Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012. Preliminary Archaeological Reports Archaeological Excavation Report

Costeşti | County: Iaşi | Site: Cier/Lângă Şcoală | Excavation Year: 2013

Excavation Year   2013 Epoch Neolithic; Bronze Age; Late Medieval Age (14th - 18th cent.) Periods Eneolithic; Late Eneolithic; Early Bronze Age; Medieval Age Site Category Defence; Domestic; Religious, Ritual and Funerary Site Types Open settlement; Fortifications; Cult/religious structure; Church; Plane cemetery Map it   Find it on the Romanian map County / District  Iaşi Locality   Costeşti Commune   Costeşti Site  Cier/Lângă Şcoală Site Sector Site name    Persons involved and Institutions Last name First name role Institution Boghian Dumitru Site director Universitatea "Ştefan cel Mare", Suceava Enea Sergiu Constantin Liceul "Ion Neculce" Târgu Frumos Furnică Radu-Gabriel Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi Ignat Ion Şcoala Gimnazială Lozna Ignătescu Sorin Universitatea "Ştefan cel Mare", Suceava Părpăuţă Tiberius Liceul Economic-Administrativ Iaşi Tencariu Felix Adrian Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi Vornicu Andreea Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi Vornicu Diana Măriuca Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi National Arch. Record Site Code 95541.01 Report După cum arătam în raportul precedent, situl de la Costeşti-Cier/Lângă Şcoală se găseşte în vatra satului Costeşti (coordonate 47˚14̛ 07.24ˮ N, 26˚ 55̛ 32.76ˮ E), la aproximativ 6 km NV de oraşul Târgu Frumos, în sectorul superior al cursului Bahluieţului (aprox. 10 km de la izvor), între dealurile Pietrişul şi Ulmişul/Olniş (la extremitatea sudică a Dealului Mare-Hârlău), pe un martor de alunecare, deplasat spre est din Dealul Pietrişul şi puternic erodat (cca. 2/3 din suprafaţă) de pârâul care curge în proximitate (fig. 1). Intrat în atenţia cercetărilor arheologice încă din perioada interbelică, situl a fost cercetat incomplet, documentaţia s-a pierdut, iar materialele arheologice recuperate sunt decontextualizate şi insuficient valorificate. De aceea, acest important obiectiv arheologic a intrat în atenţia investigaţiilor de evaluare (diagnostic arheologic) din anul 2012 , colectivul de cercetare dorind să clarifice, prin metode neintruzive (scanări magnetometrice, GPR) şi intruzive (sondaj arheologic), stratigrafia verticală şi planimetria sitului şi a zonelor conexe, gradul de păstrare a complexelor neafectate de eroziune şi să fundamenteze un proiect de cercetare sistematică, interdisciplinară. Astfel, în perioada 15-31 iulie 2013, în cadrul practicii arheologice a studenţilor de la Facultatea de Istorie şi Geografie a Universităţii ”Ştefan cel Mare” din Suceava , în porţiunea păstrată a sitului, a fost prelungit şi lărgit traseul S I/2012 (62 x 2 m, orientat ENE-VSV) şi a fost lărgită, la nord de această secţiune, caseta C I/2012 (3 x 2.5 m), (fig. 2). Aceste secţiuni se află în diferite stadii de adâncire, ajungându-se la nivelul stratului de locuire Cucuteni A3, care urmează să fie epuizat în campania viitoare (fig. 3.1-2, 4.3-4, 8.3-4). Observaţiile din teren ne permit să precizăm că majoritatea complexelor arheologice se concentrează între m. 0-48, dincolo de acestea (spre vest) găsindu-se doar şanţul de apărare (m. 54-59 la partea superioară). Între m. 50-56 apar aglomerări naturale de gresii sarmaţiene, care fac parte din pachetele vălătucite şi alunecate, care apar şi în deschiderea produsă de eroziune. Stratul arheologic este mai gros, până la 1,50 m, în partea de NE şi E a sitului, şi mult mai subţire spre V şi SV, unde ajunge doar până la 0,30-0,50 m. Descoperirile sunt reprezentate de şase locuinţe: trei Cucuteni A3: L3-L5/2013, două Cucuteni A-B2/B1: L.1/2012 (între m. 1,50-6,50) şi L.2/2012 (m. 9,70-14,40), deranjate de săpăturile anterioare (m. 0-1; 6,80-9,70) şi braconaje (m. 14,40-20), şi un bordei Horodiştea-Erbiceni II, în şanţul de apărare, la care se adaugă alte ”pavaje” din gresii sarmaţiene, posibile podine ale unor locuinţe din aceeaşi perioadă, trei gropi (Gr. 1-3/2013), un şanţ de apărare şi cele 34 de morminte de inhumaţie, care provin dintr-o necropolă medievală rurală, probabil cu două etape de funcţionare. Locuinţele Cucuteni A3 sunt în curs de cercetare. În porţiunile investigate, vestigiile acestora se prezintă sub forma lipiturilor de pereţi cu amprente de nuiele groase, unele ”depozitate” în groapa 1/2013. L3/2013 apare între m. 22-31, de la adâncimea de 0.38 m, fiind deranjată de mormintele medievale şi braconaje. Se pare că acestei construcţii îi aparţine un fragment de măsuţă de cult descoperită în asociere cu un idol conic (□ 25 a, -1 m), (fig. 9.1) şi unele statuete (fig. 9.2). În □ 26 a, la – 0.62 m, au fost identificate urmele unei vetre (cuptor?) denumite V1/C1/2013. L4/2013 (m. 31.50-37) a fost realizată într-o alveolare adâncă de cca. 40 cm, fiind parţial-adâncită (fig. 7.1-2). Printre lutuielile de perete se găsesc vasele de provizii. L5/2013 (m. 20-24, - 0.90 m), se continuă în porţiunile nesăpate; prezintă lipituri de perete cu impresiuni de nuiele. Locuinţele Cucuteni A-B2/B1 apar sub forma lipiturilor de perete şi tavan prăbuşite pe podeaua-platformă, acestea fiind mult mai masive şi mai coerente decât cele din faza A, mai ales în cazul L2/2012 (fig. 8.1-2). Podeaua-platformă prezintă lutuieli subţiri de refacere. Până în prezent, nu s-au descoperit vetre in situ, dar spărturi mozaicale apar în deranjamentele produse de înmormântările medievale. În L1/2012, la demontarea pereţilor, au fost descoperite fragmente ceramice, trei astragale (două în □ 2a-b şi unul în □ 6 a), o bilă de lut. Groapa 1/2013 (SI, m 42-44 a-b), a apărut la piciorele defunctului din M4, la – 0.40 m, era ovală în plan orizontal (diametrele 1,15/1,30 m), cvasi-cilindrică 3D, cu fundul uşor alveolat, adâncindu-se până la -1,50m de la nivelul actual de călcare (fig. 7.3-6). Umplutura sa era alcătuită din lutuieli de perete de locuinţă, cu amprente de nuiele, fragmente de gardină de vatră, arsură şi puţine fragmente ceramice Cucuteni A3, din care un mic pahar. Este posibil să se fi găsit într-o anexă, deoarece în jurul său s-au descoperit câteva urme de pari. Groapa 2/2013 (S I, m 43-44), continuă în profilul sudic şi urmează să fie cercetată. Groapa 3/2013 (S I, m. 1,60-2,60), apare de la – 0,40m şi se adânceşte până la -1,60m. A fost săpată din nivelul Horodiştea-Erbiceni II, în umplutura sa găsindu-se materiale amestecate, interesante fiind cele cu trăsături care anunţă Bronzul timpuriu (fig. 5.3-4). Şanţul de apărare a apărut la m. 54-59 (partea superioară), restrângându-se către m. 56-57. A fost săpat în pământul argilos amestecat cu piatră (fig. 5.1-2, 6.1-4). Profilul său este în ”U” cu marginile superioare depărtate. Dimensiuni sale sunt: deschiderea la partea superioară 2,70-2,80 m, adâncimea – 2,07 m; la -1,60 m se găseşte un strat de arsură (4-6 cm grosime), pe care l-am interpretat ca fiind urma unui bordei HE II. Versantul de NE şi E a urmat conturul pachetului de roci alunecate, peretele vestic fiind uşor înclinat. A fost săpat în timpul locuirii Cucuteni A3, fiind umplut în timp cu pietre, lut brun de diferite nuanţe, fragmente ceramice Cucuteni A3, A-B2/B1 şi HE II (la m. 56,59, – 1,56 m, a fost descoperită o statuetă). Nu este exclus ca, iniţial, şanţul să fi servit la extragerea gresiei şi ulterior să fie transformat în fortificaţie. Înmormântările medievale (Tabelul I) au fost găsite între m 0–48, fiind vorba de inhumări, la adâncimi cuprinse între 0,40 şi 0,95 m, în poziţie întinsă, cu orientarea cvasi-generală V (capul) – E (picioarele). Fac excepţie M4-M6/2013, din partea de sud-vest a necropolei, care s-au găsit la adâncimi foarte mici (0,15 – 0,30 m), cu o orientare variabilă (VSV-ENE, NV-SE), mâinile fiind plasate fie pe piept, abdomen sau în zona bazinului (fig. 3.3-4, 4.1-2). Mormintele de copii se găseau la adâncimi cuprinse între 0,40 – 0,65 m. Urme de sicriu s-au descoperit doar în cazul M31/2013, iar piese de inventar în M4/2013 (o monedă ilizibilă, în zona danturii răvăşite), M9/2013 (monedă ilizibilă, cu urmă de ţesătură (in ?), descoperită în zona gâtului), M32/2013 (butoni globulari, ”cu ureche”, din cupru, în dreptul gâtului), (fig. 9.3-5). Majoritatea inhumaţiilor sunt singulare dar, în ceea ce am desemnat M27-28-29-30/2013, au fost identificate patru cranii şi diferite alte oase, depuse într-o ”cutie” de lespezi şi lutuieli, care ar putea reprezenta o reînhumare într-un context deranjat, fie în evul mediu sau cu ocazia cercetărilor arheologice interbelice (?). De asemenea, remarcăm faptul că o serie de morminte (M1/2012, M5-M6/2013, M11/2013) au fost răvăşite puternic fie de braconaje, fie de cercetările anterioare. Multe alte oase umane se găsesc dispersate în strat, tot ca urmare a deranjamentelor. Pe baza butonilor globulari, care sunt cunoscuţi în Moldova medievală (sec. XV-XVII, a datelor perieghetice şi a informaţiilor de factură istorică , considerăm că necropola a funcţionat în secolele XVI-XVII, având, probabil, două etape de înmormântări. În acest cadru, considerăm că porţiunile de temelie/zid de piatră legate cu lut, identificate în anul 2012, pot reprezenta părţi ale fundaţiei unei biserici, probabil de lemn, care a deservit satul şi necropola medievală din satul Pietrişul de Sus, în secolele XVI-XVII. Cercetările de diagnostic arheologic au condus la precizarea unora dintre complexele Cucuteni A3, A-B2/B1, H-E II şi medievale, clarificarea locuirii H-E II, încadrarea cultural-cronologică a înmormântărilor medievale (sec. XVI-XVII), existenţa probabilă a unei biserici, care poate fi atribuită începuturilor satului Pietrişul de Sus (sec. XVI) şi identificarea în vatra satului (în faţa şcolii, coordonate 47˚14̛ 02.04ˮ N, 26˚ 55̛ 31.75ˮ E) a unor materiale din secolele VIII-X şi XVI-XVII (probabil vatra medievală a satului Pietrişul). Abstract other lang. Abstract   The archaeological diagnostic research of the site Costeşti – Cier/Lângă şcoală (Near School) continued in the summer 2013 (15-31 July). Considering the extent degradation of the site, the archaeological survey has been extended (131.5 m2), in the sections: SI/2012 (62 x 2 m) and CI/2012 (3 x 2.5 m). Six dwellings: three Cucuteni A3 (L3-L5/2013), two Cucuteni A-B2/B1 (L.1-2/2012), a pit-house Horodiştea-Erbiceni II, three pits– two Cucuteni A3 (Gr 1-2 / 2013) and one Horodiştea-Erbiceni II (Gr 3/2013), a prehistorical defensive ditch and 34 medieval tombs (XVI-XVII centuries) were discovered. Through pedestrian archaeological field surveys, in the present village hearth (in front of the school), ceramics materials of the VIII-X and XVI-XVII centuries (probably the medieval hearth of Pietrişul village) were identified. Bibliography Bibliographic notes 1 D.Boghian, S.-C. Enea, T. Părpăuţă, F.-A. Tencariu, D.-M. Vornicu, A. Asăndulesei, S. Gania, A. Vornicu, R.-G. Furnică, B. Munteanu, Costeşti, com. Costeşti, jud. Iaşi, Punct: Cier/LângăŞcoală, CCAR. Campania 2012, p. 199-200, 366-367; versiune detaliata pe CD-ROM-ul volumului (www.inp.org.ro/www.cimec. ro). 2 Colectivul de cercetare aduce călduroase mulţumiri primarului comunei Costeşti, domnul Aurel Doacă, viceprimarului, domnul Stelică Palade, doamnei directoare a Şcolii gimnaziale Costeşti, Elena Malanca, pentru crearea condiţiilor de desfăşurare a activităţii şantierului arheologic, precum şi studenţilor practicanţi pentru efortul şi interesul depus. 3 Piesele de metal au fost curăţate în cadrul Laboratorului zonal de restaurare de pe lângă Complexul Muzeal Moldova din Iaşi, în baza protocolului încheiat cu Universitatea ”Ştefan cel Mare” din Suceava. Mulţumim colegei Diana-Mariuca Vornicu pentru ajutor. 4 DRH, A, Moldova, vol. XXV (1639-1640), doc. 256; V. Chirica, M. Tanasachi, Repertoriul arheologic al judeţului Iaşi, vol. II, 1985, p. 421-422. Source   Cronica cercetărilor arheologice din România Editor   INP Language   RO