Report |
În cadrul campaniei de cercetare din anul 2017 de la Noviodunum am întreprins activitatea de cercetare de teren nonintruzivă, a unei suprafeţe de 3 200 situată în afara zidurilor cetăţii. Suprafaţa extramuros în cauză se află în partea de Est a oraşului antic, la aproximativ 20 m de zidul estic de incintă. Suprafaţa supusă studiului nu a fost niciodată cercetată şi reprezintă aproape 50 % din cei 6 000 . Activitatea s-a desfăşurat pe parcursul a 14 zile constând în cercetarea de suprafaţă şi prelucrarea materialului arheologic rezultat. În total au fost trasate un număr de 32 de carouri cu dimensiunile de 10 x 10 m. Acestea au fost dispuse de la Nord la Sud, începând din partea Vestică a suprafeţei în discuţie, formând o structură de tip grid (grilă, reţea) (Pl. 9). Fiecare colţ al caroului a fost înregistrat cu ajutorul GPS-ului creindu-se astfel o imagine planimetrică exactă a suprafeţei cercetate (Pl. 5-9) . În □ 1 suprafaţa cercetată a fost restrânsă cu aproximativ 12 , mai exact în colţul de Nord-Vest al acestuia, din cauza vegetaţiei foarte bogate şi înalte. Materialul ceramic rezultat din această suprafaţă este numeros şi constă în 3 fragmente amfore Late Roman, 7 fragmente ceramică comună (de servit), 6 fragmente grosieră (ceramică de bucătărie şi pythos) şi 6 fragmente materiale de construcţie. În □ 2 materialul ceramic se găseşte în cantităţi mai mari în Sudul acestuia. Materialul ceramic rezultat constă în 4 fragmente amfore, 1 fragment ceramică fină, 15 fragmente comună (urcioare/căni), 6 fragmente grosieră (bucătărie şi pythos), 6 fragmente materiale de construcţii, dar şi 3 fragmente oase. În □ 3 materialul ceramic se găseşte în cantităţi mai mari în Sudul acestuia. Materialul ceramic rezultat constă în 11 fragmente amfore, 1 fragment ceramică fină (Greyware), 11 fragmente ceramică comună, 16 fragmente grosieră (bucătărie şi stocaj?), 5 fragmente materiale de construcţii, precum şi 10 fragmente oase. În □ 4 materialul ceramic rezultat constă în 24 fragmente amfore, 11 fragmente ceramică fină (veselă de masă), 11 ceramică comună, 49 grosieră, 8 materiale de construcţii precum şi 5 oase, dar şi mortar. În □ 5 materialul ceramic se găseşte în cantităţi mai mari în Sud-Estul acestuia. Tot aici se găsesc bucăţi de mortar rozaliu, pietre şi numeros material tegular. Materialul ceramic rezultat constă în 44 fragmente amfore, 6 fragmente ceramică fină, 37 fragmente ceramică comună, 64 fragmente ceramică grosieră, 10 materiale de construcţii şi 2 fragmente mortar. În □ 6 zona abundentă în material tegular din □ 5 se continuă aici în jumatatea Estică a acestuia. În plus faţă de □ 5 aici se găseşte şi mortar alb. În jumătatea Sudică a acestuia am identificat fragmente de vas borcan, fragmente de vas smălţuit, fragmente de brăţări din sticlă şi fragmente de vas din caolin. Materialul ceramic rezultat constă în 9 fragmente de amfore, 18 fragmente ceramică grosieră, 5 fragmente ceramică comună, materiale de construcţii, dar şi 2 oase. În □ 7 materialul ceramic este mult mai sărac ca în precedentele carouri, iar cel tegular este aproape inexistent. La limita □ 6 şi 7 suprafaţa densă conţinând piatră, material tegular, mortar şi ceramică se termină. Materialul ceramic rezultat constă în 2 fragmente amfore, 2 fragmente ceramică grosieră, materiale de construcţii şi oase. Jumatatea Sudică a □ 8 este acoperită de un strat de pietriş mărunt întins nu cu mult timp în urmă. Dat fiind acest fapt cantitatea de material care a provenit din această suprafaţă este mică. Materialul ceramic rezultat constă în 9 fragmente amfore, 3 fragmente ceramică fină, 19 fragmente ceramică comună, 4 grosieră şi 2 materiale de construcţii. □ 9 a fost trasat la Est de □ 8. Pietrişul mărunt care se găseşte în suprafaţa mai sus menţionată se găseşte şi aici, dar numai pe un sfert din acest carou. Cantitatea de material ceramic provenit din această suprafaţă este extrem de mic. Materialul ceramic rezultat constă în 7 fragmente ceramică comună şi 33 grosieră, 4 materiale de construcţie. □ 10 a fost trasat la Nord de □ 9. Cantitatea de material ceramic provenit din această suprafaţă este extrem de mic. Materialul ceramic rezultat constă în 16 fragmente ceramică grosieră şi 2 materiale de construcţii. În □ 11 cantitatea de material ceramic provenit din această suprafaţă este extrem de mic. Materialul ceramic rezultat constă în 4 fragmente amfore, 9 fragmente ceramică fină, 15 comună, 39 fragmente ceramică grosieră şi 2 materiale de construcţii. În □ 12 cantitatea de material ceramic provenit din această suprafaţă este extrem de mic. Materialul ceramic rezultat constă în 16 fragmente ceramică comună, 22 fragmente grosieră şi 7 materiale de construcţii. În □ 13 materialul ceramic rezultat constă în 13 fragmente amfore, 8 fragmente ceramică fină, 14 fragmente ceramică comună, 42 din ceramică grosieră, 2 materiale de construcţii, dar şi 2 fragmente de oase. În □ 14 materialul ceramic rezultat constă în 3 fragmente amfore, 2 din ceramică fină, 6 din ceramică comună, 12 fragmente ceramică grosieră, 3 materiale de construcţii. În □ 15 materialul ceramic rezultat constă în 3 fragmente amfore, 2 din ceramică fină, 4 comună, 13 fragmente ceramică grosieră şi 3 materiale de construcţii. În □ 16 cantitatea de material ceramic provenit din această suprafaţă este extrem de mic. În jumătatea Estică a acestuia este amplasată latura Vestică a unei clădiri, azi abandonată. Materialul ceramic rezultat constă dintr-un fragment de amforă, 1 fragment ceramică fină, 5 din ceramică comună, 14 grosieră şi 3 materiale de construcţii. □ 17 a fost trasat la Est de □ 16. O mare parte din suprafaţa acestui carou este ocupată de o clădire, aceeaşi menţionată în □ 16. Materialul ceramic rezultat constă în 19 fragmente din ceramică comună, 6 fragmente grosieră şi 8 materiale de construcţii. La Sud de □ 17 a fost trasat □ 18. În partea de Sud-Vest a acestuia se găsea un desiş de ciulini care a făcut imposibilă cercetarea acelei zone. Materialul ceramic rezultat constă în 3 fragmente ceramică grosieră şi 8 materiale de construcţii. Întreaga suprafaţă a □ 19 era acoperită de ciulini. Materialul ceramic rezultat constă în amfore, ceramică fină, comună şi materiale de construcţii. Jumătate din suprafaţa □ 20 era acoperită de ciulini. Toate cele patru carouri □ 17-20, sunt sărace în material ceramic şi tegular din motive lesne de înţeles. Materialul ceramic rezultat din □ 20 constă în 1 fragment ceramică fină, 15 grosieră şi 2 materiale de construcţii. Aproximativ un sfert din □ 21 era acoperit de ciulini. Materialul ceramic rezultat din □ 21 constă în 3 fragmente amfore, 2 fragmente ceramică comună, 37 fragmente ceramică grosieră, 4 materiale de construcţii. În □ 22 vegetaţia este mai săracă, materialul ceramic rezultat constă în 7 fragmente comună, 8 fragmente ceramică grosieră, 5 fragmente materiale de construcţii şi 1 fragment os. În □ 23 materialul ceramic rezultat constă în 11 fragmente de construcţii, 3 fragmente de amforă, 7 fragmente ceramică comună, 22 fragmente de ceramică grosieră din perioada medie bizantină. În □ 24 materialul ceramic rezultat constă în 6 materiale de construcţii, 1 fragment amforă, 13 fragmente ceramică grosieră din epoca romană şi post romană, 1 fragment ceramică din caolin. □ 25 a fost trasat la Est de □ 24. Materialul ceramic rezultat constă în 5 materiale de construcţii, 4 fragmente ceramice din epoca modernă, 5 fragmente ceramică nisipoasă din perioada medio-bizantină, 1 toartă amforă din epoca romană. □ 26 a fost trasat la Nord □ 25. Materialul ceramic rezultat constă în 2 materiale de construcţii, 4 fragmente de amfore din epoca romană, 52 fragmente ceramică din perioada perioada medie bizantină. În □ 27 materialul ceramic rezultat constă în 6 fragmente de materiale de construcţii, 49 fragmente de ceramică (sec. XI), 2 oase fragmentare, 1 toartă de amforă din epoca romană. În □ 28 materialul ceramic rezultat constă în 3 fragmente de materiale de construcţii, 1 os, 4 fragmente de amforă, 10 fragmente ceramică grosieră, 2 fragmente ceramice din epoca modernă, 3 fragmente de ceramică fină din epoca romană. Întreaga suprafaţă a □ 29 este acoperită de vegetaţie. Materialul ceramic rezultat constă în 14 fragmente de materiale de construcţii, 1 os, 12 fragmente de ceramică nisipoasă sec. XI, 3 fragmente de amforă, 3 fragmente de ceramică fină din epoca romană. Întreaga suprafaţă a □ 30 este acoperită de un desiş de mărăcini. În partea de Nord-Est a caroului a fost descoperită o monedă datată în sec. XI. Materialul ceramic recoltat este alcătuit din 13 fragmente materiale de constructii, 3 oase, 21 ceramică grosieră ( 4 romane, restul medio bizantine), 8 fragmente ceramcă nisipoasă cu decor incizat, 2 fragmente amfore romane, 2 fragmente medievale târzii - cu urme slip glazurat, 1 toartă urcior roman, 11 incerte. În □ 31 materialul ceramic rezultat constă în 13 fragmente de materiale de construcţii, 3 oase, 21 fragmente de ceramică grosieră (romane şi post-romane), 8 fragmente de perioadă medio-bizantină, 2 fragmente moderne. În □ 32 materialul ceramic rezultat constă în 7 fragmente de materiale de construcţii, 1 os, 2 fragmente cu angobă roşie din epoca romană, 12 fragmente ceramică din pastă nisipoasă din epoca medio-bizantină, 3 fragmente de amforă, 2 fragmente din epoca modernă. Cele 1745 de fragmente recuperate în timpul perieghezei includ fragmente ceramice şi materiale de construcţii, ţigle şi olane preponederent din epoca romană. Din punctul de vedere al categoriilor ceramice, cea mai mare proporţie este reprezentată de ceramică nisipoasă, 38.51%, provenite de la vase de bucătărie preponderent din perioada medie bizantină (sec. 11-13), dar şi din epoca romană. Marea majoritate a fragmentelor prezintă diverse grade de ardere secundară, îngreunând o identificare precisă. Cea mai mare parte a fragmentelor trecute ca nedeterminate prezintă, de asemenea urme ale expunerii la foc puternic.Următoare categorie bine reprezentată este cea a ceramicii comune - fragmente provenite de la vase de servit, în mare parte din epoca romană, de factură bizantină şi din epoca modernă. A treia categorie din punct de vedere statistic este cea a vaselor de transport, fragmentele provin de la amfore din epoca romană (atât din perioada timpurie a sec. II-III, dar mai ales din perioada sec. IV-VI de la vase de tip LR2), dar sunt prezente şi fragmente de amfore bizantine, din perioada sec. X-XIII. Cea mai puţin reprezentată categorie este cea a ceramicii fine, doar 4.58% din totalul materialelor. Cu excepţia a două fragmente de porţelan din epoca modernă, fragmentele se datează în epoca romană. Cea mai mare parte a fragmentelor provin de la produse pontice din secolele II-III, urmate de ceramică târzie de import de tip Late Roman C ware şi African Red slip, dar într-o proporţie redusă. Prezenţa ceramicii medio-bizantine este aproape dublă faţă de cea din perioada romană. Cele mai numeroase fragmente intră în categoria ceramicii nisipoase, de producţie locală, din secolele XI-XIV, atestate la Noviodunum. A doua categorie contemporană cronologic este cea a ceramicii import, de factură bizantină, smalţuită, atestată în tot spaţiul pontic în perioada sec. XI-XIV. Printre descoperiri mai menţionăm 7 fragmente de brăţări din sticlă (sec. XI şi XIII), un posibil fragment de vatră şi un fragment din piatră fasonată ce ar putea proveni de la o râşniţă.
În urma acestei cercetări de teren, am identificat cel puţin o zonă care ne-ar putea indica existenţa unui edificiu deosebit graţie prezenţei aglomerării de mortar alb şi a materialului de construcţie. Pe de altă parte diversitatea materialului ceramic indică o ocupare constantă a zonei, din epocă romană timpurie (sec. II) până în epocă modernă. Aşadar, rezultatele campaniei perieghetice de anul acesta deschide perspectiva unei cercetări viitoare, prin abordarea interdisciplinară a aşezării civile est.
|