|
Excavation Year |
2014 |
|
Epoch |
Late Medieval Age (14th - 18th cent.)
|
|
Periods |
Medieval Age
|
|
Site Category |
Domestic;
Religious, Ritual and Funerary
|
|
Site Types |
Open settlement;
Urban settlement;
Cemetery
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Ialomiţa |
|
Locality |
Giurgeni |
|
Commune |
Giurgeni |
|
Site |
Piua Pietrii |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
Oraşul de Floci |
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Coman |
Radu |
|
Muzeul Judeţean Ialomiţa |
| Matei |
Gheorghe |
|
Muzeul Judeţean Ialomiţa |
| Mihai |
Daniela |
Site director |
Institutul Naţional al Patrimoniului |
| Munteanu |
Simona |
|
Muzeul Judeţean Ialomiţa |
| Renţa |
Elena |
|
Muzeul Judeţean Ialomiţa |
| Vlad |
Florin |
|
Muzeul Judeţean Ialomiţa |
|
|
National Arch. Record Site Code |
93655.02
|
|
Report |
Oraş unicat în Ţara Românească, Oraşul de Floci, a fost dezvăluit prin cercetările arheologice sistematice desfăşurate de patru decenii, care au dus la descoperirea a peste 250 de locuinţe, a patru biserici şi a 8 ateliere meştesugăreşti, 7 necropole, etc., ce redau măsura importanţei acestui oraş comercial. Obiectivele campaniei anului 2014 au fost următoarele: epuizarea S. I de pe grindul 1 şi decopertarea atelierului 5, precum şi a locuinţei cu pivniţă, (grindul 6) cu fundaţie din piatră, în vederea punerii acestoria în valoare şi conservării ei in situ.
Astfel, pe grindul 1, a fost deschisă caseta H cu 12x2 m, spre sud.
S 2, grindul 1, cu dimensiunile de 30x2 m.
Pe grindul 6, la 50 m sud-est de biserica 2, a fost deschisă o nouă casetă, cu dimensiunile de 13x2 m.
Pentru a putea valida sau invalida investigaţiile magnetometrice care au fost făcute în anul 2013, a fost trasată o secţiune, S 2, cu dimensiunile de 30x2m, în cuprinsul căreia a fost surprinsă o secvenţă de trei locuinţe, din care se mai păstrează doar podelele de lut galben, incendiate, peste care s-au prăbuşit
pereţii de chirpic arşi la roşu. Cercetările vor continua în această zonă şi în anii următori.
Deasemenea, au fost cercetată o parte din necopola ce probabil aparţine de biserica nr 2, fiind surprinse şi cercetate în acest an 14 morminte.
Descriere morminte
M.96, caseta H, - 0,45 m, mormânt de inhumaţie, orientat E-V, mâinile depuse de piept, groapă de formă dreptunghiulară, care a perforat o altă groapă menajeră.
M. 97, caseta H, mormânt de inhumatie orientat E -V, în poziţie anatomică, cu bratele pe piept, fără inventar funerar.
M. 98, S I, caseta H, c. 5, - 0, 40 m, reînhumare, fără inventar funerar.
M. 99, S I, caseta H, c. 2, - 0,50 m, craniu care intersecteză doar profilul de nord al casetei.
M.100, caseta H, c. 5, - 0, 45 m, mormânt de înhumatie, orientat E-V, distrus de M 106
M.101, caseta H, c. 1, -0, 60 m. mormânt de inhumaţi, orientat e E- V; mâinile indoite din coate şi depuse pe piept, la picioare are un mormânt de copil, M. 105. La mâna stângă a fost descoperit un
inel.
M .102, S I, caseta H, -0, 55 m., mormânt de înhumaţie, orientat E- V, este tăiat de M 104. Inventar un cercel.
M. 103, caseta H, c. 2, orientat E–V, -0,50 m, fragment de craniu, reînhumare
M. 104, caseta H, orientat E–V, -0, 65 m, mormânt de înhumaţie, secţionat de o groapă. Inventar funerar, 1 inel, 1 cercel
M. 105, S I, caseta H, -0, 60 m, mormânt de copil parţial păstrat.
M. 106, caseta H, c. 5, mormânt de înhumaţie, orientat E –V, -0,50 m
M. 107, caseta H, c. 5, mormânt de înhumaţie, orientat E –V, -0,50 m, în pozitie anatomică, cu mâinile pe piept, suprapus de M 98.
Inventar bumb de argint
M. 108, caseta H, c. 1, -0,60 m, mormânt de înhumaţie, în poziţie anatomică, mâinile indoite din coate şi depuse pe piept. Inventar funerar, un inel şi 2 bumbi de metal, probabil de argint M. 109, caseta H, c. 5, -0,60 m, mormânt de înhumaţie, se mai păstrează doar craniul.
M. 110, caseta H, c. 2, -0, 80m, mormânt de înhumaţie, orientat E
V, mâinile depuse pe piept, a fost suprapus de M. 97.
Inventar arheologic
Ceramica nesmălţuită
Tipul de vas cel mai bine documentat este oala cu toartă, cu fundul drept, uşor profilat, pereţii arcuiţi, gura evazată iar toarta, a cărei lăţime ajungea până la 4 cm, pornea din buză sau imediat de sub ea şi se sprijinea cu baza pe diametrul maxim.
Oalele cu toartă erau lucrate dintr-o pastă de bună calitate având în compoziţie nisip fin, erau arse în mediu oxidant, în general neuniform, având la suprafaţă o culoare cărămizie- roşiatică. Majoritatea fragmentelor descoperite păstrează şi urme de ardere secundară.
Fragmentele de căni descoperite documentează o formă de vas asemănătoare oalei cu toartă, cu fundul drept, corpul arcuit, gura evazată şi buza dreaptă sau rotunjită. La fel ca şi în cazul oalelor, toarta porneşte din buză şi se sprijină cu baza pe diametrul maxim. Sunt lucrate, de asemenea, din pastă de bună calitate, cu mică fină în compoziţie, iar arderea este bună, de regulă uniformă. Pereţii sunt subţiri iar la suprafaţă au culoarea cărămizie-roşiatică.
În ceea ce priveşte fragmentele de oale-cahlă descoperite, acestea indică o formă tronconică de vas cu gura evazată, buza dreaptă şi lăţită. La fel ca şi în cazul oalelor şi cănilor, sunt lucrate din lut de bună calitate, cu nisip fin în compoziţie, arderea este oxidantă, uniformă sau incompletă, având o culoare cărămizie-roşiatică.
Din inventarul arheologic descoperit în una din gropile menajere din acest punct fac parte şi câteva fragmente de vase aparţinând ceramicii cenuşii. Fragmentele descoperite documentează o formă de vas cu fundul drept, pereţii bine arcuiţi, umărul sus, gura evazată, buza îngroşată şi rotunjită sau teşită
oblic spre exterior.
Ceramica smălţuită
În cadrul ceramicii smălţuite cele mai numeroase fragmente sunt cele de farfurii, majoritatea având fundul inelar cu două mici orificii pentru agăţat. Sunt lucrate dintr-o pastă de bună calitate, cu mică fină în compoziţie. Din punct de vedere cromatic predomină smalţul de culoare verde de diverse nuanţe dar au fost folosite şi smalţurile de culoare maronie şi galbenă, de asemenea, în mai multe nuanţe. Motivele ornamentale sunt, de cele mai multe ori, geometrice, sub formă de linii circulare realizate într-o culoare contrastantă culorii de fond, şiruri de mici linii oblice, semicercuri, linii în formă de val, spirale, pete de culoare alungite dispuse radial în câmpul central în culori alternative, de regulă verde şi maroniu, etc. În cazuri mai rare, în asociere cu decorul geometric apare şi un decor floral stilizat şi tot un rol secundar pare să-l aibă şi ceramica decorată în tehnica sgrafitării. Fragmentele de farfurii sunt prezente în toate cele trei niveluri de locuire. Pe suprafaţa aceleiaşi piese, motivele ornamentale se desfăşoară atât în câmpul central cât şi în cel exterior acestuia, de regulă în asociere.
În aşezarea medievală Oraşul de Floci uneltele de fier sunt bine reprezentate, confecţionarea acestora în cadrul aşezării fiind atestată şi de prezenţa în săpătură a lupelor de fier şi a zgurii.
În cele trei niveluri de locuire din acest punct cercetate în anul 2014 obiectele de fier descoperite au o stare de conservare precară, majoritatea, din cauza stratului gros de coroziune, sunt greu de determinat.
Menţionam aici un fragment de cuţit de fier cu lungimea de cca 21 cm şi lăţimea de cca 2,5 cm descoperit în una din gropile menajere cercetate. De la mânerul lucrat, probabil, din lemn, s-au mai păstrat trei nituri.
Instrumentarului gospodăresc din acest punct i-au aparţinut şi o râşniţă de piatră din care s-a mai păstrat un fragment cu grosimea pereţilor de 4,5 – 7 cm şi două greutăţi pentru plasele de pescuit (11,5 x 8 x 3,5 cm; 9 x 7 x 4,5 cm), toate descoperite în ultimul nivel de locuire.
Sectorul nr. 2 (Şosea). Ca şi în cazul punctului precedent, majoritatea materialelor descoperite aparţin ceramicii nesmălţuite şi smălţuite.
Ceramica nesmălţuită
Inventarul ceramic descoperit indică o mare frecvenţă a oalelor cu toartă, cu fundul drept şi profilat, pereţii arcuiţi şi gura evazată, lucrate din pastă de bună calitate, cu mică fină în compoziţie, arse oxidant incomplet sau uniform, având la suprafaţă o culoare cărămizie-roşiatică. Toarta, care pornea din buză sau imediat de sub ea, dreptunghiulară cu colţuri rotunjite în secţiune, avea lăţimi cuprinse între 2,5-4 cm. Fragmentele de oală-cahlă descoperite într-o groapă menajeră aparţinându-i unui nivel de locuire târziu, au făcut parte, se pare, dintr-o sobă demolată. Fragmentele descoperite, din păcate foarte mărunţite, sunt de la piese de dimensiuni reduse, cu pereţii foarte subţiri, de cca 3 cm.
Cele mai multe dintre fragmentele descoperite în acest complex arheologic prezintă şi urme de ardere secundară.
Din categoria ceramicii nesmălţuite fac parte şi câteva fragmente de discuri ornamentale şi de cahle dreptunghiulare.
Cele mai multe dintre fragmentele de discuri ornamentale au fost descoperite în nivelul cel mai vechi. Sunt lucrate din pastă fină, cu nisip fin în compoziţie, şi arse oxidant uniform sau incomplet. Pe suprafaţa exterioară figurează largi şănţuiri circulare asociate uneori cu şiruri circulare de mici alveole, acest ultim decor fiind atestat şi în nivelul târziu de locuire.
Fragmentele de cahle dreptunghiulare nesmălţuite, cu pasta şi arderea asemănătoare cu cea a discurilor ornamentale, sunt şi mai puţine. De remarcat că două dintre fragmentele descoperite, cu un decor vegetal stilizat în relief, îşi au analogii în inventarul ceramic descoperit în anul 2012 în sectorul Biserica nr.1 şi în aşezarea medievală Brăila, ultimele datate în sec. al XVI-lea. Unul dintre fragmente a fost descoperit în nivelul târziu de locuire, celălalt, într-o groapă menajeră împreună şi cu un fragment de cahlă dreptunghiulară cu motivul în relief Sfântul Gheorghe omorând balaurul.
Trebuie să menţionăm şi câteva fragmente unicat până în această etapă a cercetărilor din acest punct, un fragment de picior de sfeşnic lucrat din pastă bună, ars uniform şi decorat cu un şir circular de mici alveole pe marginea bazei şi mai multe fragmente provenind de la piciorul unui vas cu baza deschisă pe care au fost practicate şase ferestre (goluri) oblice-alungite, descoperit în nivelul de locuire intermediar, lucrate, de asemenea, din pastă bună şi arse oxidant uniform. Pe aceste din urmă fragmente figurează un decor în apropierea bazei compus dintr-o linie circulară incizată urmată de o linie circulară realizată cu humă de culoare albă care se repetă la partea sa superioară, continuată fiind de un alt decor cu humă care nu mai poate fi reconstituit. Diametrul bazei este de cca 11,5 cm iar înălţimea de cca 7 cm.
Ceramica de import
Câteva mici fragmente de farfurii, căni şi cupe, aparţin centrului comercial Iznik. Fragmentele au fost descoperite în toate nivelurile de locuire. Culoarea de fond este albă sau albă-sidefie, iar decorul este realizat cu culoare albastră pe cele mai multe. Un fragment de toartă de căniţă descoperit într-o groapă menajeră, are o secţiune relativ circulară şi este decorat cu mici pete ovale şi dungi verticale de culoare albastră.
Două fragmente mărunte, descoperite în nivelul târziu de locuire, aparţin unor vase de Iznik, tip Milletus, datând de la sfârşitul secolului al XV lea.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
A unique medieval town in Ţara Românească, the City of
Wool, (Orasul de Floci) was revealed by systematic archaeological research carried out, which led to the discovery of over 250 homes, four churches and eight workshops, 7 cemeteries, etc., that render the the importance of this commercial town, that followed a cruel fate from a historical point of view. We mention the objectives that were followed for the 2014 campaign
Completion of archaeological research began in 2010, Section 1
Completion of research related to the church cemetery which belongs to the church no 2.
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
INP |
|
Language |
RO |
|
|
