Excavation Year |
2019 |
Epoch |
Late Medieval Age (14th - 18th cent.)
|
Periods |
Medieval Age
|
Site Category |
Religious, Ritual and Funerary
|
Site Types |
Church
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Cluj |
Locality |
Dorolţu |
Commune |
Dorolţu |
Site |
Biserica reformată |
Site Sector |
|
Site name |
|
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Barbócz |
Beáta |
|
Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Cupcea |
George |
|
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
Demjén |
Andrea |
|
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
Felea |
Sorin Sorin |
|
Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Mărinceanu |
Andrei |
|
Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Murgu |
Vlăduț Mihai |
|
Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Svedac |
Oriana |
|
Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
|
National Arch. Record Site Code |
55534.03
|
Report |
Localitatea Dorolţu este situată la aprox. 29 de km vest de municipiul Cluj-Napoca şi aparţine din punct de vedere administrativ comunei Aghireşu. Biserica reformată se află mai departe de localitatea Dorolţu, fiind localizată pe „Dealul Bisericii” care se află între localitatea Dorolţu şi Băgara. Conform unui document de identificare a hotarelor de moşie, biserica a fost construită de către episcopul transilvănean András Szécsi (1320-1356)‚ în secolul al XIV-lea. Structura bisericii reformate din Dorolţu nu este una obişnuită: nava actuală a bisericii, conform surselor scrise, a fost construită iniţial pentru cor, iar mai târziu, la mijlocul secolului al XVIII-lea, s-a adăugat în partea estică un cor de dimensiune mai mici cu închidere dreaptă. Cercetările arheologice au fost necesare pentru identificarea zidului navei, a incintei, stabilirea cotei de adâncime a navei, a contraforturilor şi a corului actual. Cele 7 secţiuni deschise (trei secţiuni în partea nordică, două în partea vestică a bisericii actuale şi alte două secţiuni în interiorul bisericii, care au fost unite pe parcursul cercetărilor), însumând o suprafaţă de 51,4 m², au dovedit că biserica gotică a avut mai multe faze de construcţii şi renovări. În secţiunea S 1 au ieşit la iveală fundaţia şi elevaţia navei, umărul navei şi a arcului de triumf gotic. Pe baza mortarului, a adâncimii fundaţiilor şi a cezurilor verticale din structura zidului descoperit putem distinge trei etape de construcţie: în prima fază a fost construită fundaţia nordică a navei împreună cu arcul de triumf (Z-1), în a doua fază a fost lărgit umărul navei (Z-2), iar în ultima etapă s-a prelungit zidul navei spre vest (Z-3). Trebuie menţionat faptul că între cele trei etape de construcţie nu a trecut mult timp, probabil fiind vorba de schimbarea ad-hoc a planului de construcţie. Fundaţia zidului Z-3 a fost construită lângă Z-2 (pe partea vestică) şi lângă Z-1 ( pe partea nordică), iar elevaţia stătea parţial pe Z-1. Acest zid este ulterior lui Z-1 şi Z-2, fiind construit probabil la scurt timp după, între cele trei ziduri observându-se o cezură verticală. Secţiunea S 2 a fost trasată în partea nordică, lângă cel mai vestic contrafort al navei actuale. Fundaţia navei actuale a fost realizată din pietre de dimensiuni mari şi medii, legate cu un mortar de culoare portocalie, afânat, amestecat cu pietriş. Talpa fundaţiei a ajuns până la adâncimea relativă de 1,38 m de la nivelul actual de călcare. În secţiune am constatat că, iniţial, nava actuală a fost construită împreună cu un contrafort dispus uşor oblic. Contrafortul avea o lungime de 1,22 m, iar talpa fundaţiei ajungea până la adâncimea relativă de 1,42 m de la nivelul de călcare actual. Contrafortul a fost prelungit cu aprox. 1,60 m spre nord. Pe partea nordică a contrafortului am surprins o consolidare realizată cu trepte din beton (în colţul nord-estic al secţiunii s-a putut observa groapa săpată pentru această consolidare). Această intervenţie a fost făcută cu ocazia renovărilor ample efectuate în anii ‚60 ai secolului trecut. În a treia secţiune, în S 3, a fost cercetată fundaţia corului actual şi contrafortul nord-estic al acestuia. Fundaţia corului actual a fost construită mai neglijent, din pietre de dimensiuni mari şi medii, legate cu un mortar gălbui, compact, amestecat cu pietriş şi pigmenţi de var. Colţul nord-estic al corului actual a fost realizat din blocuri mari de pietre prelucrate, talpa fundaţiei ajungând până la adâncimea relativă de 1,63 m de la nivelul de călcare actual. Pe partea estică a colţului nord-estic al corului actual a fost construit ulterior un contrafort, între cele două ziduri există o cezură verticală. Talpa fundaţiei contrafortului ajunge până la adâncimea relativă de 1,52 m de la nivelul de călcare actual. În secţiunea S 4 a fost identificată fundaţia şi elevaţia zidului de incintă, de formă ovoidală, care înconjura biserica. Nu am putut stabili grosimea zidului, talpa fundaţiei ajungând până la adâncimea relativă de 1,33 m de la nivelul de călcare actual. În această secţiune au fost descoperite două morminte medievale (M 5 şi M 7), peste care a fost construită incinta bisericii. Cele două morminte nu datează incinta bisericii, ci fac probabil parte dintr-un cimitir din secolul al XI-lea organizat în şiruri. La nord de această secţiune a fost deschisă o altă secţiune, S 7, care a avut ca scop identificarea continuării zidului Z-1. În secţiune nu a apărut zidul căutat, în schimb a ieşit la iveală zidul incintei, care a fost descoperit şi în secţiunea S 4. În S 7 acesta a fost descoperit în colţul nord-vestic şi în mare parte aflându-se în profilul vestic al secţiunii. În interiorul bisericii au fost deschise iniţial două secţiuni S 5 şi S 6, care până la urmă au fost unite sub denumirea S5-S6. În partea estică a secţiunii a fost descoperită fundaţia şi elevaţia corului cu închidere în ax (Z-5), cu un contrafort estic. Zidul corului are o grosime de 1,20 m, talpa fundaţiei ajungând până la adâncimea relativă de 1,88 m de la nivelul de călcare actual. Zidul contrafortului estic a fost construit împreună cu corul, având o grosime de 0,98 m, talpa fundaţiei ajungând până la adâncimea relativă de 1,78 m de la nivelul de călcare actual. Din elevaţia corului cu închidere în ax s-a mai păstrat numai un şir de piatră. Deasupra zidului corului cu închidere în ax a fost construit corul cu închidere dreptunghiulară (Z-6). După observaţiile din teren corul cu închidere în ax (Z-5) are acelaşi mortar ca şi Z-1. În cursul cercetării nu s-a putut stabili legătura între cele două ziduri şi nici datarea lor. În cursul cercetării arheologice din 2019 au fost descoperite în total 12 morminte medievale. Numai în trei morminte a fost identificat un inventar funerar: în M 4 a fost găsită o bentiţă cu şiruri de fire din argint împletite aplicate pe un material textil, în M 9 a ieşit la iveală o altă bentiţă fragmentară din material textil şi în M 7 o monedă de argint emisă de regele Solomon al Ungariei (1063-1074). În concluzie putem afirma că în interiorul bisericii, în S5-S6, sub şi lângă fundaţia navei bisericii actuale, au fost surprinse rămăşiţele unui cor anterior cu închidere în ax (Z-5), însă nu am reuşit să clarificăm legătura sa cu zidul sudic al bisericii actuale sau cu Z-1. Nu s-a putut lămuri nici datarea acestui zid, având în vedere dimensiunea mică a spaţiului investigat. În partea nord-vestică a bisericii actuale au fost identificate zidurile navei de la prima biserică (Z-1), care a avut mai multe etape de construcţie. Pe baza observaţiilor din teren, acestea nu au fost finalizate niciodată (nu există un nivel de dărâmătură în zona investigată). Nu s-a putut lămuri nici lungimea primei nave spre vest, din cauza mormintelor recente.
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
INP |
Language |
RO |
|
|