăţimi variind între 0,50 m si 0,75 m. Adâncimea şanţului este între 0,30-0,40 m. La trei din cele patru porţiuni, şanţul are o mică treaptă de 0,12 x 0,15 m practicată întotdeauna spre podinele edificiului. În zona centrală au fost descoperite mai multe gropi mari de formă circulară cu diametrul variind între 0,55-0,59 m şi 0,76–0,82 m, cu o adâncime de 1,40-1,50 m. Gropile se decupează foarte clar în podeaua ultimului nivel de locuire Coslogeni, căruia îi aparţine şi ultima faza de utilizare a „edificiului”. Patru dintre ele sunt dispuse in cruce si au dimensiuni aproape identice (0,80-0,82 m) In interiorul gropilor nu a fost descoperit nici un fel de material arheologic in afara de cenuşa si chiar lemn carbonizat, ceea ce ne face sa avansam ipoteza utilizării lor la susţinerea acoperişului edificiului. Toata suprafaţa edificiului este acoperita de un strat compact de cenuşa provenit de la arderea acoperişului confecţionat dintr-o materie uşoară, foarte probabil din stuf1. Stratigrafia edificiului. Cercetările arheologice au pus în evidenţă trei etape de reconstrucţie a podinei atent făţuite, cu grosimi destul de unitare între 0,08-0,10 m fiecare. Intre podine sunt intercalate două niveluri de amenajare cu grosimi variind între 0,15-0,20 m.2 In stratigrafie orizontală şi verticală s-a constatat că ultimele două amenajări sunt şi cele mai importante şi că suprafaţa edificiului se măreşte pe măsura dăinuirii sale. Astfel, podinele nu se suprapun perfect, fiecare etapă de reutilizare aducând reduceri sau extinderi ale dimensiunilor podinei „edificiului” spre NE, dar şi spre SSV. Nivelurile de locuire Coslogeni se caracterizează din punct de vedere al coloritului printr-un cenuşiu care la baza, în primul nivel este mai deschis, pentru ca celelalte două niveluri să capete o culoare mai deschisa. Din punctul de vedere al organizării straturilor, primul nivel are în general o consistenţă mai păstoasă şi mai unitară, in timp ce următoarele două au un aspect zgrunţuros şi pe alocuri foarte pătat. La baza „edificiului” s-a constatat un strat de nivelare3 a unui pământ gălbui - nisipos compact, dur cu grosimea de 0,20–0,22 m. Pe importante porţiuni ale podinilor s-au păstrat urme consistente de lutuială aplicată peste podelele de lut bine bătătorite de culoare galben-maronie. Complex medieval În secţiunea α, partea vestică au apărut deasupra şi perforând nivelul Coslogeni mai multe gropi de pari de la o locuinţă medieval târzie cu diametre variind între 0,14–0,15 m şi 0,18–0,20 m.
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
1. analize prof. E. Cernih. 2. M. Neagu, V. Parnic, S. Pandrea, Grădiştea, punct Grădiştea Coslogeni, CCA 2000, p.42. 3. CCA 1999, p. 51
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
CIMEC |
Language |
RO |
|
|