Excavation Year |
2010 |
Epoch |
Late Roman (4th - 7th cent.);
Late Medieval;
Unspecified
|
Periods |
Roman-Byzantine Period;
Middle Medieval Period
|
Site Category |
Defence;
Religious, Ritual and Funerary;
Unassigned
|
Site Types |
Habitation;
Citadel;
Cemetery
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
County / District |
Tulcea |
Locality |
Isaccea |
Commune |
or. Isaccea |
Site |
Cetate |
Site Sector |
sector sud-est - Turnul de colţ 1 |
Site name |
Noviodunum |
Persons involved and Institutions |
Last name | First name | role | Institution |
Radu |
Laurenţiu |
|
Muzeul de Arheologie "Callatis", Mangalia |
Stănică |
Aurel |
|
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
|
National Arch. Record Site Code |
159696.05
|
Report |
Obiectivele proiectului de cercetare din anul 2010: - continuarea degajării incintei de SE a cetăţii romano-bizantine; verificarea reperelor cronologice stabilite prin cercetările anterioare la Turnul Mare, Turnul de Colţ şi Turnul A; identificarea zidurilor şi refacerilor din perioada bizantină şi medievală; continuarea cercetărilor la segmentul de curtină C1, deschiderea unei noi secţiuni şi începerea cercetărilor la segmentul de curtină – C2. Deasemenea, cercetările din acest an au vizat deschiderea unui nou sector – Incinta Est şi reluarea cercetărilor în sectorul Livada – Criptă. Prin deschiderea sectorului Incinta de Est, urmărim verificarea unor informaţii mai vechi (elemente de fortificaţie, protechisma, etapele de refacere, etapele de locuire etc.), a rezultatelor oferite de cercetarea geofizică şi stabilirea unor elemente comparative cu incinta de sud.
Turnul de colţ1
Săpăturile au început în 26 iulie 2010, prin trasarea unei extinderi a secţiunii TC 3 spre est cu lăţimea de 3 m, pentru a observa traseul incintei la est de turnul de colţ. În partea de N a secţiunii, în c.5-6, sub stratul vegetal, s-a identificat un strat de pământ amestecat cu fragmente de mortar, bucăţi de cărămidă şi pietre de dimensiuni mici. În c.5, au apărut câteva fragmente de craniu uman şi o parte dintr-o mandibulă, provenite probabil de la un mormânt deranjat aparţinând orizontului funerar plasat spre marginea platoului cetăţii. În această zonă s-a înregistrat un strat compact de moloz, amestecat cu pietre de diverse mărimi, bucăţi de cărămizi şi fragmente ceramice dintre care menţionăm pe cele provenite de la amfore cu striuri. Resturile de materiale de construcţie provin de la demontarea paramentului zidului de incintă romano-bizantin. În acest strat au fost descoperite mai multe fragmente de zidărie, unul de dimensiuni destul de mari, desprinse din zidul de incintă aflat în apropiere, de cei care au urmărit extragerea pietrei. Sub acest nivel de dărâmătură, a apărut un strat de pământ galben (-2,60 m faţă de înălţimea de la care s-a început săpătura), care prezintă material divers: două buze fragmentare provenite de la căni cu gura trilobată şi fragmente getice, decorate cu alveole. Ulterior, a fost descoperit un pahar getic, din care lipseşte o parte din buză, dar poate fi reîntregit . În apropiere de zidul romano-bizantin a fost identificată groapa nr. 4, cu diametrul de cca. 2-2,05 m şi adâncimea maximă de -1,60 m, rotunjită la bază, care a tăiat un vas getic bitronconic, de dimensiuni relativ mari. Din materialul rezultat în urma cercetării acesteia, menţionăm fragmente ceramice decorate cu rotiţa, două monede (neidentificate până la momentul redactării raportului) şi numeroase oase de animale de talie mare, care procentual sunt mai numeroase în comparaţie cu cele de peşte. Conform materialului ceramic recoltat, această groapă se poate data în sec. al XI-lea. În c.4 s-a observat un strat de pământ nisipos, întrerupt de lentile de moloz şi pietre mici, după care, în stratul de pământ galben, am cercetat o groapă, Gr.2, cu o formă aproximativ circulară cu diametrul de circa 1,60 m şi adâncimea de cca. 0,40-0,50 m, cu material relativ puţin, mai ales fragmente osteologice. Ceramica poate fi încadrată în sec. XII-XIII. Tot aici s-a continuat cercetarea unei gropi, Gr. 1, începută în anul 2007, când a fost săpată doar pe jumătate pentru că era plasată în imediata apropiere a profilului estic al TC 3, datată conform materialului ceramic în sec. XII-XIII. În c.3 a fost identificat un nivel de călcare pe care sunt prezente câteva aglomerări de pietre mici şi a fost descoperită o pipă otomană fragmentară. Sub acest nivel se află un alt nivel (-1 m), din pământ galben, foarte compact, cu mici fragmente de mortar şi pietre mici, care coboară uşor spre S. Este posibil ca acest nivel să reprezinte podeaua unei locuinţe de epocă romană. În c.1-2 s-a procedat la înlăturarea pământului depus cu prilejul campaniilor anterioare, după care am putut observa faptul că în această zonă a existat un tranşeu, transformat la un moment dat în zonă menajeră, care conţinea diverse materiale contemporane: fragmente metalice cum ar fi oale, sârme, baterii, cutii de conserve (două dintre acestea purtau anul 1984 şi 1985), jucării din plastic etc., astfel că această acţiune poate fi pusă în legătură cu construcţia reţelei de înaltă tensiune din apropierea cetăţii. Tot în această campanie am reluat cercetarea în spaţiul delimitat de latura estică a turnului de colţ, cu scopul de a putea observa conexiunea dintre latura estică a turnului şi elementului turnului anterior rectangular, fapt ce nu s-a reuşit şi rămâne ca un deziderat pentru campaniile viitoare. Primul strat înlăturat (-0,60 -0,85 m ), conţine materiale medio-bizantine. Ulterior, a fost descoperit şi cercetat un cuptor cu o formă uşor elipsoidală (L = 1,25 m, l = 1,15 m), orientat cu gura de alimentare către SE, dovedită de existenţa a două zone paralele de lut ars la roşu. Pereţii cuptorului sunt alcătuiţi din bucăţi de cărămidă cu o lăţime de 0,10-0,20 m, lutuiţi la interior cu un strat de cca. 3 – 4 cm şi s-au păstrat pe o înălţime de circa 0,40 m. Lutul a căpătat o culoare verzuie la exterior şi neagră la interior, ceea ce dovedeşte faptul că acest cuptor a fost utilizat o perioadă foarte scurtă de timp. În partea centrală este prevăzut cu un picior circular, mai larg la bază şi se retrage treptat, cu diametrul superior de cca. 0,30 m. În interiorul cuptorului am descoperit fragmente de chiup, de cărămizi sau ţigle şi bucăţi de chirpic, la care se adaugă fragmente ceramice de epocă romano-bizantină, multe clivate din cauza temperaturii înalte şi un mic vas de cca. 0,20 m înălţime, întreg. Tot în această zonă am descoperit un fragment de chiup aflat într-o mică groapă, iar în imediata apropiere o jumătate de bombardă din lut ars. Dintre materialele arheologice descoperite menţionăm vasul întreg identificat în cuptorul mai sus menţionat, un pahar getic aproape complet, fragmente de brăţări din sticlă, monede de epocă romană şi Hoarda de Aur, fragmente ceramice şi de sticlă din diverse epoci.
|
Abstract other lang. |
|
Abstract |
|
Bibliography |
|
Bibliographic notes |
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
Editor |
CIMEC |
Language |
RO |
|
|