Home Page
Romanian
Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012.
Preliminary Archaeological Reports

Archaeological Excavation Report

Gherghiţa | County: Prahova | Site: Şcoala Generală | Excavation Year: 2009

Excavation Year   2009
Epoch
Late Medieval
Periods
Middle Medieval Period;
Late Medieval Period
Site Category
Domestic;
Religious, Ritual and Funerary
Site Types
Urban settlement;
Rural settlement;
Cemetery
Map it   Find it on the Romanian map
County / District  Prahova
Locality   Gherghiţa
Commune   Gherghiţa
Site  Şcoala Generală
Site Sector
Site name   
Persons involved and Institutions
Last nameFirst nameroleInstitution
Grigore Nina Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
Olteanu Ştefan Site director Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti
Peneş Marinela Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
National Arch. Record Site Code 133438.01
Report Situl arheologic Gherghiţa este amplasat în centrul comunei cu acelaşi nume din judeţul Prahova, la 34 km SE de municipiul Ploieşti, pe terasa râului Prahova.
Cercetările arheologice efectuate în campania anului 2009. de la Gherghiţa, punctul „Şcoala generală", au avut ca principal obiectiv clarificarea problemelor ce ţin de etapele realizării construcţiei din piatră şi cărămidă legate cu mortar, descoperită în campaniile anilor 2000-2002, datată la finele secolului al XVI-lea (epoca lui Mihai Viteazul).
Prin cercetările din anul 2009 am putut identifica date noi legate de etapa primară a construcţiei amintite mai sus, fiind vorba de o etapă iniţială a realizării construcţiei datată din timpul domniei tatălui lui Mihai Viteazul, Pătraşcu cel Bun, domn al Ţării Româneşti între februarie 1554 - decembrie 1557.
S-a trasat secţiunea S.XIV cu o lungime de 24 m, lăţimea 2 m, şi o casetă în c. 20-22.
În capătul de N al secţiunii S.XIV în carourile 0-4 s-a conturat o locuinţă, cu multă arsură rezultată în urma unui incendiu şi de la o îndelungată folosinţă. Arsura este prezentă pe toată lungimea locuinţei de 3,60 m. Această locuinţă avea o instalaţie de încălzit compusă din cărămizi de sobă cu urme puternice de ardere. Din acest complex au rezultat numeroase fragmente ceramice precum: castroane smălţuite cu decor liniar şi floral, întregibile pe jumătate, fragmente de oale, păhăruţe, picior de sfeşnic, câteva fragmente dintr-un vas de sticlă cu toartă; un ciobuleţ din acest vas are un decor gravat geometric. Au apărut şi câteva fragmente de olane, provenite probabil de la un canal de scurgere.
După analiza inventarului şi a stratigrafiei locuinţei, aceasta a funcţionat în sec. al XVI-lea şi probabil la începutul secolului al XVII-lea, fiind părăsită în urma incendiului.
În carourile 6-8 sunt două gropi menajere cu o adâncime maximă de 1,30 m.
În carourile 8-14 este o platformă de mortar din sec. al XVI-lea, contemporană cu prezenţa lui Mihai Viteazul în Gherghiţa.
În carourile 14-16 au apărut două morminte de inhumaţie: M1 a fost surprins la adâncimea de 1,20 m cu inventar compus din 2 cercei din bronz şi un medalion mic din bronz; M2 a fost surprins la adâncimea de 1,35 m, este un înhumat care a perforat pe M1 distrugându-i braţul drept. Din acest mormânt a rezultat o monedă din timpul lui Rudolf al-II-lea (1576-1612).
În carourile 20-22 la o adâncime de 1,35 m a apărut un alt inhumat, M3 (copil) aflat la 0,20 m de fundaţia lui Pătraşcu cel Bun şi la o adâncime 0,18 m sub fundaţie.
În carourile 20-24 la adâncimea de 1,25 m s-a conturat fundaţia lui Pătraşcu cel Bun, compusă din bolovani de râu legaţi cu mortar.
În dreptul caroului 24, la adâncimea de 1,58 m, fundaţia lui Pătraşcu a interceptat un inhumat, M4, pe care l-a distrus parţial în zona membrelor inferioare.
Cercetările din anul 2009 au interceptat în capătul de S al S. XIV în carourile 20-24 fundaţia zidului nordic al construcţiei, fundaţie realizată din mari bolovani de râu legaţi cu mortar, alternând la partea superioară cu fragmente de cărămizi de diferite dimensiuni, grosimea fundaţiei depăşind, pe alocuri, 1,50 m. Stratigrafia acestei zone arată că fundaţia zidului avea o înălţime de 2 m de la baza şanţului de fundaţie până la nivelul de călcare medieval. Aceiaşi metodologie arată că, după Pătraşcu Vodă, construcţia a fost demantelată, piatra şi cărămida fundaţiei (probabil şi suprastructura) au fost scoase, fundaţia originală rămânând pe o înălţime de circa 0,50m. Peste aceste resturi sau depus, în deceniile care au urmat, niveluri culturale din care s-au conservat fragmente ceramice specifice secolului al XVI-lea, perioadă în care s-a efectuat o nivelare masivă a terenului, peste care s-a amenajat o şapă de mortar groasă pe alocuri de circa 5cm, acoperindu-se astfel, spaţiul nordic pe o suprafaţă de aproximativ 10 m de la şanţul de fundaţie al zidului construcţiei.
Cercetările din campaniile anilor 2000-2002, au pus deja în evidenţă fundaţiile din piatră şi cărămidă, pe alocuri, suprapuneau vechea construcţie de Pătraşcu Vodă, lăsând a se înţelege refacerea acesteia de către Mihai Viteazul.
Rămâne ca în campaniile viitoare să se clarifice arheologic, pe cât cu putinţă, dimensiunile celor două etape constructive din vremea celor doi voievozi Pătraşcu cel Bun şi Mihai Viteazul.
Abstract other lang.
Abstract   
Bibliography
Bibliographic notes
Source   Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor   CIMEC
Language   RO



Copyright: the authors of the reports and the National Heritage Institute, CIMEC, 2018.
Coordinating: Bogdan Şandric. Documentary - analysts: Iuliana Damian, Oana Borlean, Adriana Vîlcu. Consultant: Irina Oberländer Târnoveanu. ASP, HTML design: Cosmin Miu