|
Excavation Year |
1996 |
|
Epoch |
Neolithic
|
|
Periods |
|
|
Site Category |
Domestic;
Unassigned
|
|
Site Types |
Habitation
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Cluj |
|
Locality |
Iclod |
|
Commune |
Iclod |
|
Site |
Tabla Popii |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Bindea |
Diana |
|
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Bodea |
Monica |
|
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Lazarovici |
Gheorghe |
|
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Maxim |
Zoia |
|
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Meşter |
Mihai |
|
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Radu |
Sorin |
|
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
|
|
National Arch. Record Site Code |
58151.01
|
|
Report |
Cercetările din această campanie au continuat săpăturile din zona centrală a staţiunii, începută în anul 1994. Secţiunea 52, începută ca săpătură de salvare din anul 1995, a fost continuată în acest an. Secţiunea avea 30 m. S-a săpat pe straturi de 20 cm.
{Profilul stratigrafic şi pedologic}. Locul profilului pedologic era în c. 5 (prescurtat c. = carou) aceasta fiind chiar în dreptul bornei kilometrice, unul din punctele noastre de reper.
{Succesiunea şi descrierea pedologică:}
1. 0 - 58 m; arabil (arheologic a. = -20) şi marginea şanţului şoselei naţionale (+20 faţă de nivelul arheologic); 10 YR 5/2 uscat; ca nivel arheologic pentru materialele descoperite marcat cu -20 cm;
2. -0,58 - 0,62m (a. = -30) Hard pan (tapla plugului) 10 YR 3/2; 3/3; negru granulos; cu urme de strat de cultură neolitic în partea inferioară (a. = -40; -60); strat cu materiale Iclod I/II;
3. -0,62 - -0,80m (a. -80); 10 YR 2/2 ud, negru granulos, fenomene de lacoviştire (stagnare a apei);
4. -0,80 - -1,00m; orizont AB; 10 YR 4/3; a. - 80 strat de cultură Iclod I, brun lutos: - 100 strat geologic;
5. -100 - 1,20m; 10 YR 4/2, orizont de tip BT (B textural cu argilă), sol coluvial pe un sol fosil, brun argilo-iluvial.
Platforma 102, semnalată în c. 1-3, avea trei gropi două umplute cu chirpici, alta cu gaură de stâlp şi stâlp în interior. Cele trei găuri de stâlp presupun o mare construcţie cu structură cu dimensiunile de 2,8 x 2,6 m. Locuinţa era marcată de răspândire de chirpici, pietre, cărbune de la o structură lemnoasă arsă. După abandonare, locuinţa este ca un loc pentru resturi menajere fie se aruncă în ea intenţionat materiale arheologice unele cu aspect contondent. S-a observat, că pe primul nivel de călcare sunt mai multe oase şi pietre ascuţite.
{Locuinţa P102}. Materialul din complex, deşi sunt unele amestecuri la adâncimea de -60 cm, ce nu pot fi clar separate, artefactele din P102 sunt cca 1/3 din cel din B102 dacă mai adăugăm o parte din materialele de la -60 cm.
Materialele mai deosebite sunt: din c. 2, -60 cm, toartă de amforă; -60 cm picior de fructieră; din c. 3, la -40 cm un fragment de fructieră din pastă cenuşie, făinoasă, marcând sinteza Iclod-Petreşti; din c. 3, la -40 cm, pateră din pastă brună moale, cu amestec organic şi pietricele. Problema încadrării culturale sigur ridică probleme. La Cluj-Napoca, în Piaţa Ştefan cel Mare elementele de sinteză Iclod - Petreşti apăreau la nivel Iclod I/II. Noi le datam la Iclod abia la nivel II/III, odată cu fenomenul de retardare. După noile observaţii sinteza Iclod-Petreşti începe din faza Iclod I.
{Bordeiul 102} (Groapa 102) dimensiunile erau de 2,20 pe cca 3 m, fiind partea centrală a unui mare bordei. Acesta avea un plan dreptunghiular, marginile drepte, partea superioară a gurii avea numeroase rupturi, ceea ce arată că acesta a rămas o perioadă de timp deschis. Observaţia este interesantă deoarece ne permite a studia umplerea sa. Pe baza analizelor calitative, dar mai ales cantitative observăm mari diferenţe între bordeiul 102 şi platforma de deasupra lui.
Bordeiul are multă ceramică, fină lustruită, bine rasă fiind unul dintre cele mai timpurii complexe. Dar în umplerea sa s-au găsit la -80 cm materiale cu tehnică clar Petreşti. În acelaşi timp s-au găsit materiale de tradiţie Iclod I care au vădite influenţe din fazele anterioare, ale neoliticului mijlociu (CCTLNI): ceramică bună, nisip fin ardere puternică, lustru bun.
{Groapa 103} c. 7; dimensiunile 1 x 1,20 m; adâncimea 40 cm; -70 - 110 cm. Groapa are în umplere pământ negru, ceea ce arată că este săpată din stratul de cultură.
{Groapa 104} c. 3; în profilul de sud este groapă ,de stâlp (diametrul de cca 50 cm şi adâncimea de 60 cm), săpată din partea superioară a stratului Iclod I/II.
{Groapa 105}; în c. 14; în centrul săpăturii, săpată de la -0,80 la -1,60 m; groapă cu marginile albiate, cu dungi de umplere; în vecinătatea ei, de la nivelul de la care a fost săpată se află o pată de pământ negru, rămas probabil de la umplere.
{Platforma 105}. Materiale mai deosebite sunt: din c. 15 -60, farfurie cu partea inferioară concavă, pastă cărămizie moale, amestecată cu cioburi în pastă, marcând sinteza Iclod - Petreşti; fragment de strachină tronconică cu buza crestată, element specific sintezei Iclod - Petreşti. Un fragment asemănător provine din c. 12, la -40 cu crestături pe buză, acelaşi fenomen cultural.
{Gruparea de pietre}. În campaniile precedente a fost sesizată o aglomerare de pietriş de râu ce ar putea fi legată de unele viituri ale pârâului din vecinătate, al cărui curs de râu care putea fi abătut, pentru a curge în vecinătatea staţiunii, pentru umplerea cu apă a şanţurilor de apărare, fie pentru scopuri menajere şi edilitare. Urmele de lăcovişte sesizate în structura solului ar putea fi un argument pentru această problemă.
{Plastica}. La Iclod plastica este foarte săracă, până în prezent au fost descoperite cca o duzină de obiecte.
Idolul (B102 din S42, c. 1-3, pe fundul bordeiului, la -140 m). De la statuetă s-a păstrat doar partea superioară. După aspect ni se pare că piesa a fost montată pe marginea unui vas sau altar. Acest lucru se observă după partea ruptă a ei şi după curbura părţii mijlocii. Piesa are braţele abia schiţate aduse în faţă. Între braţe este o zonă uşor concavă, după concavitatea vasului. Faţa este modelată având schiţate ochii şi gura prin uşoare apăsări iar nasul este lung, drept. Faţa este orientată în sus, element caracteristic pentru statuetele culturii Vinca din Banat din alte părţi. Braţele şi maniera de stilizare nu sunt însă vinciene ci aparţine stilului neoliticului târziu cum sunt descoperirile de la Aszod, cultura Lengyel timpurie din Ungaria. Pe gât piesa are 6 tăieturi scurte ceea ce sugerează că ar putea fi vorba de o haină încheiată sau cu şnururile pentru legare. După aspectul feţei s-ar părea că nu este vorba de o mască ci de o redare realistă. De altfel un cap de statuetă, descoperit mai de mult sugerează acelaşi lucru.
Vasul antropomorf. Deosebit de rare sunt aceste piese în grupul Iclod. Semnalăm existenţa unui picior de la un vas antropomorf. Piesa este lucrată din pastă fină, gălbue, bine netezită, urme de slip picat. Piesa face parte fie din seria vaselor antropomorfe întâlnite şi în cultura Starcevo Criş.
{Concluzii}. Materiale Iclod timpurii se cunoşteau la Zău de Câmpie. Acolo acestea erau amestecate cu materiale Petreşti fără a se şti care este raportul cronologic şi situaţia stratigrafică (vezi tabelul de sus). La Baciu - starda Nouă materialele şi sinteză Iclod apărea în vremea fazei Petreşti AB, fiind sincronizată cu Iclod II şi II/III. Tot acolo erau materiale socotite Vinca C. Unele din acestea aparţin culturii Petreşti - grup Foeni, după Fl. Draşovean. La Cluj la: - Baba Novac apăreau materiale de tradiţie Petreşti şi un vas cu influenţe Petreşti Cluj Napoca; -Bd. 22 decembrie erau materiale Turdaş cu pictură gen Iclod I; - Biblioteca Academiei, în orizonturile timpurii, erau materiale Iclod I; Cluj-Arhive erau materiale Iclod I şi materiale ce arătau influenţe vinciene, care astăzi Fl. Draşovean le consideră a fi Petreşti, grup Foeni. Naşterea grupului Iclod este rezultatul unor migraţii şi difuziuni Turdaş, Vinca C şi se petrece paralel cu cultura Petreşti, având influenţe ale grupului Foeni (grup al culturii Petreşti, marcând o migraţie sudică).
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
