|
Report |
Campania anului 2017 de la Oraşul de Floci, comuna Giurgeni, jud. Ialomiţa, a prilejuit descoperiri importante care relevă importanţa acestui oraş medieval. Cercetările arheologice au fost realizate de către Institutul Naţional al Patrimoniului, dr. Daniela Mihai, care asigură responsabilitatea ştiinţifică a acestui sit şi Muzeul Judeţean Ialomiţa, reprezentat prin arhg. Radu Coman, Simona Munteanu, dr. Gheorghe Matei, dr. Florin Vlad, dr. Elena Renţa. Muzeul Judeţean este instituţia organizatoare, precum şi cea care asigură fondurile necesare, prin Consiliul Judeţean Ialomiţa. Investigaţiile arheologice s-au concentrat pe grindul 1. În acest an, pe grindul nr. 1, a fost investigat un edificiu civil de mari dimensiuni, 14,80 x 6,80 m, orientată Est-vest, cu fundaţii de piatră, groase de 0,80 – 1 m., ce a avut cel puţin două etape de refacere. Fundaţiile sunt înecate în mortar, iar fundaţia ajunge pînă la -0,30 cm, Edificiul era acoperit cu ţiglă, aşa după cum o dovedesc numeroasele fragmente recuperate. Clădirea, care avea probabil rolul găzduirii unor întruniri de seamă ai reprezentaţilor oraşului, este datată în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, continuând să funcţioneze o perioadă îndelungată. Se poate constata adaptarea manierii de construcţie la terenul în pantă, prin fundaţia în trepte. Zidul dinspre vest (Z 4) a avut adosate trei contraforturi care susţineau construcţia, suferind şi o demantelare târzie, probabil în secolul al XX-lea. Tehnica de construcţie, maniera îngrijită de lucru, denotă importanţa deosebită a acestei construcţii, a cărei funcţionalitate o punem în legătură cu întrunirile pe care le avea conducerea autonomă a oraşului, judeţul cu cei 12 pârgari. Materialul ceramic şi întreg inventarul arheologic sunt destul de rafinate, fiind indicii care ne sugerează prezenţa unor boieri de vază, oameni care aveau o anumită stare materială şi socială, importanţi în hotărârile oraşului, administrative şi fiscale. Înaintea acestei construcţii cu fundaţii de piatră, ce o punem pe seama unui rol administrativ important, a există o locuire anterioară, (L.1) din inventarul căreia amintim un brăzdar asimetric de plug, fierul din care fusese lucrat păstrându-se într-o stare relativ bună. Pe marginea acesteaia din urmă figurează un decor compus dintr-o linie adâncită în formă de zig-zag suprapusă central de o inscripţie probabil HT, care ar putea indica numele atelierului de fierar din aşezare sau al meşterului, fragmentele de lupe de fier descoperite atestând prelucrarea locală a fierului. De asemenea a fost descoperită o ancoră de barcă de formă rectangulară cu dimensiunile de 21 x 19 x 11,5 cm şi cu o şănţuire largă pe mijloc pentru ancorat. Tot pe grindul nr. 1, la aproximativ 35 m nord de secţiunea S IX (edificiu) şi la cca. 70 m sud de Biserica nr. 2 a fost trasată secţiunea S X. Aceasta are următoarele dimensiuni: L = 12 m, l = 1,5 m şi este orientată pe direcţia est-vest. De asemenea, în cursul campaniei, de o parte şi de alta a secţiunii au mai fost deschise două casete, notate cas A (6 x 3 m) şi cas B (6 x 2 m). În cursul campaniei arheologice au fost descoperită o locuinţă, notată L 1. Locuinţa nr.1. În S X, carourile 1-4, la -0,35 m au fost cercetate parţial resturile unei locuinţe incendiate. După cantitatea de chirpic ars la roşu-cărămiziu, prăbuşit pe podea, se poate presupune că pereţii erau construiţi dintr-o structură din lemn, acoperită cu lut în amestec cu resturi vegetale. De asemenea, fragmentele de olane descoperite printre dărâmături, indică faptul că acoperişul locuinţei a fost realizat din aceste materiale de construcţie. Din inventarul arheologic descoperit până acum enumerăm numeroase fragmente ceramice provenite de la vase smălţuite şi nesmălţuite, trei fragmente ceramice de Iznik, 15 pipe întregi şi fragmentare şi trei monede. Din locuinţă a fost recuperată o importantă cantitate de oase de animale. Groapa nr. 1. A fost descoperită în cas. A, carourile 2-3 la -0,30m. Diametrul gurii este de 1,5 m, iar adâncimea de 1,90 m. În umplutura gropii s-au descoperit fragmente de chirpic şi cărămidă, cenuşă, oase de animale şi peşte, ceramică smălţuită şi nesmălţuită, un fragment ceramic de Iznik, sticlă fragmentară şi o monedă. Groapa nr. 2. A fost identificată în cas. B, caroul 2 la -0,20 m. Are o formă ovală cu diametrul gurii de 1,80 x 1,40 m şi adâncimea de 2,05 m.
|
