Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012. Preliminary Archaeological Reports Archaeological Excavation Report

Costeşti | County: Iaşi | Site: Cier / Lângă şcoală | Excavation Year: 2015

Excavation Year   2015 Epoch Neolithic; Early Medieval Age (7th - 13th cent.); Late Medieval Age (14th - 18th cent.) Periods Eneolithic; Early Medieval Period; Late Medieval Period Site Category Domestic; Religious, Ritual and Funerary; Unassigned Site Types Habitation; Civil habitation; Open settlement; Plane cemetery Map it   Find it on the Romanian map County / District  Iaşi Locality   Costeşti Commune   Costeşti Site  Cier / Lângă şcoală Site Sector Site name    Persons involved and Institutions Last name First name role Institution Adela (Mateș) Kovacs Muzeul Judeţean Botoşani Boghian Dumitru Site director Universitatea "Ştefan cel Mare", Suceava Enea Sergiu Constantin Liceul "Ion Neculce" Târgu Frumos Ignătescu Sorin Universitatea "Ştefan cel Mare", Suceava Stigleț Dumitru-Ionuț Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi National Arch. Record Site Code 95541.01 Report Cercetările de diagnostic arheologic de la Costeşti, judeşul laşi (fig. 1) s-au desfăşurat în perioada 6-18 iulie 2015, vizând continuarea sondajului de precizare a planimetriei şi stratigrafiei, început în anul 2012, precum şi încheierea evaluării terenului din zona aflată în proximitatea vestică a sitului (cca. 4 ha, vatra satului Costeşti, la est de clădirea Şcolii Vechi, pe martorii de eroziune desprinşi din Dealul Pietrişul (lobul sud-sud-vestic al masivului Dealul Mare). Cu acest prilej, am constatat că, în vatra satului Podişu de Sus (în zona „stadionului” şi grădina Şcolii Vechi), au fost efectuate neautorizat, în primăvara anului 2015, unele intervenţii antropice mecanice intruzive (nivelarea unor „valuri de alunecare” şi a unui braţ al albiei fosile a Bahluieţului), care au afectat, parţial, depunerile arheologice (urme de locuire Cucuteni A3, B1 şi medievale, sec. XV-XVII) , (fig. 2). S-a atras atenţia factorilor de conducere din comună asupra acestor distrugeri, recuperându-se materialele arheologice răvăşite. Continuarea sondajului arheologic s-a derulat în cadrul practicii de specialitate a studenţilor anilor I şi II de la Facultatea de Istorie şi Geografie, specializarea Istorie, de la Universitatea "Ştefan cel Mare” Suceava şi cu sponsorizarea parţială a Primăriei Târgu Frumos, a firmei SC ATMIS SERVICE SRL şi a organizaţiei Societas Pro Patrimonium Târgu Frumos, dar densitatea materialelor arheologice a făcut ca cercetarea să avanseze destul de lent, fapt care a împiedicat Analizarea sondajului arheologic. Astfel, în campania din anul 2015 s-a continuat cercetarea S 1/2012, m. 0-40, pe nivelul Cucuteni A3, sub -1m adâncime, nederanjat de intervenţiile ulterioare (Cucuteni B1, Horodiştea-Erbiceni II, Evul Mediu timpuriu şi necropola medievală, sec. XVI-XVII). în funcţie de densitatea complexelor şi materialelor arheologice, s-a adâncit diferit, pe segmente, până la -2 m (m. 0-3 şi 33-40) şi între 0,80/0,90-1,55 m, între m. 3-34. Au fost investigate vestigiile locuinţelor 3, 5 şi 8/2013 şi groapa 5/2015 (Cucuteni A3), bordeiul B2/L7/2014 (sec. VIII-X) şi mormintele M. 36-37 (sec. XVI-XVII). Urmează să stabilim funcţionalitatea descoperirilor dintre m. 6-18, pe linia carourilor b, unde a fost intersectată, pe nivelul -1,10-1,30 m, o aglomerare de materiale arheologice amestecate cu multă cenuşă, lipituri oarecum coerente (resturi cuptoare?), nicovale/râşniţe (□8, 10-12), fragmente ceramice, vase întregibile: pahare, suporturi, fructiere (m. 17,5, -1,30), resturi osteologice animaliere, statuete antropomorfe şi zoomorfe, un idol en violon ([]6, -1,10 m), piese litice. Acelaşi strat de cenuşă amestecată cu materiale arheologice se observă şi sub şi între L3 şi L5, până la m. 31. În prezentul stadiu al investigaţiilor, înclinăm să credem că ne-am afla în zona unui spaţiu liber dintre locuinţele din primul nivel Cucuteni A3, unde ar A funcţionat mai multe gropi menajere mari, intersectate/comunicante sau poate alveolări naturale, de la care s-ar A păstrat porţiuni de pământ nesăpat 07, la limita dintre şirurile a şi b), cruţate de cucutenieni. Aceste gropi ar A servit, ulterior, la aruncarea rebuturilor de olărie, a resturilor manajere şi de combustie, unele putând A legate, probabil, de L8 (fig. 6.1-3). Având în vedere uniformitatea acestui strat cenuşos, în asociere cu cel puţin 2 niveluri de locuinţe, nu excudem nici varianta existenţei unui orizont de distrugere a aşezării Cucuteni A3, prin incendiu, după care locuirea s-a refăcut. În L3/2015 (m. 25-31) a continuat cercetarea părţii aflate in situ (sub - 0,90 m). După înregistrarea datelor arheologice specifice, s-a trecut la o nouă demontare a lutuielilor masive de platformă/ perete, cu amprente de lodbe/dulapi, care prezentau o orientare NNE-SSV, dovadă a faptului că locuinţa a avut o solidă carcasă/ armătură lemnoasă (fig. 3). Unele lutuieli par a proveni de la baza unor pereţi sau de la îmbinări. Alte lutuieli arse prezintă amprente de nuiele (9 = 2-3 cm). Un şir de pietre (m. 24/25, profilul SSE - m. 26/27, profilul NNV) poate constitui baza unui perete, cu axul lung perpendicular pe direcţia NNE-SSV. în []29-30a-b, la -1,30 a fost continuată cercetarea vetrei/cuptor? (V2/2014). Centrul acesteia era la m. 29, dar lutuielile erau risipite între m. 28,50-29,90. Nu putem preciza forma acesteia, dar credem că era rectangulară (cca. 1,35 x 1,50 m). Alături de aceasta, spre sud, se găsea o mică alveolare, cu fragmente de vase întregibile. în partea centrală a V2 se afla un vas întregibil, peste care erau căzute mai multe bucăţi de lutuieli de mulură/element arhitectonic, decorate cu motive liniare şi spiralice adâncite/canelate, unele cu terminaţii cornulare (fig. 4). Una dintre lipituri este de dimensiuni mai mari (L=29 cm; l=16 cm, grosime 6-8 cm) şi pare a proveni de la partea anterioară/faţa unei creste/faţade de cuptor/altar (?), dar credem că încadrarea tipologico-funcţională va A lămurită prin cercetările viitoare . În L5/2013 s-a realizat o altă etapă de cercetare, pe nivelul -1,10-1,30 m demontându-se lutuielile mari de planşeu/pereţi, cu amprente de dulapi, orientate NNE-SSV (fig. 5). Alte lutuieli, mai mici, erau căzute diferit, dovedind orientări diverse, pe lângă cele cu amprente de lemne despicate apărând şi cele aplicate pe nuiele, provenind, poate, de la vatra/cuptor V3/2014 (?). între unele lutuieli au fost descoperite oase şi fragmente ceramice. După această demontare, se observă că locuinţa era mai mare decât a fost estimată anterior (m. 20-24), fiind cuprinsă între m. 18,5/19-23,50. Referitor la L8/2013, în curs de cercetare, s-a observat că se individualizează din [Ja, -1,30 m, adâncindu-se până la -1,50 m, la mijlocul D4a, şi continuându-se în porţiunea nesăpată, de la NNV. în []2-5a, la -1,55, sunt vizibile lipiturile unui perete prăbuşit în interior, iar între m. 8-9,5, la -1,50/-1,55 m, se observă, (profilul NNV), fie un perete de cuptor (?), fie de încăpere (?) sau vestigiile unei alte locuinţe L9/2015 (?). Groapa 5/2015 este un complex de mari dimensiuni, descoperit în D35-37b (m. 34,45 - 36,70, pe profilul SSE (D. gură = 2,35 m; D max. la -1,20 = 2,55 m; Adâncime max.=2,35 m, de la nivelul actual de călcare, în dreptul m. 35,20-35,40; Adâncimea reală = 1,33-1,35 m). Are o formă circulară, în plan, în S 1/2012 fiind surprinsă doar pe jumătate (1,10 m) şi de pungă gâtuită, cu pereţii uşor rotunjiţi şi fundul albiat (fig. 6.4). Foarte probabil, această groapă Cucuteni A3, săpată pentru exploatarea gresiei sarmaţiene şi a argilei, a fost umplută cu 4 straturi majore, care pot fi subîmpărţite, fiecare, în cel puţin câte două orizonturi, alcătuite din resturi de combustie (cenuşă, cărbuni mărunţi), lipituri ’’mozaicale” de vatră, fragmente ceramice uzuale şi pictate tricrom şi cu decoruri incizate în asociere cu pictură crudă albă şi roşie, de aspect/tradiţie Hăbăşeşti, materiale scheletice animale, cochilii de melci Helix, plastică antropomorfă şi zoomorfă, câteva unelte din silex, piatră şi os3. Este posibil ca această groapă să se fi aflat în legătură cu L4/2013, găsită imediat la NNV. B2/L7/2014 (sec. VIII-X) a fost cercetat integral, în porţiunea surprinsă în S 1/2012, m. 5,60 - 10, prin terminarea studierii cuptorului-pietrar. Vatra cuptorului era cvasi-circulară (0,60 x 0,65 m), fiind alcătuită din argilă arsă, cu nuanţe diferite: brun-deschis, brun- roşiatic) cu cenuşă şi cărbuni (recoltaţi pentru analize antracologice), şi se găsea la m. 6, pe nivelul -1,28/-1,30 m, în jurul acesteia descoperindu-se melci mici, materiale ceramice Cucuteni A3 şi B1, decontextualizate. Astfel, B2/L7 a fost adâncit până în nivelul Cucuteni A3, pe care l-a intersectat, deranjând serios doar L2/2012. M. 36/2015 (sec. XVI-XVII) a fost descoperit parţial (craniul, la V, şi torsul) în □ 27b (m. 26,5, -0,90 m), fără inventar, restul corpului (bazinul şi picioarele) rămânând în porţiunea nesăpată. M. 37/2015 (sec. XVI-XVII) a fost descoperit în D28b (m. 27,7, -0,90 m), doar sub forma maxilarului. Pe baza observaţiilor stratigrafice, realizate până în prezent, putem arăta că locuirea Cucuteni A3 a fost întemeiată în spatele frunţii martorului de alunecarea, care funcţiona ca un val natural, o bună adăpostire faţă de curenţii văii Bahluieţului, fiind necesare, probabil, doar minime lucrări antropice pentru asigurarea microclimatului sitului. Complexele care nu au fost terminate de cercetat au fost acoperite/conservate, minimal, cu folie de polietilenă şi pământ. Abstract other lang. Abstract   The diagnostic archaeological research in the site of Costeşti-Cier/Lângă Şcoală was carried out from 6 to 18 July 2015. The goal was to continue the archaeological excavations in order to clarify the site's planimetry and stratigraphy and to investigate the archaeological units in section SI / 2012 – the dwellings no. 3, 5, 8/2013 and the pit no. 5/2015 from the Cucuteni A3 layer, the pit-house B2/L7/2014 (8th-10th centuries) and the graves M36-37 (16th-17th centuries). Bibliography Bibliographic notes D. Boghian, S.-C. Enea, S. Ignătescu, Luminiţa Bejenaru, Simina-Margareta Stanc, Comunităţile cucuteniene din zona Târgu Fumos. Cercetări interdisciplinare în siturile Costeşti şi Giurgeşti, Ed. Universităţii “Al. I. Cuza”, Iaşi, 2014, p. 32-38, pl. XXVI-XXXV; D. Boghian, S. Ignătescu, S.-C. Enea, R. Pîrnău, D.-M. Vornicu, Cr. Secu, R.-G. Furnică, A. Vornicu, 116. Costeşti, com. Costeşti, jud. Iaşi, Punct: Cier/Lângă Scoală, în CCAR. Campania 2014, Institutul Naţional al Patrimoniului, Cimec, Bucureşti, 2015, p. 195-198, 260, 507-515, fig. 1-11. 2. Aceste lipituri arhitectonice au fost recoltate cu maximă precauţie şi se află la CMNM laşi, pentru restaurare/conservare şi valorificare muzeală. Mulţu¬mim călduros, şi pe această cale, Doamnelor dr. Senica Ţurcanu şi Arina Huşleag, împreună cu care vom realiza valorificarea ştiinţifică a descoperirii. Source   Cronica cercetărilor arheologice din România Editor   INP Language   RO