Excavation Year |
2003 |
Epoch |
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Late Roman (4th - 7th cent.)
|
Periods |
Roman Period
|
Site Category |
Agriculture and Subsistence;
Water Supply and Drainage;
Domestic;
Unassigned
|
Site Types |
Habitation;
Rural settlement
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Tulcea |
Locality |
Isaccea |
Commune |
or. Isaccea |
Site |
Cetate |
Site Sector |
Sector: ST-TR (Staţie de transformare 400/750KV)- ST-TR aducţiune apă, ST-TR montare stâlpi înaltă tensiune |
Site name |
|
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Baumann |
Victor-Heinrich |
|
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
Bejenaru |
Luminiţa |
|
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
Jugănaru |
Gabriel |
|
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
Lockyear |
Kris |
|
University College London, UK |
Mănucu-Adameşteanu |
Gheorghe |
|
Muzeul Municipiului Bucureşti |
Olariu |
Cristian |
|
Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Popescu |
Adrian |
|
Fitzwilliam Museum, University of Cambridge, UK |
Sly |
Timothy |
|
University of Southampton, UK |
Stănică |
Aurel |
|
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
|
National Arch. Record Site Code |
159696.05
|
Report |
Sector: ST-TR (Staţie de transformare 400/750KV) 1. ST-TR aducţiune apă Victor Henrich Baumann, Gabriel Jugănaru Referitor la lucrarea "Reparaţii conducte de apă şi canalizare la Staţia de transformare 400/750 KV Isaccea", menţionăm următoarele: În două puncte de pe traseu: punctul Capaclia N la circa 5 km. S, respectiv punctul Ceair, la circa 1 km. S de Staţia de transformare 400/750 KV Isaccea, au fost descoperite resturi arheologice aparţinând unor dependinţe rurale ale unor ferme romane de tip villa rustica. Cercetarea celor două puncte s-a făcut fără perturbarea săpăturilor efectuate de beneficiar.
2. ST-TR montare stâlpi înaltă tensiune Victor Henrich Baumann, Aurel Stănică Referitor la realizarea proiectului "Interconectare LEA 400KV Vulcăneşti – Dobrogea în zona Staţiei 400/750KV Isaccea" (lucrări de construcţie în extravilan Isaccea), lucrările s-au desfăşurat în lunile septembrie – noiembrie, la S şi la V de Staţia de transformare 400/750 Isaccea, aproximativ în extremitatea sudică a unui platou situat la SV de localitatea Isaccea, platou tăiat la răsărit de DN 22 Tulcea – Isaccea. Topografic, terenul afectat de lucrările agricole se înscrie în tarla 57 – parcela A692, tarla 58 – parcela A708, tarla 37 parcela 439 (Plan cadastral Isaccea). Lucrările prevedeau montarea a doi stâlpi de întindere de simplu circuit şi a patru stâlpi de dublu circuit, din laminate metalice cu fundaţii turnate în beton. Gropile de fundaţii, de formă patrulateră, cu latura de 5 m (câte patru de fiecare stâlp), se adâncesc până la -4 m. Arheologic, cercetările de suprafaţă din primăvara anului 2003 au evidenţiat o concentraţie de materiale ceramice în tarla 37 – parcela 439. Precizăm că, în zonă nu au mai fost efectuate până în prezent săpături arheologice, dar se bănuia că terenul a servit în antichitate ca necropolă. Situaţii arheologice clare s-au ivit în dreptul bornelor B3 şi B4, situate la 550 m V de DN 22 şi la 400 m, respectiv 620 m S de Staţia 400/750KV Isaccea. În secţiunile B3b – 3c a fost cercetat un strat de cultură roman timpuriu, între -0,90m şi -1,20 m adâncime. Vestigiile descoperite: urme de temelii superficiale şi de vetre distruse, aparţin unor construcţii uşoare, probabil sezoniere, întâlnite în cursul cercetărilor noastre din primăvară, la aproximativ 800 m SE (vezi descoperirile din punctul Capaclia şi Ceair). Aceste anexe gospodăreşti aparţineau unor ferme rurale de tip villa rustica, din sec. II-III ai căror proprietari puteau locui şi în aşezarea civilă de la Noviodunum. Afirmaţia se bazează pe lipsa, în zonă, a indiciilor asupra unor construcţii domestice mai importante. În colţul nordic al secţiunii B4b al bornei B4, situată la 220 m S de B3, a fost descoperit şi cercetat un segment de apeduct de epocă romană, orientat NE 400. Apeductul se află situat pe curba de nivel +42, la 1 m adâncime, fiind construit direct în pământ sub forma unui uluc de 0,50 x 0,30 m, acoperit cu lespezi de piatră prinse în mortar. Pentru cercetarea apeductului, a fost realizată la NV o casetă de 6 x 2 m, care a permis surprinderea monumentului pe o lungime de 6 m.
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetarilor arheologice din România |
Editor |
CIMEC |
Language |
RO |
|
|