|
Excavation Year |
2011 |
|
Epoch |
Early Medieval;
Late Medieval
|
|
Periods |
Early Medieval Period;
Late Medieval Period
|
|
Site Category |
Domestic;
Religious, Ritual and Funerary
|
|
Site Types |
Urban settlement
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Ialomiţa |
|
Locality |
Giurgeni |
|
Commune |
Giurgeni |
|
Site |
Piua Pietrii |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
Oraşul de Floci |
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Bălăşescu |
Adrian |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Coman |
Radu |
|
Muzeul Judeţean Ialomiţa |
| Matei |
Gheorghe |
|
Muzeul Judeţean Ialomiţa |
| Mihai |
Daniela |
Site director |
Institutul Naţional al Patrimoniului |
| Radu |
Valentin |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Vlad |
Florin |
|
Muzeul Judeţean Ialomiţa |
|
|
National Arch. Record Site Code |
93655.02
|
|
Report |
Aşezarea acestui oraş lângă Dunăre şi în acelaşi timp şi pe râul Ialomiţa, adică pe două însemnate rute comerciale, la punctul de contact dintre Muntenia şi Dobrogea, a fost determinantă pentru ridicarea rapidă a oraşului, devenit principalul debuşeu în comerţul extern al Ţării Româneşti. Bălţile din apropiere, cu bogăţia în peştele atât de căutat, îndeosebi în Transilvania, precum şi produsele câmpiei, la care se adăugau produsele păstorilor care treceau cu ocazia transhumanţei, au favorizat dezvoltarea târgului ialomiţean: o poziţie favorabilă ca centru de schimb, consolidat şi prin acţiunile autorităţii centrale care stabilesc un punct vamal, devenit o importantă sursă de venituri1. Înflorirea economică a Oraşului de Floci este accentuată şi de căderea Brăilei în 1540, când Oraşul va cunoaşte oadevărată explozie economică.
Începute încă din anul 1975, investigaţiile arheologice de la Oraşul de Floci, au continuat neîntrerupt, punând la dispozitia celor ce se ocupă de geneza oraşelor medievale un material extrem de bogat şi interesant.
Oraş unicat în Ţara Românească, Oraşul de Floci a fost dezvăluit prin cercetările arheologice sistematice desfăşurate2, care au dus la descoperirea a peste 250 de locuinţe, a patru biserici şi 8 ateliere meştesugăreşti, 7 necropole, etc, ce redau măsura importanţei acestui oraş comercial, cu o soartă vitregă din punct de vedere istoric.
Se cuvine să menţionăm câteva cuvinte despre cercetarea care a avut loc în campania anului 2010, care, datorită periodei târzii în care a început, (luna noiembrie) nu a mai apărut în Cronica cercetărilor arheologice din anul 2010.
Amintim obiectivele care au stat în atenţia noastră în campania anului 2010:
- Cartarea tuturor obiectivelor arheologice din raza Oraşului de Floci
- Identificarea fostei mănăstiri Flămânda, identificare topografică şi sondaj practicat
- Identificarea şi delimitarea unei aşezări neolitice, parţial distruse
- Decopertarea şi întregirea planului atelierului de prelucrat nasturi de pe grindul 6.
O periegheză mai amplă a scos la iveală descoperiri extrem de interesante, care aruncă o lumină nouă asupra întinderii acestui oraş medieval. Astfel, în ruptura existentă în malul Dunării, la aproximativ 1 km sud de comuna Giurgeni, într-o vreme care permitea această observaţie, au fost sesizate trei locuinţe chiar pe malul Dunării, care puneau în evidenţă locuirea, cel mai probabil târzie (sfârşitul secolului al XVIII lea) în legătură cu o potenţială instalaţie portuară, care asigura transportul mărfurilor. Observaţia nu pare lipsită de temei, având în vedere faptul că în ruptura malului au fost recoltate artefacte ce ţin de practicarea acestei indeletniciri, respectiv un cîrlig de vas de aprox. 0,60 m. Sigur, aceasta este o ipoteză şi până când un sondaj nu va fi practicat acolo, nu putem emite decât ipoteze de lucru.
Un al doilea mare obiectiv al campaniei anului 2010 a fost cartarea siturilor arheologice existente in hinterlandul Oraşului de Floci.
Perieghezele întreprinse au dus la descoperiri de cruci de hotar, care puteau marca limitele Oraşului de Floci, precum şi la urmele deja semnalate a unei staţiuni neolitice, din păcate, puternic afectate de intervenţii contemporane.3
De asemenea, în campania anului 2010 un alt obiectiv important a fost identificarea posibilei locaţii a fostei mănăstiri Flămânda, care, aşa cum apare figurată în hărţile istorice, precum şi în descrierile vremii, o mănăstire întărită de tipul celei existente în Slobozia, cu hramul ‘Sf. Voievozi’.
Pornind de la identificarea acesteia pe o hartă topografică militară din anul 1908, unde apărea încă figurat zidul mănăstirii Flămânda, precum şi de la puţinele parcele neafectate de orezării, am întreprins o periegheză atît cât timpul şi terenul ne-au permis.
Surprinzător, existau două parcele neafectate de orezării pe un teren plan, unde am practicat un sondaj de 25 x 1,5 m, la 3 km SV de Oraşul de Floci. Din păcate, suprafaţa este destul de mare, iar sondajul nostru nu a dat rezultate, cu singura observaţie că au fost descoperite mai multe fragmente ceramice smălţuite, care sunt identice cu cele de la Oraşul de Floci, databile în secolele XVI-XVII. Pare insă plauzibil că in acestă zonă, care se suprapune perfect cu cea indicată pe hartă să fi fost Mănăstirea Flămânda. Din păcate, accesul la teren este destul de greoi şi investigaţiile noastre nu au mai putut fi continuate şi în anul următor, dar, când se va putea, acestea se vor relua.
Au fost efectuate investigaţii pe grindul 6, fiind descoperite 2 locuinţe, fiind intregit planul atelierului descoperit cu ani in urmă4, aflat la circa 40 m nord de zidul Bisericii n.1.
Au fost trasate şase secţiuni, totalizând o suprafaţă de 125 mp: S1, 10 x 3,5 m; S2 ,10 x 2 m; S3, 10 x 2,5 m; S4, 10 x 2,5 m; S5, 7 x 2 m; S6, 8 x 2 m.
Locuinţa nr.1, cercetată parţial, descoperită în S IV; c. 2 – c.5, orientată est – vest, a fost surprinsă la -0,25 m. Asemenea mai multor locuinţe descoperite în oraşul medieval, şi această locuinţă avea fundaţie din blocuri mari de piatră, de diferite dimensiuni (0,70 x 0,30 x 0,25 m; 0,30 x 0,15 x 0,10m, probabil refolosite din perioada primei etape de existenţă a bisericii 1, in preajma căreia se şi află.
Din locuinţă s-a păstrat podeaua, surprinsă la -0,35 m, amenajată din pământ galben bătut. De asemenea, a fost investigată o vatră de foc, distrusă parţial de lucrările agricole, având un diametru de 1,5 m, cu pietre în zona de NV, situată la cca. 0,10 m faţă de podeaua locuinţei.Locuinţa are o lăţime de 6 m. Inventarul acestei locuinţe este destul de bogat, cuprinzând monede, inel sigilar, ceramică smălţuită şi nesmălţuită.
Atelierul de prelucrare a osului.
A fost cercetat in S.2, S.3 şi S.6, în zona nordică faţă de cercetările din anul 1976. Colţul nordic al atelierului este delimitat de pietre, precum şi de o podea situată între -0,40 -0,50 m pe care au fost descoperite foarte multe fragmente de oase de animale (materie primă şi rebuturi), baghete de os şi nasturi.
Cercetările arheologice au surprins, pe o suprafaţă de 3 x 4 m, peretele atelierului prăbuşit, precum şi gropile de depozit ale materiei prime (oase de animal – vită, etc).
În această aglomerare (oase şi piatră) au fost descoperite: monede, un inel cu şaton, greutăţi de cântar (având greutatea de 5g-2 buc. şi 25g-1 buc.), pipe întregi sau sparte, cahle smălţuite (decor floral), nasturi din os sau bronz şi obiecte din fier. Monedele descoperite în atelier sunt de provenienţă transilvăneană, datate între anii 1562 (Ioan al II-lea Sigismund) şi până la 1590 (Sigismund Bathory), care datează şi atelierul.
Locuinţa nr. 2, orientată E-V, este situată la nord de atelierul menţionat pe S. 5, cercetată parţial, podeaua afându-se la -0,80m compusă din pământ galben, placată cu piatră şi cărămidă. În interiorul locuinţei a fost descoperită ceramică smălţuită şi nesmălţuită, cahle (fragmentare) cu decor geometric.
Obiectivele campaniei anului 2011 au fost următoarele:
- Surprinderea stratigrafiei între cele două biserici, B.1 şi B.2, a eventualului drum între B.1 şi B.2
- Sondaj la Dunăre în vederea identificării unui castru roman, de unde au fost recuperate fragmente de piatră in primăvara anului 2011
Din punct de vedere al sistematizării urbane, locuinţele sunt dispuse în şiruri, cu orientarea pe direcţia nord est-sud vest, la distanţe variabile, între 5 şi 20 m, iar distanţa dintre şiruri sau grupurile de case depăşeşte 50m.
Campania anului 2011 s-a desfăşurat pe parcursul a 4 luni, iulie-octombrie, au fost săpaţi 488 mp, SI (168 x 2 m), precum şi 6 casete, Au fost documentate arheologic 4 locuinţe de suprafaţă din lemn şi chirpici, 15 morminte şi 22 de gropi.
Locuinţele 1 şi 4 au avut două refaceri de podele, pe care le putem încadra cronologic între sf. secolului al XV-lea şi începutul secolului al XVII-lea. Au fost descoperite morminte care perforau prima podea, mai ales în zonele aflate în apropierea Bisericilor 1 şi 2. Într-un moment de maximă violenţă, poate arderea Oraşului de Floci de la 1470 din ordinul lui Ştefan cel Mare, aceste locuinţe au fost părăsite în mare grabă, (incendiu) astfel că inventarul este extrem de bogat, timpul nepermiţându-le să ia obiectele preţioase (monede, inele, aplice aurite, etc). Numai în locuinţa 1 au fost descoperite 15 monede.
Cu siguranţă, acesta este şi momentul în care cele două biserici suferă şi ele distrugeri importante, în aşa fel încât există documente arheologice care să documenteze despre refacerile care au loc în acestea. Este momentul în care oraşul se reface, iar cele două biserici care erau repere importante în centrul oraşului medieval, sunt înconjurate de necropole, care, fapt destul de neobişnuit, se vor întinde şi peste locuinţele abandonate ale flocenilor.
Aceasta înseamnă că memoria acestui sector de locuire ori dispăruse, ori economia de spaţiu în care acest oraş inundabil exista, era acută, şi a determinat schimbarea de funcţionalitate destul de neuzuală. Acest fapt observat arheologic este similar în apropierea celor două biserici, 1 şi 2.
Secţiunea I (168 x 2 m) a traversat şi albia Ialomiţei, care, aşa după cum arată terenul avea o deschidere aici de cel puţin 20 m, pământul fiind unul măzăros, prezentând toate caracteristicile unui teren inundabil.
Arhiva documentară şi a artefactelor arheologice se află depozitată la Muzeul Judeţean Ialomiţa, precum şi la baza sitului arheologic Oraşul de Floci.
Locuinţa 1 –L.1, c. 1-8
După cantitatea mare de chirpici ars la roşu, prăbuşit pe podeaua din lut, putem să afirmăm că pereţii erau lucraţi din chirpici bătuţi pe împletitură de nuiele, ce se ţeseau între stâlpii de lemn, fixaţi în bârne-talpă ce delimitau planul şi compartimentarea locuinţei.
Forma acestei locuinţe este dreptunghiulară, camera mare având dimensiunile de 7 x4,50 m., iar cea mică, fiind încă nedelimitată în întregime, urmând a fi cercetată in campania anului 2012.
O particularitate a locuinţei o reprezintă existenţa gropilor menajere, săpate în podea, cel mai adesea în formă de clopot, un soi de cămări folosite pentru păstrarea rezervelor de hrană.
Cele două camere au fost despărţite de un perete de chirpic incnediat, surprins pe o lungime de 2,5 m. Peste podeaua tradiţională la Oraşul de Floci din lut bătut, a fost surprins un nivel de distrugere, în aşa fel încât exista zone de chirpici din pereţii căzuţi peste podea. În partea sudică a locuinţei a fost surprins un bloc de piatră făţuită de dimensiuni destul de mari 1 x 0,50 m, care probabil a fost refolosită in momentul distrugerii aproape totale a bisericii nr. 1, când practic aceasta a fost distrusă până la nivelul fundaţiilor. Este probabil că blocul a fost folosit ca prag la intrarea în locuinţă.
În locuinţă, în camera 2, a fost surprinsă o vatră către marginea acesteia, perfect rotundă, cu diametrul de 1 m. Camera a doua este perforată de o groapă foarte mare, din care a fost recoltată o cantitate uriaşă de material osos, dar şi de fragmente rebutate de la atelierul de prelucrare a osului. De asemenea, a mai fost surprinsă o vatră de foc mai mică, cu diametrul de 1 m.
În cuprinsul locuinţei au fost descoperite 15 monede, care datează în linii mari şi locuinţa 1, (secolele XVI-XVII). Transilvania, Sigismund Bathory, 3 groşi, anul 1596, Elbing, Gustav Adolf, solidus anii 1611-1632, Polonia, 1/2 gros, secolul XVI, Imperiul Romano-German, Augsburg, Ferdinand II, 1 kreuzer, anul 1624, Imperiul Otoman, Suleyman II, mangâr, Constantinopol, anii 1687-1691, Ungaria,denar, Ferdinand I, Kremnitz, anul 1540, Statele germane, secol XVII , Fals după denar, Ungaria, secol XVI, Imperiul otoman, Suleyman II, mangâr, Constantinopol, anii 1687-1691, Brandenburg, solidus,Georg Wilhelm, anul 1624, Imperiul otoman, Suleyman II, mangâr, Constantinopol, anii 1687-1691, Ungaria, denar, Ferdinand I, Kremnitz, anul 1553, Livonia, solidus, secol XVII,Ungaria, denar, Ferdinand I, Kremnitz, anul 1553., Fals după denar, Ungaria, Kremnitz, secolul XVI5. Ce este interesant şi de altfel nu este unicat la Oraşul de Floci, sunt falsurile monetare, explicabile in aceste condiţii de nesiguranţă continuă şi de practica obişnuită a vremii, când circulă mult dinari falsificati emişi de Ferdinand I. Cu ani în urmă, pe grindul 6, a fost descoperit un atelier în care au fost identificate falsuri de dinari maghiari care se produceau chiar pe teritoriul Oraşului de Floci6.
Inventar:
- cataramă de bronz, deosebit de frumos realizată, probabil de la o centură feminină.
fragment cahlă cu Sf. Gheorghe
- ceramică neagră lustruită,
- 5 pipe de lut negru, caolin, smălţuite, etc.
- două inele,
- mai multe fragmente de sticlă translucidă, inclusiv , spre surprinderea noastră, un fragment de la un ochi de geam rotund realizat in tehnica vitraliului.
Locuinţa 4, c 58-65
În S1, c. 58-65, apare la - 0,40 m, o locuinţă de suprafaţă cu două camere, care a fost casetată pentru a putea fi surprinse limitele ei.
Locuinţa este orientată E-V, cu pereţi de chirpici, aşezată pe bârne de lemn. A fost surprinsă o bârnă de lemn ars, ce cu siguranţă despărţea cele două camere ale locuinţei.
În caseta C, podeaua locuinţei a fost puternic perforată de 3 gropi menajere. Ceea ce este interesant de menţionat este faptul că pe podeaua locuinţei au fost descoperite 3 sigilii de postav, piese destul de rare la Oraş, dar care mărturiseau odată în plus despre caracterul comercial intens al oraşului ialomiţean.
În locuinţa 4 au fost descoperite 7 monede, printre care enumerăm, în ordine cronologică, Ungaria, Denar, Ferdinand I, Kremnitz, anul 1552, Ungaria, Denar, Ferdinand I, Kremnitz, anul 1554, Solidus, Livonia, Christina, anul 1638, Ungaria, denar, Mathias II, Kremnitz, anul 1616 , Fals după akce, I. Otoman, secolul XVII, , Fals după gros, Polonia, secolele XVI-XVII, Imperiul otoman, Mahmud I, para, Misir, anii 1730-1754.
În interiorul locuinţei 4 a fost cercetată groapa 1, cas C, c. 63, de formă rotundă, apare la - 0,40 m, se termină la -1,05 m, al cărei material arheologic este incendiat. Inventarul este foarte bogat şi se compune din ceramică uzuală, de gătit, oale borcan, ceramica smălţuită – castron smălţuit verde închis, precum şi un fragment de ceramică Iznik, de tip milletus.
Groapa 2, are diametrul de 1,60 m, apare la -0,40 m. Are ca inventar multe oase, materiale de construcţie, şi fragmente ceramice nesmălţuite. Groapa intersecteză profilul nordic.
Groapa 3, apare la - 0,40 m, diametrul 3,50 m, cu treaptă, cas. I C, fragmente ceramice relativ puţine care se încadrează în categoria ceramicii nesmălţuite, precum şi a celei smălţuite, cu verde.
Groapa 4, c. 52, apare la – 0,60 m groapă de depozit menajer, ajunge la o adâncime de 2 m, diametrul 1,85 m, are forma de pâlnie, se subţiază în trepte. De asemenea, în groapa care taie locuinţa 4 a fost descoperită o aplică de argint aurit.
Catalog morminte:
M1, c. 55, -0,50 m, mormânt de inhumaţie, craniul este zdrobit, picioarele paralele, în poziţie anatomică, cu braţele pe piept, matur, sex masculin, cu monedă, la o distanţă de 40 m vest de B2.
M 2 , m 55-56,- 0, 60 m. Mormânt de inhumaţie, orientat est-vest, craniul la vest, dantura perfect conservată, braţele pe abdomen, picioarele sunt paralele, legate. Braţul drept pe bazin, stângul pe piept, în poziţie anatomică. Fără urme de sicriu.
În partea de Sud a gropii lui M. 2, în zona capului a fost descoperită o aplică rotundă, cu un orificiu de prindere, iar pe revers are patru picioruşe de prindere. Piesa se termină în formă de triunghi şi este confecţionată din bronz.
M3, c. 55, - 0,40 m, este o reinhumare, deasupra lui M. 1 şi M.2, toată gruparea M.1, M.2, M. 3 pare să aparţină unei familii.
M 4, c. 48-49, - 0,80 m. Mormânt de inhumaţie orientat E-V, craniul spre E. Antebraţele îndoite din coate şi puse pe piept, aproape de gât. Picioarele paralele, în poziţie anatomică.Groapa este ovală. Fără inventar funerar.
M 5, c. 49, - 0, 80 m. Mormânt de inhumaţie orientat E-V, craniul la V, antebraţele sunt îndoite din coate şi puse în zona cutiei toracice, aproape de gât. Picioarele paralele. Este în poziţie anatomică. Groapa este ovală. Fără inventar funerar.
M 6, CAS B. /, Martor CAS G, c 8-9, - 0, 30 m – 0,40 m. Mormânt de inhumaţie. Nu mai este în poziţie anatomică, datorită lucrărilor agricole care l-au deranjat. După dispunerea oaselor era orientat E-V. Nu a fost surprinsă forma gropii. Inventar funerar: s-au descoperit un număr de 138 de mărgele de dimensiuni mici, de sticlă, în zona toracică, .in interiorul locuintei 1 .
M 7, c. 63- 0, 80 m, in interiorul locuinţei 4, în groapa nr. 5, pe fundul ei a fost surprins mormântul nr. 7, la -0,80 m. Mormântul urmează să fie săpat in campania din 2012.
M 8, c. 48- 49, - 0,80 m, Gr. 15. În Gr. 15 a fost descoperit un craniu uman, după poziţia membrelor inferioare, care sunt adunate, ca şi falangele, reinhumare umană. Craniul se află în partea de E, celelalte oase în partea de V.
M 9, c. 52, - 0,87 m. Mormânt de inhumaţie orientat E-V, craniul la V, braţele îndoite din coate, falangele ambelor mâini pe abdomen, picioarele paralele. Craniul se află la adâncimea de – 0,60 m, iar picioarele la – 0,90 m. Forma gropii este ovală şi a fost săpată într-o altă groapă. Este în poziţie anatomică. Inventar funerar. La demontare în zona falangelor de la mâini a fost descoperită o monedă perforată.
M 10, c. 54-55, 0,60 m. Mormânt de inhumaţie, orientat E-V, craniul la V, în poziţie anatomică. Braţele îndoite din coate, ambele mâini pe abdomen. Este întins pe spate, picioarele paralele. Forma gropii este dreptunghiulară, cu colţurile rotunjite. Inventar funerar: pe piept a fost descoperită o monedă perforată, de mici dimensiuni, la adâncimea de - 0,73 m.
M 11, CAS G, c. 3-4, - 0,30 m. Mormânt de inhumaţie orientat E-V, craniul la V, picioarele la E. Braţul drept îndoit din cot şi palma pe bazin. Braţul stâng accentuat îndoit din cot, palma depusă mai sus de cutia toracică, aproape de gât. Picioarele sunt îndoite, genunchi spre N. Groapa este ovală şi taie o porţiune de podeaua de lut galben a locuinţei 1. Fără inventar funerar.
M 12, S1, c. 57, - 0,60 m. Reinhumare copil, oasele umane, păstrează oarecum o orientare Est-Vest, dar nu sunt în poziţie anatomică, păstrează oasele de la bazin, coaste şi coloană. Forma gropii este dreptunghiulară.Fără inventar funerar.
M 13. S1 , CAS G 3, - 0, 60 m. Pe S1/Cas G, spre profilul de S al casetei a fost descoperit un mormânt de inhumaţie, la adâncimea de – 0,60 m, se păstrează picioarele şi bazinul, restul de oase umane intră în profilul de S al casetei G din locuinta 1.
M 14, c. 5, 0,50 m. Mormânt de inhumaţie, copil, orientat E-V, capul la V. Este tăiat de groapa nr. 22, de aceea din el se mai păstrează craniul, bratele, care sunt îndoite din coate, palmele pe abdomen şi o parte din coloana vertebrală. Inventar funerar: o monedă perforată, de mici dimensiuni.
M 15, c. 3- 4, 0,50 m. Mormânt de inhumaţie, orientat E- V, craniul la V, braţele îndoite din coate, dreapta pe bazin, stângă pe abdomen, picioarele paralele.Fără inventar funerar.
M 16, c. 7, 0,60 – 0,70 m. Mormânt de inhumaţie, păstrează doar oasele de la picioare şi o parte din bazin, a fost tăiat de o groapă, tălpile picioarelor se află la adâncimea de – 0, 60 m, bazinul ce a mai rămas din el la adâncimea de –0,75 m. Picioarele sunt paralele, se află la E, bazinul la V. Fără inventar funerar.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
A unique medieval town in Wallachia, the 'City of Wool' (Orasul de Floci) was revealed by systematic archaeological research carried out, which led to the discovery of over 250 homes, four churches and eight workshops, 7 cemeteries, etc., that render the the importance of this commercial town. We mention the objectives that were followed for the 2012 campaign: 1. Completion of archaeological excavation began in 2010; 2. Completion of excavation related to the church cemetery No. 1, which was the subject of a restoration process that was completed in autumn 2012.
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
INP |
|
Language |
RO |
|
|
