Au fost reluate săpăturile sistematice în interiorul aşezării. Pentru rezolvarea acesteia s-au continuat prospectările magnetometrice cu o echipă formată din Marian Cornel şi Adrian Alicu, prin măsurarea rezistivităţii (Marian - Alicu 1994; 1994a).
Au fost deschise 4 secţiuni cu dimensiunile de 20 x 2 m.
Stratigrafia. Straturile de cultură din zona centrală a săpăturii, mai subţiri, au următoarea succesiune: 0 - 0,20 m sol agricol, humus recent, negru-brun; 0,20 - 0,40/45 m strat negru amestecat cu puţine materiale neolitice de fază Iclod I/II; 0,45 - 0,50/0,60 m strat negru-brun, discontinuu, cu materiale de fază Iclod I/II şi I.
În secţiuni au fost descoperite 3 bordeie, 10 gropi şi 3 morminte. Cele mai importante obiective în zona centrală a staţiunii este însă descoperirea unor zone sacre. Este vorba de mai multe depuneri rituale de obiecte, morminte, oase umane, obiecte de inventar. Deocamdată toate semnificaţiile, cu toate detaliile ne scapă.
Descoperirea unei gropi de cult cu piese uriaşe: a unui topor, sceptrul de piatră, oasele arse, vasele întregi sau sparte ritual, imitaţia de topor sau sceptru dintr-o rocă friabilă, nefuncţională, neutilizabilă ne duce cu gândul la o depunere rituală. Fiecare din piesele asociate în groapă are semnificaţia ei. Vasul spart în care erau resturi de oase arse, peste care au fost depuse topoarele şi sceptrele se afla chiar pe fundul gropii. Depunerea unor vase mari răsturnate arată că în acestea nu au fot depuse lichide sau produse care să curgă, altfel ar fi fost aleasă poziţia normală. Aceleaşi semnificaţii cultice le au descoperirile din spre vest de groapă (părţi de schelete umane, vase întregi, inventare de mormânt, oase umane disparate, oase de animale).
Din săpături au apărut unele materiale de import ce reflectă o sinteză Iclod-Petreşti precum şi unele elemente de origine sud-est transilvană din aspectul precucutenian transilvan, apărut în mediu Petreşti, Iclod, sau în sintezele Iclod-Petreşti.