Excavation Year |
2003 |
Epoch |
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Early Medieval;
Late Medieval
|
Periods |
Roman Period
|
Site Category |
Religious, Ritual and Funerary
|
Site Types |
Cemetery
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Tulcea |
Locality |
Isaccea |
Commune |
or. Isaccea |
Site |
Cetate |
Site Sector |
Sector Extramuros - Secţiunea 3 |
Site name |
|
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Baumann |
Victor-Heinrich |
|
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
Bejenaru |
Luminiţa |
|
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
Jugănaru |
Gabriel |
|
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
Lockyear |
Kris |
|
University College London, UK |
Mănucu-Adameşteanu |
Gheorghe |
|
Muzeul Municipiului Bucureşti |
Olariu |
Cristian |
|
Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Popescu |
Adrian |
|
Fitzwilliam Museum, University of Cambridge, UK |
Sly |
Timothy |
|
University of Southampton, UK |
Stănică |
Aurel |
|
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
|
National Arch. Record Site Code |
159696.05
|
Report |
Sector Extramuros - Secţiunea 3 Săpătura arheologică s-a desfăşurat în lunile iulie-august. A fost executată o secţiune de 500 m lungime, cu 2 m lăţime şi, în funcţie de situaţiile apărute, au fost deschise 14 casete. Săpătura a avut în vedere, în general, păstrarea complexelor arheologice. Datorită acestui considerent, a fost adâncită până la –1,20 m, după care, secţiunea a fost adâncită pe jumătatea nordică a sa până la –2 m. Pe traseul acestei secţiuni au fost surprinse mai multe complexe arheologice din secolele X-XIV (locuinţe, cuptoare, gropi menajere, morminte), ce aparţin locuirii extramuros din aşezarea urbană fortificată de la Isaccea. Întrucât această locuire a bulversat straturile arheologice ale epocii romane şi romano-bizantine până la adâncimi cuprinse între 1,20–2 m, cercetarea complexelor de locuire romană rămâne să fie efectuată în viitor. Cronologia acestei perioade a fost stabilită, în mare, cu ocazia cercetărilor sistematice (Secţiunea 1 şi 2) din anii 1995-1997 şi se prezintă astfel: - la sfârşitul secolului al X-lea şi începutul secolului al XI-lea se reia locuirea în zona extramuros. Aceasta etapă cronologică se termină sub presiunea atacurilor populaţiilor migratoare, la sfârşitul secolului al XI-lea. Impresionează numărul foarte mare de complexe de locuire (fiind surprinse şi câte trei suprapuneri de locuinţe), varietatea şi complexitatea inventarului arheologic. Pentru datarea acestui interval se remarcă descoperirea unei "pungi", în care se aflau 24 de folles anonimi din sec X-XI. - în cursul secolului al XII-lea, în primele decenii, peste această aşezare începe să funcţioneze o necropolă foarte întinsă, din care, numai în cursul acestei campanii, au fost surprinse 34 de morminte. Din păcate, şi de aceasta dată, inventarul funerar este deosebit de sărac, fapt care face dificilă precizarea perioadei de funcţionare a acestui cimitir, în care se mai făceau înmormântari la începutul secolului al XIII-lea. - în prima jumătate a secolului al XIII-lea terenul este ocupat din nou de aşezarea civilă, care va exista până la cucerirea otomană de la începutul secolui al XV-lea. Datorită arăturilor recent efectuate, locuinţele de suprafată au fost în mare parte distruse, dar informaţii importante sunt furnizate de numeroasele gropi menajere, care au un inventar deosebit de bogat: vase întregi şi întregibile, stamena devalorizate. Şi pentru această perioadă putem menţiona descoperirea unui tezaur format din 1173 de stamena devalorizate. În campania din anul 2003 au fost descoperite 14 locuinţe de suprafaţă şi bordeie, şase cuptoare şi 62 de gropi menajere din sec. XI şi XIII-XIV. Au fost recuperate numeroase piese arheologice şi numismatice, după cum urmează: 11 opaiţe medievale şi 4 opaiţe romane, 12 vase întregi şi întregibile, 12 piese vestimentare şi 8 obiecte de podoabă, 20 unelte şi 15 arme, 6 tezaure monetare şi aproximativ 400 de monede reprezentând descoperiri monetare independente. Din cadrul inventarului recoltat menţionăm un numar de 119 folles emişi în secolele X-XI, 61 de stamena din secolele XII-XIII si 39 de stamena devalorizate, tăiate, din secolul al XIII-lea. Aceste descoperiri aduc o valoroasă contribuţie ştiinţifică la cunoaşterea realităţilor istorice din zona Gurilor Dunării, mai ales la începutul Evului Mediu.
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetarilor arheologice din România |
Editor |
CIMEC |
Language |
RO |
|
|