|
Excavation Year |
2011 |
|
Epoch |
Neolithic
|
|
Periods |
Eneolithic
|
|
Site Category |
Civil;
Domestic
|
|
Site Types |
Tell
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Constanţa |
|
Locality |
Hârşova |
|
Commune |
Hârşova |
|
Site |
Tell |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Bălăşescu |
Adrian |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Haită |
Constantin |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Ilie |
Ana |
|
Complexul Naţional Muzeal "Curtea Domnească", Târgovişte |
| Popovici |
Dragomir Nicolae |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Radu |
Valentin |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Randoin |
Bernard |
|
Ministère de la Culture et de la Communication, France |
|
|
National Arch. Record Site Code |
60810.02
|
|
Report |
Obiectivul general a constat în efectuarea unor cercetări arheologice complexe, pluridisciplinare care să permită înţelegerea evoluţiei comunităţilor umane neo-eneolitice în contextul mediului natural şi evaluarea impactului pe care primele l-au avut asupra acestuia.
S-a avut în vedere şi continuarea cercetării începuturilor locuirilor umane în perioada de formare a tell-ului, în vederea confruntării şi completării datelor rezultate din cercetările efectuate anterior de către D. Galbenu unor niveluri Boian-Spanţov şi Gumelniţa A1 în deceniul al şaptelea al secolului trecut.
Cercetările de la Hârşova-tell - SC/pp prezintă o particulară importanţă. În primul rând datorită faptului că aceasta va permite obţinerea unor date suplimentare privind începuturile locuirii eneolitice de aici, începuturi despre care nu se ştie în prezent aproape nimic singurele date existente fiind cele furnizate de cercetările realizate de către D. Galbenu la începutul anilor 70 dar care însă au avut mai curând caracterul unui sondaj.
În al doilea rând lipsa, de-a lungul a cel puţin ultimilor două decenii, din spaţiul nord-dunărean a unor cercetări privind evoluţia culturii Boian în Dobrogea, în condiţiile unui sit pluristratificat, accentuează această importanţă.
Ţinându-se cont de aceste imperative dar şi de constrângerile determinate de perioada de timp avută la dispoziţie în condiţiile în care finanţarea a fost deschisă cu o mare întârziere scopurile propuse pentru această campanie au trebuit a fi redimensionate cu scopul de a se putea obţine un maximum de rezultate posibil.
Observaţii generale privind stratigrafia sedimentului arheologic din SC/pp
Aici au putut fi făcute observaţii asupra profilului de nord denumit profilul magistral şi profilele de est şi de vest ale suprafeţei - St.20 aflate in curs de cercetare.
Până în prezent profilul magistral fiind evidenţiat pe o grosime relativ mică - comparativ cu dimensiunile tell-ului nu a o ferit date suplimentare relevante, sau de natură a ne ajuta să înţelegem cât mai bine, din punctul noastre de vedere, caracteristicile locuirii din această parte a tell-ului.
În schimb, datorită excavărilor antropice recente, extrem de ample s-au putut face observaţii mai concludente în cazul profilelor de vest şi de est ale acestei zone. Studiul comparativ a relevat o situaţie care evidenţiază foarte probabila existenţă a unor diferenţe ce se datorează unor utilizări diferite a spaţiilor. Diferenţele marcate între aceste două profile conduce la ideea că în fapt mica suprafaţă cercetată acoperă limita dintre două zone cu utilizare diferită. Cea de la est pentru locuiri mai mult sau mai puţin continui, documentate stratigrafic prin resturile structurilor construite, arse sau nearse şi cea de la vest care a fost, foarte probabil rezervată depunerilor resturilor menajere.
Această observaţie, care sugerează o situaţie deosebită faţă de cea cunoscută în cazul cercetărilor din SB, este de natură să reliefeze o evoluţie ale cărei dimensiuni sunt destul de diferite de cea a locuirilor din partea superioară a stratigrafiei tell-ului.
Complexe arheologice cercetate
C. 2017
C 2017 reprezintă o zonă menajeră surprinsă pe toată suprafaţa cercetată a St 20. În campania precedentă a fost observată imediat sub distrugerea SL 106 (US 20055), prezentând o înclinare semnificativă de la N spre S şi de la V spre E (de la jumătatea St. 20 către marginea de E a acestuia). Grosimea întregului complex creşte de la N - aprox. 25 cm, către zona de S a sectorului - aprox. 40 cm. Suprafaţa totală a acestui complex este de cca. 15-16m² (incluzând aici şi suprafeţele afectate de săpăturile posterioare - perturbări stratigrafice.
Acest complex marchează utilizarea suprafeţei respective în scopul depozitării deşeurilor menajere.
US 20060 reprezintă o construcţie ce are o suprafaţă mai mică decât cea a C. 2017. Dacă se are în vedere aceasta se poate considera că în fapt este un singur complex cu două faze, prima fiind anterioară US 20060 iar cea de a doua, posterioară acesteia. In cazul profilului de V nu a putut fi observată stratigrafic diferenţa dintre cele două faze deci a fost înregistrată o singură US (=20150) În cazul profilului de est a doua fază corespunde cu US 20058 iar prima cu US 20061.
În general a doua fază prezintă o ridicată variabilitate laterală de facies, mai ales în cazul numeroaselor lentile de cenuşă, cărbune, cu dimensiuni centimetrice, chirpic ars şi nears.
În carourile B3-C3-D3 a apărut o lentilă discontinuă cu zone de câte 30-50 cmp, cu o componentă organică (coproliţi, oase mărunţite) sugerând foarte probabila utilizare a zonei respective pentru păstrarea unor animale (?) de-a lungul unor perioade de timp probabil nu foarte lungi. Lentila respectivă se prezintă sub forma unei cruste puternic întărite (s-au prelevat probe din carourile C3 şi D3).
Sporadic au fost găsite şi aşchii de silex, în special în caroul D3 şi C3. Fragmentele ceramice, la rândul lor, sunt puternic mărunţite. Apar şi pietre cu dimensiuni centimetrice, de regulă bucăţi mici de calcar, răspândite pe întreaga suprafaţă cercetată. Sedimentul din zona carourilor C1 şi D1 este mult mai tare decât în restul suprafeţei. Aici cenuşa aproape că nu apare şi sunt mult mai frecvente bucăţile de calcar cu dimensiuni centimetrice, foarte puţine depăşind 10-12 cm.
În continuarea prelevărilor efectuate în campaniile precedente, s-au ales carourile B1, C1 şi D1 din imediata apropiere a profilului magistral de unde au fost prelevate câte 5 găleţi fiecare (+50 l fiecare, aprox.).
Conform. observaţiilor din teren dar şi a deciziilor luate, în C. 2017 trebuie incluse şi US 20154, 20155, 20156 şi 20157 - observate în profilul de V şi care ar corespunde cu prima fază a zonei menajere.
C 2026/2010-2011
În campania anului 2010 acest complex a fost observat în profilul de est al sectorului. S-a notat că el reprezintă o succesiune microstratificată de niveluri milimetrice de lut brun-gălbui, fără componenţi antropici şi niveluri ocupaţionale centimetrice cu frecvent cărbune fin, resturi vegetale şi cenuşă, care ar putea corespunde unui spaţiu amenajat
În cursul campaniei 2011 procedându-se la cercetarea în suprafaţă sectorului, s-a putut constata că acesta corespundea în fapt unei podele a unei locuinţe neincendiate, sau în orice caz o construcţie cu acoperiş care nu are aspectul unei locuinţe în sensul celor descoperite până în prezent pe tell.
Podelele amenajate au fost observate în A1-C1, A2-C2, A3 în zona de N a sectorului. A fost observată parţial, după cum menţionam mai sus, în profilul de E unde au fost observate patru refaceri generale ale podelei. US-urile constructive care corespund acestor refaceri au grosimi cuprinse între 0,7-2 cm. Refacerile parţiale au fost mai frecvente în zona de sud, respectiv carourile A2-3 unde US-urile constructive aveau grosimi de până la 5 mm.
În general, US-urile constructive au fost realizate din lut galben, nisipos, curat, fără constituenţi antropici.
US-urile ocupaţionale prezintă preponderent cărbune cu dimensiuni da până la 1 cm, alături de cenuşă. Rar au fost descoperite şi oase de animale.
Demontarea s-a realizat cu scopul evidenţierii în principal a refacerilor generale şi în limita posibilităţilor a celor parţiale.
În cazul ultimelor două refaceri generale -de sus în jos - s-a constatat că stratul constructiv se subţiază pe axul E-V. Cel ocupaţional este mai vizibil în zona de E dispărând spre V. S-a remarcat că în ambele cazuri, nivelele ocupaţionale prezentau un aspect mozaicat, cu precădere în zona A2-3 şi B2-3, ceea ce sugerează umidificări repetate ale lor. S-a observat că la partea superioară a lor apare această situaţie care afecta numai US-ul ocupaţional. Coroborat cu aspectul mai consistent al US-urilor ocupaţionale din aceste carouri se poate crede că acestea au reprezentat zone de activitate mai intensă, fără a se putea preciza care ar fi putut fi aceasta.
A treia refacere a fost mai vizibilă în principal în carourile A2-3. Constructivul corespunzător acestei refaceri se subţiază foarte mult în caroul A1 până la dispariţie.
Analiza comparativă a situaţiilor statistice a ceramicii provenind din SC/US
Avându-se în vedere pe de o parte scopurile cercetării dar, pe de alta, şi a situaţiilor specifice din această zonă ne-am propus în primul rând elaborarea unei strategii a cercetării care să fie cât mai mult posibil adaptată acestor scopuri.
În cazul ceramicii ne-am propus studierea ei căutând să evidenţiem, pe cât posibil, elementele care sa ne permită înţelegerea detaliilor şi a caracteristicilor evoluţiei.
Lotul ceramic analizat în cursul campaniei 2011 este compus din 7656 de fragmente ceramice cu o greutate totală de 105,848 KG, repartizat în 49 de unităţi stratigrafice.
Din punctul de vedere al tipurilor de activităţi antropice care au generat aceste unităţi stratigrafice cu amplitudini variabile au fost deosebite două categorii reprezentative, respectiv cele rezultate ale unor activităţi constructive (I), supraterane sau subterane ( podele, pereţi, şanţuri de fundaţie, gropi, nivelări şi materiale rezultate din distrugeri ale diverselor structuri construite) şi cele care au fost generate de diferitele activităţi cu caracter economic (II), în principal zone cu depuneri de deşeuri menajere.
În ceea ce priveşte prima categorie - I - ele au fost grupate după cum urmează
- perturbări stratigrafice antropice produse de activităţi contemporane - C. 1098, 1100, şi 2012
- perturbări stratigrafice preistorice (şanţuri de fundaţie, gropi, gropi de pari) - C1087, 1090, 1093, 1094, 1096, 2002, 2007, 2010, 2013, 2018, 2019 şi 2030
podele, pereţi, distrugeri ale pereţilor - C. 2026, US. 20075, 20079, 20587
În cadrul celei de a doua categorii -II-, respectiv a celor cu caracter economic, s-a observat existenţa a două situaţii care privesc în primul rând intensitatea acestor activităţi, niveluri ocupaţionale exterioare şi zone de deşeuri menajere, care au condus la acumulări mai mult sau mai puţin ample, foarte probabil şi cu durate variabile de timp - C. 2017 şi US. 20053, 20054, 20055, 20056, 20064, 20080, 20152, 20217, 20218, 20226, 20243, 20250, 20259, 20592, 20595, 20596, 20801.
Cu scopul de a se verifica amplitudinile statistice ale frecvenţei ceramicii fine din diversele categorii de situaţii arheologice cercetate în campania 2011, au fost analizate loturile ceramice corespunzătoare acestora
Caracteristici generale ale lotului ceramic
Din punctul de vedere al pastei s-a putut observa aceeaşi structură remarcată încă în cursul campaniilor precedente.
În cazul lotului de fragmente ceramice, cele aparţinând speciilor grosieră şi semifină reprezintă o pondere de 94,46%, cele aparţinând speciei fine având o frecvenţă de 5,54%.
Din punctul de vedere al greutăţii prima categorie, cea a speciilor grosieră şi semifină are o pondere de 97.39% iar cea fină, de 2.61%.
Din punctul de vedere al formelor ceramice se pot menţiona câteva caracteristici care pot fi evidenţiate în principal prin raportare la caracteristicile loturilor ceramice descoperite în campaniile precedente.
În cazul categoriei de pastă grosieră se remarcă o frecvenţă mai mare a vaselor bitronconice cu gâtul scurt şi buza răsfrântă/evazată. Decorul acestora este caracterizat în primul rând de cel barbotinat organizat pe verticala corpului vasului sau oblic faţă de axul de simetrie. Mai puţine au fost vasele cu decorul barbotinat în două registre dispuse orizontal pe corpul acestora.
În ceea ce priveşte categoria de pastă semifină, omogenă, bine frământată şi arsă neoxidant cu precădere este reprezentată de vase bitronconice cu dimensiuni medii şi unele cu corp globular. Din aceeaşi categorie de pastă au fost modelate vase tronconice, castroane cu dimensiuni medii (diametrul gurii fiind mai mare de 20-25 cm) lustruite cu îngrijire la exterior şi umărul reliefat puternic, carenat, constituind una din caracteristicile complexelor ceramice atribuite cu precădere etapelor timpurii ale evoluţiei culturii Gumelniţa. S-a putut constata relativa frecvenţă a decorurilor compuse din benzi conturate de linii înguste, incizate.
Semnificativă este însă, în schimb, specia de pastă fină. Din aceasta au fost modelate castroanele tipice cu partea superioară mai înaltă, cu buza dreaptă sau evazată şi exteriorul decorat cu caneluri fine. Remarcăm totuşi că frecvenţa canelurilor foarte înguste şi puţin adânci nu este încă semnificativă. Este de semnalat apariţia paharelor cu gât înalt, pereţi subţiri şi ardere inegală prezentând culori ce variau, pe acelaşi recipient, de la negru la cenuşiu si roşu-cărămiziu. Acestea pot fi considerat drept forme ceramice caracteristice pentru etapele timpurii ale culturii Gumelniţa, unele prezentând certe tradiţii de tip Boian.
Surprinzătoare rămâne deocamdată lipsa, aproape în totalitate, a decorului grafitat. Semnalăm de asemeni şi prezenţa decorului incizat realizat cu scoica, dispus în rânduri de incizii paralele, foarte apropiate unele de altele.
Categoriile complexelor arheologice
Spaţii construite
În cazul spaţiilor construite, numărul fragmentelor ceramice aparţinând speciilor grosieră şi semifină are o pondere de 95,63% din totalul celor descoperite în acest tip de complexe iar cele aparţinând speciei ceramice fine deţine o pondere de 4,37% din acelaşi total.
Din punctul de vedere al greutăţii, prima categorie reprezintă 98,17% din totalul greutăţii fragmentelor ceramice descoperite în acest tip de complexe iar cele atribuite speciei fine numai 1,83% din acelaşi total.
Semnificaţia acestei situaţii statistice ne este oferită de faptul că în cazul campaniei 2011 au fost cercetate astfel de structuri care nu au fost incendiate ci, dintr-un motiv sau altul, care deocamdată nu poate fi precizat, au fost abandonate. În acest context procentul redus al ponderii ceramicii fine este semnificativ. Desigur că această observaţie va trebui verificată în viitor de analizele comparative ce se vor întreprinde.
O altă observaţie se impune, consecinţă a acestei analize statistice preliminare. În condiţiile în care este exclus lotul ceramic descoperit în perturbările stratigrafice contemporane se poate constata că din totalul fragmentelor ceramice descoperite în celelalte trei tipuri de contexte arheologice, respectiv şanţuri de fundaţie, niveluri ocupaţionale exterioare sau zone menajere, cele descoperite în cadrul unor structuri construite, incendiate sau abandonate, acestea din urmă reprezintă -subliniem- numai cca. o treime.
Zone menajere
C. 2017
În cazul zonei de deşeuri menajere - 2017 numărul fragmentelor ceramice atribuite speciilor grosieră şi semifină reprezintă 95,04% din totalul acestui tip de complexe iar cele aparţinând speciei fine 4,96%.
În ceea ce priveşte greutatea, prima categorie reprezintă 97,18% din totalul greutăţii fragmentelor ceramice din acest tip de complexe iar cea de a doua 2,42% din totalul greutăţii fragmentelor ceramice din acest tip de complexe.
Niveluri ocupaţionale exterioare
În cazul acestui tip de sediment arheologic care s-a format pe seama depozitării unor resturi de deşeuri menajere dar în intervale de timp mai scurte şi care deci nu a avut o continuitate temporală mai mare în comparaţie cu zonele de deşeuri menajere, semnificaţia interpretării este puţin diferită, ea având un potenţial cu mult mai mare în cazul analizelor de sezonalitate. În acest sens şi analiza speciilor şi tipurilor ceramice capătă o mai mare valoare şi mai ales semnificaţie.
În cazul lotului ceramic provenind din astfel de contexte arheologice la acest prim palier al analizei cantitative s-a putut remarca faptul că ponderea statistică a fragmentelor ceramice atribuite speciilor grosieră şi semifină avea valoarea de 95,38% iar cele atribuite speciei ceramice fine o pondere de numai 4,62%. Din punctul de vedere al greutăţii s-a putut constata că primele aveau o pondere de 97,57% iar celelalte una de numai 2,43%.
Perturbări stratigrafice preistorice
Din numărul total de fragmente ceramice descoperite în acest tip de complexe, cele atribuite speciilor ceramice grosieră şi semifină reprezintă 95,03% iar cel al speciei ceramice fine reprezintă 4,97% .
În ceea ce priveşte greutatea, fragmentele ceramice atribuite ceramicii grosiere şi semifine reprezintă 97,18% iar cea fină 2,82%.
Perturbări stratigrafice contemporane
În cazul acestui tip de complexe a fost selectat materialul ceramic preistoric, respectiv aparţinând culturii Gumelniţa care a fost regrupat conform aceloraşi criterii folosite în această etapă de analiză cantitativă.
Astfel s-a putut constata că din numărul total de fragmente descoperite în acest tip de complexe, cel atribuit speciilor grosieră şi semifină reprezintă 95,83% iar cel din specia ceramicii fine 4,17%.
În ceea ce priveşte greutatea fragmentelor ceramice din prima categorie, aceasta reprezintă 98,86% iar a fragmentelor din cea de a doua categorie procentul este de 1,14%.
Variaţiile statistice ale ponderii numărului de fragmente ceramice aparţinând speciei fine variază între 4,17% (perturbările stratigrafice contemporane) şi 4,97% (perturbările stratigrafice preistorice). Se poate remarca şi faptul că în cazul analizei întregului lot ceramic valoarea ponderii statistice a numărului de fragmente ceramice aparţinând speciei fine este de 5,54%, ceea ce marchează o uşoară creştere.
Chiar dacă acest stadiu al analizei este unul preliminar se pot constata unele situaţii statistice care sunt în concordanţă cu unele observaţii deja exprimate de către noi în cadrul unor rapoarte sau studii anterioare.
Astfel, dacă se exclud din analiză fragmentele ceramice provenite din perturbările contemporane se poate constata ponderea foarte mare a loturilor ceramice provenind din nivelurile ocupaţionale exterioare, zonele menajere şi perturbările stratigrafice.
Sub rezerva confirmării acestor date de necesarele verificări pe loturi de materiale mai mari câteva observaţii se impun. Unele dintre ele se referă la strategia cercetării arheologice în astfel de situri arheologice, respectiv cele de tip tell, deci pluristratificate.
Dacă se are în vedere ponderea procentuală a fragmentelor ceramice în cadrul diferitelor tipuri de contexte arheologice este evident faptul că trebuie ţinut seama de faptul că o pondere semnificativă este deţinută de loturile ce provin din contexte de tipul perturbărilor stratigrafice antropice (şanţurile de fundaţie de ex.), care oferă deci materiale într-o poziţie stratigrafică secundară. O altă parte foarte importantă parte a loturilor ceramice provine din contexte care în mod tradiţional sunt ignorate sau tratate drept contexte de tip secundar de cercetarea arheologică (niveluri ocupaţionale exterioare, zone de deşeuri menajere, etc). Desconsiderarea acestor tipuri de contexte conduce la o amalgamare a materialelor cu consecinţe dezastruoase pentru necesarele analize, studii şi evident interpretări.
Nu în ultimul rând astfel de analize se impun nu numai în ceea ce priveşte ceramica ci şi asupra tuturor celorlalte categorii de piese.
Un alt aspect pe care în considerăm deosebit de important are în vedere posibilitatea de a se putea astfel stabili proceduri de eşantionare eficiente şi în primul rând strategii ale cercetării. Ne referim în primul rând la cercetarea preventivă pentru care astfel de analize pot fi extrem de necesare şi mai ales eficiente.
Utilajul litic
În cursul acestei campanii au fost descoperite un număr de 175 de piese din care 168 de silex (96% din total) şi 7 piese de piatră (4%). Piesele de silex, din punct de vedere tipologic sunt reprezentate în ordinea ponderii statistice de aşchii - 115 piese (cu o pondere statistică de 68,45% din totalul pieselor de silex), urmate apoi de lame - 46 de piese întregi şi fragmentare (27,38%) şi de gratoare - 7 exemplare întregi şi fragmentare (4,16%). În ceea ce priveşte lamele constatăm existenţa unei singure piese întregi, 30 - fragmente meziale (65,21% din totalul lamelor, 12 fragmente proximale (26,08%) şi numai 3 proximale (6,52%).
Cele mai multe piese de silex au fost descoperite în C. 2017 unde au fost descoperite 37 de piese din care 27 de aşchii, 8 lame, şi 2 gratoare. Dacă acestora li se adaugă şi două topoare un lustruitor şi o râşniţa fragmentară putem avea imaginea unei zone care reflectă o variată gamă de activităţi executate în aşezare.
Utilajul de piatră este mult mai puţin numeros el constând din 4 topoare (un exemplar întreg şi trei fragmentare) o herminetă, un lustruitor şi un fragment de râşniţă.
Această situaţie reflectă (chiar dacă observaţiile noastre sunt în principal statistice) ponderea mare a prelucrării silexului, foarte probabil repararea uneltelor deteriorate în cursul utilizării. Precizăm că în această campanie volumul de sediment sitat nu a fost foarte mare ceea ce subliniază intensitatea prelucrării silexului.
IMDA
În cursul acestei campanii au fost descoperite 20 de piese, 13 dintre aceste fiind de os iar restul de 7 de corn.
Din punct de vedere tipologic constatăm existenţa a 6 împungătoare, 4 şlefuitoare, 3 dălţi, 2 ciocane, şi a câte unui vârf de harpon, mâner. Acestora li sa adaugă şi trei deşeuri de prelucrare.
Raport sedimentologic
În campania de cercetări arheologice 2011, a fost analizată din punct de vedere sedimentologic succesiunea stratigrafică atribuită unei zone de deşeuri menajare cercetată arheologic în suprafaţa SC PP.
Această acumulare este constituită dintr-o succesiune micro-stratificată de lentile şi niveluri fine de cenuşă şi cărbune, depuneri cu caracter organic ce conţin numeroase oase şi solzi de peşti, oase de mamifere şi cochilii de bivalve şi gastropode, fragmente vegetale şi lentile de coprolite, ca şi acumulări ce conţin fragmente de lut, fragmente de chirpici ars şi nears. Au fost de asemenea descoperite unelte sau fragmente de silex şi de unelte şlefuite realizate din diferite tipuri de roci şi fragmente de calcar ars şi nears.
La partea superioară a succesiunii atribuite acestei zone de deşeuri, ca şi în baza acesteia, au fost observate două niveluri cu dezvoltare laterală importantă, pe aproape întreaga latură a sectorului 20, interpretate ca niveluri de amenajare a suprafeţei locuite. Aceste depuneri intenţionate sunt constituite dintr-un sediment cu textură siltică argiloasă, de culoare brun roşcat mediu, fără constituenţi antropici; în unele zone aceştia din urmă sunt foarte rari şi de mici dimensiuni, integraţi în partea superioară a acestei unităţi sedimentare prin pasaj repetat. Analiza la nivel macroscopic a acestui nivel a evidenţiat faptul că prezintă o structură micro-laminară, laminaţia foarte fină, milimetrică, evidenţiind prezenţa unor elemente vegetale lemnoase, cel mai probabil de tipul stufului, a scoarţei sau crengilor. Analiza la microscop a acestui tip de facies va aduce detaliile necesare în scopul înţelegerii modului de realizare şi de punere în loc a acestei amenajări.
Raport petrografic
Analiza petrografică a materialului litic descoperit în această campanie în sectorul cercetat arheologic a evidenţiat faptul că, în general, sunt reprezentate aceleaşi tipuri petrografice ca şi în secvenţa superioară a tell-ului, cercetată arheologic în suprafaţa SB.
Se remarcă frecvenţa deosebită a şisturilor verzi, ca şi a numeroaselor fragmente de calcare, cu ocurenţă în vecinătatea imediată a sitului, utilizate pentru diferite amenajări din cadrul structurilor construite. Mai rar, au fost descoperiţi galeţi de cuarţit de mici dimensiuni.
Inventarul litic cioplit este constituit din unelte întregi sau fragmentare de silex, ca şi numeroase aşchii şi fragmente.
Analiza la nivel macroscopic a acestor unelte a permis identificarea următoarelor tipuri petrografice:
- silex cu textură fină, omogen, fără impurităţi sau cu foarte rare impurităţi milimetrice, de culoare ocru deschis-mediu, ocru cenuşiu deschis-mediu, cenuşiu deschis, gălbui, ocru brun deschis-mediu, brun deschis-mediu şi brun roşcat deschis-mediu sau închis (nr. inv. 1, 2, 3, 4, 7, 8, 9, 10, 11, 13, 14, 15, 16, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 34, 36, 43, 46, 47, 48, 49, 50, 52, 53, 54, 55, 57, 60, 62, 65, 67, 68, 79, 84, 85, 86, 87, 131, 132).
- silex cu textură fină, eterogen, cu frecvente impurităţi milimetrice, zone de diferite culori sau structură în benzi, de culoare ocru deschis-mediu, ocru cenuşiu deschis-mediu-închis, ocru brun deschis-mediu, gălbui, cenuşiu deschis-mediu, cenuşiu roşcat deschis, brun cenuşiu închis, brun roşcat deschis-mediu-închis, brun deschis-mediu sau închis (nr. inv. 5, 6, 9, 12, 15, 17, 18, 20, 22, 26, 33, 35, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 44, 45, 56, 58, 59, 63, 64, 66, 70, 81, 89, 97, 130).
- silex cu textură arenitică foarte fină, omogen, de culoare ocru cenuşiu deschis (nr. inv. 69).
Analizele petrografice în secţiune subţire, la microscop, desfăşurate asupra unor silicolite din zona Dobrogei, au evidenţiat faptul că textura arenitică este dată de prezenţa unor bioclaste (cum sunt foraminiferele sau radiolarii), silicifiate. Impurităţile sunt în general claste carbonatice care nu sunt transformate prin diageneză în dioxid de siliciu. Culoarea silexurilor este foarte variabilă, după cum se remarcă şi din prezentarea sumară de mai sus, şi este dependentă de condiţiile de formare locale. Cercetările de teren asupra zonelor de ocurenţă au evidenţiat faptul că în acelaşi depozit pot fi întâlnite concreţiuni silicioase ce prezintă caracteristici cum sunt textura, omogenitatea şi culoarea, foarte variabile.
Studiu arheozoologic
În campania 2011 s-au analizat materialele faunistice provenind din secţiunea SC/PP.
Au fost studiate mai multe unităţi stratigrafice care au livrat resturi aparţinând taxonilor Mollusca, Crustacea, Pisces, Reptilia, Aves şi Mammalia (tabel 1). Datele din tabelul 1 rezultate în urma cântăriri materialului faunistic ne arată că mamiferele sunt cele mai importante din acest punct de vedere urmate de peşti şi moluşte. Ceilalţi taxoni sunt neglijabili. Materialul a fost prelevat direct dar s-au cernut prin site de 4 şi 1 mm şi 221,5 litri de sediment provenind din două unităţi stratigrafice (US 20061 şi 20157).
Mollusca. Resturile moluştelor sunt reprezentate de scoicile din genul Unio care de altfel sunt şi dominante în materialul studiat. Alte genuri identificate sunt Anodonta, Dreissena şi gastropodele din genul Viviparus.
Crustacea. A fost identificat doar un singur rest de la racul de râu Astacus sp. reprezentat de un gastrolit.
Pisces. S-au identificat un număr de 5266 resturi ce au aparţinut peştilor (tabelul 2) din care 4906 (93,16%) au provenit din eşantioanele cernute si 360 (6,84%) din cele prelevate direct. Speciile identificate sunt comune în Dunăre şi apele dulci: sturioni, ştiucă, avat, plătică, crap, babuşcă, somn, biban şi şalău. Observăm că faţă de celelalte materiale faunistice din nivelul Gumelniţa studiate la Hârşova (Bălăşescu et al. 2005) spectrul faunistic este mult mai redus chiar şi în materialul obţinut prin cernerea sedimentului. Remarcăm lipsa speciilor de talie mică şi în special al Cyprinidelor cu un procentaj în jurul a 2% (tabel 3). Dintre acestea sunt prezente plătica, avatul, babuşca şi crapul acesta din urmă fiind cel mai bine reprezentat cu peste 40% din totalul resturilor determinate. Ştiuca e de asemenea slab reprezentată în eşantioane cu procentaje ce depăşesc uşor 3%. In cazul somnului dacă privim procentele din eşantionul prelevat direct (60%) ar părea că este specia dominantă. In realitate în eşantioanele unde a fost cernut sediment acesta nu atinge nici 7%. Sturionii, bibanul şi şalăul prezintă valori fluctuante.
Reconstituirea dimensiunilor. Taliile sturionilor sunt în general mari spre foarte mari. Morunul (Huso huso), singura specie determinată este prezent cu indivizi de talie foarte mare.
Ştiuca (Esox lucius) e prezentă cu indivizi cu talii foarte mari ce ating valori de 780 şi 860 mm lungime totală (greutate 3,7 şi 5,1 kg).
Dimensiunile indivizilor de plătică (Abramis brama) variază între 167 şi 556 mm Lt (47-2300 g). Doi indivizi prezintă talii de până la 200 mm LT în timp ce trei sunt de talie mijlocie şi mare (445-556 mm LT).
Pentru avat (Aspius aspius) s-au reconstituit dimensiunile pentru doi indivizi de 200 şi 400 mm LT (250g, 490 g).
Crapul (Cyprinus carpio). Au fost reconstituie dimensiunile pentru 57 de indivizi (figura 1). Taliile se eşalonează între 363 şi 1024 mm LT (0,7-15 kg) ceea ce pentru această specie sunt talii medii şi mari. Aceste valori încadrează toţi indivizii în categoria reproducătorilor. Media acestui eşantion (US 20061 şi 20157) se situează în jurul valorii de 628 mm LT (3,6 kg).
Somnul (Silurus glanis) prezintă talii cuprinse între 0,47 m si 2,24 m lungime totală (greutate între 0,6 şi 74 kg). Am realizat şi o comparaţie între indivizi proveniţi din eşantionul obţinut prin cernerea sedimentului cu cel prelevat direct din nivelul arheologic. Observăm că în eşantionul cernut dominante sunt taliile de până la 1,2 m (cu o medie de 1m - 8,1kg) în timp ce în cel direct sunt cele dintre 1 şi 2 m LT (cu o medie de 1,22 m şi 11 kg). Pe lângă faptul că se creează o imagine falsă despre taliile capturate mai observăm că prin metoda directă fragmentele osoase ale indivizilor de mici dimensiuni nu sunt prelevate. Dacă privim în ansamblu materialul studiat taliile somnului sunt medii si mari.
Pentru şalău (Sander lucioperca) au fost reconstituite dimensiunile pentru 9 indivizi proveniţi din toate eşantioanele. Taliile acestora sunt cuprinse între 497 şi 873 mm LT (1-6,1 kg) ceea ce şi pentru această specie sunt talii medii şi mari pe care le ating doar indivizii reproducători.
Eşantionul studiat este reprezentativ pentru structurile studiate cuprinzând atât material provenit din cernerea de sediment cât şi direct din nivelul arheologic. Se observă o lipsă a speciilor de talie mică şi o prezenţă importantă a speciilor de crap şi somn. In ansamblu taliile indivizilor sunt medii şi mari chiar şi în eşantionul obţinut prin cernerea sedimentului. Aceste date ne indică că pescuitul, cel puţin pentru acest nivel, se realiza cu unelte pentru capturarea de indivizi de talie mare, iar faptul că majoritatea sunt reproducători ne poate indica că acesta s-ar fi putut realiza în perioada de reproducere. In această perioadă Cyprinidele în general se strâng în bancuri numeroase de indivizi maturi având talii medii şi mari. Sturionii de talie mare prezenţi în eşantion credem că confirmă utilizarea unor astfel de unelte (pripon, harpon). O comparaţie cu materialele faunistice studiate până în prezent provenite din nivelurile superioare Gumelniţa (Bălăşescu et al. 2005) ne arată mici diferenţe precum lipsa speciilor de talie mică dar şi a indivizilor de mici dimensiuni provenind de la speciile de talie mare. Pentru moment acest studiu nu putem să-l generalizăm pentru întreg nivelul, rezultatele acestea putând fi caracteristice doar acestor structuri. De aceea pentru generalizarea acestor rezultate este nevoie de alte eşantioane comparative în special de cele obţinute prin cernerea unui volum de sediment.
Mammalia. Studiul resturilor de mamifere este în curs şi de aceea în cadrul acestui raport preliminar nu vom face foarte multe aprecieri cantitative. Toate fragmentele analizate prezintă caracteristicile unor deşeuri menajere şi anume: urme de tăiere - de dezarticulare şi de descărnare, urme de dinţi (de carnivore, probabil câini, dar trebuie luat în seamă şi acţiunea distructivă a suinelor domestice) şi urme de ardere.
Spectrul faunistic ilustrează atât activitatea de creştere a animalelor fiind determinate resturi de vită domestică, porc, oaie, capră şi câine, cât şi vânătoarea care este ilustrată prin prezenţa următoarelor specii: cerb, căprior, mistreţ, vulpe, vidră, bursuc şi iepure de câmp. În cadrul acestui raport preliminar putem afirma că bovinele au o pondere relativ mare, ele fiind urmate de către suine şi ovicaprine. Se observă ca şi în campania precedentă o pondere relativ ridicată a resturilor de câine. Faptul că specia Canis familiaris (câinele) era utilizată în alimentaţie este dovedită de cele câteva resturi cu urme de descărnare, dar şi de jupuire
Vânatul reprezintă o activitate secundară de procurare a hranei, rolul său fiind relativ scăzut în comparaţie cu activitatea de creştere a animalelor. Dintre taxonii preferaţi din punct de vedere cinegetic ies în evidenţă mistreţul şi cerbul; restul speciilor având o pondere redusă.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
INP |
|
Language |
RO |
|
|
