Archaeological Excavations in Romania, 1983 - 2012. Preliminary Archaeological Reports Archaeological Excavation Report

Jac | Commune: Creaca | County: Sălaj | Site: Pomet - zona centrală, forum | Excavation Year: 2009

Excavation Year   2009 Epoch Early Roman (1st - 3rd cent.); Late Roman (4th - 7th cent.) Periods Roman Period; Late Roman Period Site Category Defence; Domestic; Unassigned Site Types Habitation; Urban settlement Map it   Find it on the Romanian map County / District  Sălaj Locality   Jac Commune   Creaca Site  Pomet - zona centrală, forum Site Sector Site name   Porolissum Persons involved and Institutions Last name First name role Institution Csók Zsolt Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău De Sena Eric Charles Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău Matei Alexandru Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău Wanner Robert Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău National Arch. Record Site Code 140734.02 Report În campania anului 2009, la Porolissum în sectorul municipiului roman, zona centrală forum, au fost realizate cercetări arheologice în baza contractului încheiat de către Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău cu Ministerul Culturii şi Cultelor şi cu sprijinul studenţilor americani participanţi la proiectul internaţional Porolissum Forum Project (www.porolissum.org). Cercetările au fost realizate pe terasa centrală situată la S, SE de latura dextra a castrului mare de la Porolissum. În două sectoare ale obiectivului forum-ul aşezării civile municipale Porolissum, sector A. laturanordică şisectorB. latura sudică a forum-ului municipiului roman Porolissum, în acest an 2009 au fost trasate şi realizate un număr de 7 secţiuni de diferite lungimi şi un număr de 14 casete. Astfel, numerotarea s-a făcut în continuarea secţiunilor din anul trecut adică cu nr. 20 pentru prima secţiune realizată în zona centrală adică în zona forum-ului. O numerotare aparte privind casetele realizate separat doar pe suprafaţa capătului vestic al zonei centrale, au fost notate cu primele litere ale alfabetului: A, B, C, D, E, F, G, H, I. Aceste casete trasate în sectorul A (capătul vestic la laturii nordice a forum-ului) au urmărit decopertarea clădirii târzii identificate aici şi studierea condiţiilor stratigrafice a nivelelor fortificaţiei militare romane (castru din faza de lemn), fortificaţie situată pe acest loc precum şi nivelele stratigrafice care ţin de aşezarea premunicipală. În sectorul B pe latura sudică a forum-ului au fost realizate 4 secţiuni, iar cu aceleaşi iniţiale A, B. C, D, E, ataşate la numărul secţiunii alăturate au fost denumite şi casetele care au decopertat partea nord-estică a clădirii „băii târzii", cădire aflată în sectorul B de săpătură adică peste latura sudică a curţii şi clădirii forum-ului. Sector A - latura nordică a forum-ului Secţiunea SXX - are 13,50 m lungime şi 2 m lăţime fiind trasată perpendicular peste latura nordică a forum-ului, în continuarea zidului de incintă al laturii estice a clădirii forumului. Secţiunea are m: 0 (zero) pe un zid intermediar care delimitează o cameră de pe latura estică a forum-ului, iar la m. 1,60 secţiunea intersectează zidul de incintă spre porticus-ul de pe latura nordică a forum-ului. Acest zid (A) are 0,80 m lăţime şi apare imediat sub iarbă. În mijlocul secţiunii apare surprins zidul care continuă zidul de incintă spre porticus-ul de pe latura estică. Acest zid (E) are 0,80 m lăţime este foarte masiv şi bine lucrat din piatră eruptivă bine prinsă cu mortar. La 5 m distanţă de la m. 0 al secţiunii apare un alt zid perpendicular pe zidul principal marcând astfel o cameră cu lăţimea de 5 m. Acest zid (M) median, porneşte din zidul perpendicular descoperit pe mijlocul secţiunii şi la cca. 0,20 cm. În acest zid apare un prag lucrat din piatră - din gresie galbenă nisipoasă. Pragul ca şi zidul au 0,75 m lăţime şi se află (pragul) la nivelul de adâncime de -0,80 m. Acelaşi tip de prag a fost identificat în zidul descoperit în mijlocul secţiunii. La 0,30 m distanţă de la joncţiunea cu zidul de incintă al laturii nordice apare pragul care marchează o deschidere (uşă) în acest perete. Pragul (uşa) are 0,80 m lăţime şi prezintă lateral câte un bloc de gresie fasonată ca uscior lateral, usciori cu grosimea de 0,20 m. Din aceeaşi gresie galbenă nisipoasă este realizat şi pragul propriu-zis. La prag se observă foarte clar cum această clădire a fost folosită - sau refolosită în două faze principale. Iniţial realizat la nivelul de - 0,80 m adâncime acest prag apare ca „umplut" şi cu zidărie seacă şi i se ridică nivelul cu peste 0,40 m - noul nivel de călcare pe prag fiind la doar 0,45 m adâncime. Este un argument arheologic indubitabil al existenţei unei faze mai târzii de utilizare şi transformare a clădirii forum-ului. În secţiunea XX - zidul omolog (B) de incintă exterioară spre N (al zidului de incintă al laturii nordice spre porticus, spre curte), a fost identificat la m. 21,60 - 22,40 m, în fapt SXX secţionează perpendicular şi pe lăţime latura nordică a forum-ului. La 4,30 m distanţă de faţa interioară a zidului dinspre porticus spre N, în mijlocul laturii nordice a forum-ului, apare un zid paralel cu acesta, zid care împarte practic interiorul acestei laturi nordice a forum-ului în două părţi, fiind în fapt un zid median (M) ce are tot 0,80 m grosime. Astfel, încăperile de pe această latură de N a forum-ului au lăţimile interioare de 4,30 m, iar zidurile atât exterioare cât şi cel median au 0,80 m lăţime. În zidul de 0,80 surprins pe lungimea sa în S.XX apare a doua uşă marcată tot de usciori lucraţi din gresie galbenă nisipoasă, deschiderea uşii este aceeaşi de 0,80 m. grosime, usciorii de 0,20 m lăţime, iar pragul apare la nivelul de 0,30 - 0,40 m adâncime - fiind supraînălţat pentru faza a doua ca şi la uşa identificată pe partea dinspre portic a acestei laturi a forum-ului. Uşa apare la 1,60 m S de zidul nordic al acestei laturi, iar 0,20 m este grosimea uşciorului de piatră, pragul apare cu lăţimea de 1,50 m pe care sunt amplasaţi cei doi usciori fiecare de câte 0,20 m fiecare, deci uşa are deschiderea de 1,10 m. Astfel, uşa de pe această latură apare practicată în chiar mijlocul camerei nu spre zid aşa cum apare la cealaltă cameră. Lăţimea exterioară a laturii de N a forumului are 11 m. Nivelul de călcare al ultimei faze (care nu este forul), are pragul ridicat cu cca. 0,60 m deci acest nivel târziu de reamenajare a clădirii forum-ului apare foarte sus. Pragurile nivelului iniţial al forum-ului apar mai jos cu cca. 0,60 m. Prin urmare nivelul de călcare în forum apare la adâncimea de cca. -1 -1,10 m adâncime, faţă de cota actuală a terenului. Secţiunea S21 are lungimea de 22,60 m şi lăţimea de 1,50 m, este trasată paralel la 50 m V de SXX şi secţionează şi cca. 2 m din curtea forum-ului, zidul porticus-ului, zona porticus-ului, zidul (A) de incintă spre porticus, zidul median (M), zidul exterior spre N (B) şi primul zid interior al dublei colonade care înconjoară toată zona centrală a oraşului Porolissum, colonadă identificată în campaniile anilor precedenţi. Astfel, în zona m. 0 -2 la adâncimea de 1,60 m apare un strat de piatră nisipoasă (gresie) sfărâmiţată (cca. 0,02-0,04 m grosime) care formează nivelul curţii forum-ului, astfel „bătute", „pavate" cu acest strat de piatră nisipoasă de culoare gălbuie. În zona m. 1,80-2,20 din S21 - apare un zid de 0,50 m grosime aşezat peste nivelul curţii fără să aibă fundaţie, zidul apare ca un zid „târziu" aparţinând fazei post forum de amenajare a acestei clădiri. Zidul este construit peste traseul zidului ce reprezintă porticus-ul, doar că acesta are 0,55 m. grosime. La 3 m zidul porticus-ului spre N apare zidul A care are lăţimea de 0,70 m. În această zonă zidul A apare refăcut şi refolosit pe aceleaşi fundaţii dar zidul păstrat în S21 aparţine fazei a II-a de amenajare a construcţiei. Stratigrafic nivelul fundaţiei zidului A, apare la adâncimea de: 1,70 - 1,60 m măsurat exact de la nivelul curţii forum-ului. În elevaţie se observă clar că zidul A apare cu 0,80 m grosime, doar refacerea târzie apare cu 0,70 m grosime. Stratigrafic se observă nivelele de dărâmare şi nivelare succesive a două faze principale de piatră şi a trei amenajări a fazelor de lemn. La adâncimea de 2,70 m adâncime apare sterilul zonei (cenuşiu) în care se observă stâlpii fazei a I-a de lemn. Zidul median (M) apare la 4,30 m N de faţa interioară a zidului A. În secţiunea S21 zidul M apare parţial scos de amenajările fazelor ulterioare de piatră. Între zidul M şi zidul B exterior al laturii nordice, între m. 11-15, la adâncimea de 0,80 m nivel ce ar corespunde nivelului refacerii (când efectiv se locuieşte în for) fazei a III-a târzii în for, apare amenajat un paviment din cărămizi, ţigle şi pietre amenajate direct pe acest nivel. Pare să fie nivelul târziu de locuire în această zonă a interiorului laturii nordice a forum-ului. În directă legătură cu acest paviment, aparţinând unei faze târzii de locuire în for, este amenajarea unui cuptor lângă faţa interioară a zidului B între zid şi marginea acestui paviment special. Cuptorul circular apare cu fundul plat lucrat din cărămizi şi ţigle aşezate liniar. Şi pereţii cuptorului sunt la fel lucraţi din cărămizi şi mai ales din ţigle fragmentare aşezate circular şi prinse între ele cu lut roşu (argilă locală). După forma şi înălţimea pereţilor având şi diametrul de 1,15 m. acest cuptor apare ca fiind un cuptor de „copt" pâine sau alt tip de aliment. Fundul drept are multă funingine şi urme de cărbune ars. Cuptorul a fost secţionat aproape median, cca. 0,40% din el rămânând în profilul estic al Secţiunii S.21. Cu o fundaţie extrem de puternică construită din piatră şi mortar tip „beton ciclopian" zidul exterior B are 0,80 m în elevaţie. Nivelul fundaţiei iniţiale a acestui zid apare la adâncimea de 3,10 m. În dispunerea succesivă a retragerii umărului fundaţiei se observă cel puţin 3 faze de amenajări ale zidului exterior B. Acest fapt aduce un argument foarte serios legat de cele cel puţin 3 faze principale de amenajare, reamenajare a acestei laturi de N a forum-ului. Zidul B apare clar ca zidul şi al unei reamenajări ulterioare - pe vechile fundaţii, el este mai retras spre interior cu cca. 0,50 m. - dar are aceeaşi grosime 0,80 m. Lângă fundaţia zidului la baza acesteia, lipită de aceasta spre interiorul construcţiei apare o groapă mare cu diametrul de cca. 0,50 m care reprezintă urma unui stâlp putrezit in situ. Aparţine unei faze de lemn iniţiale de amenajare a acestui „viitor" zid lucrat din piatră. În intervalul de 5 m între zidul B şi zidul interior al colonadei apare stratigrafic o situaţie specială. Nivelele de locuire romane atât ale fazelor de piatră cât şi a celor din fazele de lemn sunt străpunse de două şanţuri care au pornirea din nivelele romane târzii de locuire a zonei. Pare să fie acelaşi şanţ ce aparţine fazei târzii de amenajare a zonei, dar care a avut două trasee, ultimul tăind parţial pe primul. Este acelaşi şanţ târziu identificat pe toate laturile zonei centrale a oraşului Porolissum, dar care la un moment dat apare umplut cu resturi de diverse materiale şi moloz. Un nivel final de umplere al şanţului apare marcat cu un strat continuu relativ subţire de cărbune. Nivelul marcat de acest strat de cărbune apare stratigrafic cam pe întreaga suprafaţă cercetată şi aparţine stratigrafic unui nivel mult târziu post roman de locuire în zona forum-lui. Între cele două ziduri ( B şi cel al colonadei exterioare) sterilul apare la adâncimea de - 3,20 m. Stratigrafic la adâncimea de cca. - 2,80 m. apar urmele unei faze iniţiale de piatră - blocuri monolit de beton ciclopian - gen fundaţii de la o iniţială constucţie de piatră cu un alt plan. Se pare că şi zidul interior al colonadei surprins în această secţiune la distanţa de 5,10 m. de zidul B, îşi are fundaţia pe o fundaţie aparţinând unei construcţii din faza iniţială de piatră, fundaţie ce apare lucrată cu mult „beton roman ciclopian". În baza fundaţiei iniţiale „ciclopiene" apare acoperită parţial de această fundaţie, o groapă circulară cu diametrul de cca. 0,55 m. groapă ce aparţine unui stâlp de lemn putrezit „in situ". Acest stâlp masiv de lemn pare să aparţină unei faze iniţiale de lemn de amenajare a zonei. În dispunerea fundaţiei şi a acestui zid interior al colonadei duble care înconjoară întreaga zonă centrală se observă faptul că în structura sa apar straturile de zidărie astfel: de la 0 la 0,60 m. adâncime fundaţia mai veche din piatră prinsă cu beton ciclopian, de la 0,60 m. adâncime la 1,60 m. adâncime pe această fundaţie „ciclopiană", apar depuse mai multe straturi de piatră neprinse cu mortar, au fost doar aşezate pe patul fundaţiei „ciclopiene". De la 1,60 la 1,80 m. adâncime apar pietrele prinse cu mortar care formează buza, umărul fundaţiei, cu cca. 0,20 m. mai sus în acest zid interior al colonadei apare surprinsă o deschidere, o uşă, blocată apoi cu zidărie. Stratigrafic nivelul de călcare corespunzător umărului fundaţiei acestui zid interior al colonadei, îşi are corespondent la nivelul umărului fundaţiei zidului B, deci cel care apare ca reprezentând faza de amenajare a forum-ului. Merită din nou semnalat că şi aceste nivele de călcare sunt „tăiate"de cele două şanţuri târzii identificate în această zonă. O observaţie stratigrafică se impune, cele două şanţuri „târzii" prezintă urme clare de acoperire cu moloz mult, iar peste această „acoperire" a şanţurilor târzii, se pot identifica urmele a cel puţin două nivele de locuire. Secţiunea S 22. La 16 m. lateral V de S.21 a fost executată S.22 cu lungimea de 4,30 m. şi lăţimea de 1,50 m., secţiune care are aceeaşi orientare şi este paralelă cu S.21. S-a urmărit surprinderea zidului median M, care apare dispus în continuarea zidului similar M din S.21. De o parte şi de alta a acestui zidmedian apare podea de cocciopesto fapt care semnalează existenţa unor încăperi amenajate special cu destinaţia de baie. Lateral lângă zidul M a fost surprinsă o groapă de par cu diametrul de 0,20 m., groapă care străpunge podeaua de cocciopesto a camerei dispusă la S de zidul M. Se pare că în S.22 a fost surprinsă o parte a unei clădiri care a transformat se pare capătul forum-ului într-o clădire târzie încălzită cu sistemul de încălzire de tip hypocaustum. În S.21 apare la adâncimea de - 1,40 m. urma unui perete din fazele de lemn surprinse în această zonă. Suprafaţa dintre S.21 şi S.22 şi lateral V de S.22 a fost caroiată şi au fost trasate 9 casete care au martorii de 0,50 m. între ele şi au dimensiunile şi numerotarea următoare: C.22/A = 5,50 x 4,50 m., martor de 0,20 m. spre C.22/B = 5 m. x 4,50 m. cu martor de 0,35 spre C.22, apoi cu martor de 0,60 m. spre C.22/C = 4,50 x 4,50 n.; cu martor de 0,50 m. spre C.22/D = 4,50 x 4,50 m.; cu martor de 0,50 m. spre C.22/E = 4,50 x 4,50 m.; cu martor de 0,50 m. spre C.22/F = 4,50 x 3,50 m.; cu martori de 0,50 spre C.22/G = 4,50 x 3,50 m. şi cu martor spre C.22/H = 4,50 x 3,50 m., iar pentru a stabili capătul forum-ului lateral spre N de C.22 A s-a deschis C.22.I = 5 x 4,50 m. În suprafaţa deschisă de casetele 22 A, 22 i, 22 B, 22 C şi 22 H, s-a conturat o construcţie ce foloseşte parţial vechile ziduri ale forum-ului dar adaugă şi alte ziduri, în special semicirculare obţinându-se astfel planul unei clădiri cu două abside exterioare. Întreaga construcţie are 5 camere din care două camere sunt cu abside semicirculare exterioare. În toate casetele podeaua intactă realizată din cocciopesto se află la acelaşi nivel şi probabil toate sunt prevăzute cu sistem de încălzire de tip hypocaustum. Caseta C.22/A cu dimensiunile de 4,50 x 4,50 m. a surprins absida semicirculară exterioară a clădirii târzii ce a fost construită peste zidul median M pe care aici această construcţie ulterioară nu îl mai păstrează. La fel zidului drept care delimitează în fapt capătul vestic al forum-ului îi este folosită doar fundaţia peste care se ridică în elevaţie o zidărie nouă care face apoi corp comun cu zidul semicircular al absidei. În încăperea rectangulară amplasată la S de încăperea A sub podeaua de cocciopesto s-a surprins instalaţia de încălzire centrală de tip hypocaustum. Au fost surprinse „in situ" şase picioare de cărămidă rectangulară acestea doar în suprafaţă de cca. 2 mp. cercetată în colţul estic al C.22/A. De semnalat, în interiorul absidei, stratigrafic s-a observat o locuire târzie amenajată în mijlocul dărâmăturii clădirii şi a acestei camere absidate. Locuirea târzie a avut nivelul de călcare mai sus cu cca.20-30 cm. decât nivelul podelei de cocciopesto. Lipit de peretele sudic al camerei cu absidă, apare amenajat un cuptor-vatră, circular lucrat din cărămizi şi ţigle romane dar şi bucăţi de piatră toate prinse cu lut - argilă. Cuptorul apare amenajat peste un strat de demolare având fundul amenajat cu cca. 30 cm. mai sus decât podeaua de cocciopesto. Lateral de cuptor, podeaua de cocciopesto apare străpunsă de gropile a doi stâlpi de lemn care probabil sprijineau un acoperiş peste acest cuptor şi peste locuirea (colibă în dărâmătură) târzie. În profilul rămas în peretele nordic al casetei C.22/A se observă nivelul de locuire târzie care a nivelat (scos) parţial nivelele romane de dărâmătură ce aparţineau perioadei post romane. Materialul arheologic descoperit în jurul vetrei cuptor şi în această casetă C.22/A aparţine epocii romane târzii, stratigrafic această locuire trebuie datată într-o epocă post aureliană, poate în sec. IV d.Chr. Sub zidul rectiliniu al camerei sudice apare şanţul castrului din faza de lemn, cu icul la 3,05 m. adâncime. Caseta C.22/i. cu dimensiunile de 5,50 x 4,50 m. a fost trasată şi executată la N de C.22/A şi a surprins locuirea târzie în continuare, de asemenea a surprins zidul absidei care se închide semicircular aici, nivelul podelei de cocciopesto este acelaşi, iar la adâncimea de cca. -1,40 m. sub zidăria semicirculară s-a surprins capătul zidului B peste care se închide absida construită peste nivelele corespunzătoare iniţial zidurilor M şi B, dovedind că sub acelaşi plan ca în S.21 o clădire rectangulară cu latura sa de N cu lungimea de cca. 80 m şi cu lăţimea de 11 m iar lăţimea zidurilor de 0,80 continuă până în C22 / i. Pe latura de V a C.22. / i apare şanţul castrului din faza de lemn care a fost secţionat până la capătul icului. Şanţul avea o deschidere de cca. 5 m. lăţime şi cca. 3,60 m adâncime. Se observă straturile succesive de umplere a şanţului cu un pământ cafeniu nisipos - rocă locală erodată şi cu bucăţi şi nivele de caespites provenite de la demolarea directă a agger-ului, umplere realizată odată cu nivelarea zonei pentru locuirea civilă. Peste capătului zidului B, se suprapune zidul care aparţine absidei construite mai târziu, absidă bine păstrată şi surprinsă în C.22 / A. Stratigrafia pereţilor casetei S.22 / i, este deosebită, se pot observa succesiunea de podele pietruite cu piatră galbenă sfărâmată şi cu nisip cu var şi pietricele care corespund unei artere de circulaţie pietonală între cele două şiruri ale colonadei cercetată în anii precedenţi şi identificată că înconjoară forumul şi toată zona centrală a municipium-ului roman Porolissum. Suntem în spaţiul exterior spre N al forului. Tăind şi distrugând nivelele succesive ale alei pietonale, în jurul zidului exterior al absidei a fost realizat un dren pluvial a cărui poziţie stratigrafică arată apartenenţa sa şi a clădirii cu absidă nivelului tîrziu de locuire romană în această zonă centrală a Porolissumului. Caseta C.22/B cu dimensiunile de 4,50 x 4,50 m, este plasată la 0,20 m. (martor) spre E de C.22/A. Şi aici se surprinde acelaşi nivel al podelei de cocciopesto care continuă dinspre C.22/A dinspre camera cu absidă care pare să aibă dimensiunile foarte mari: pe lungimea spre mijlocul absidei adică de 7,50 m. iar lăţimea de 4,50 m. (dimensiuni măsurate în toate cele 3 casete A, i şi B). Aici se surprinde şi zidul median M, care pare să nu continue spre V în elevaţie. Din motive arhitecturale în elevaţie acest zid pare să fie mutat cu cca. 0,80 m. mai spre S. Construcţia nouă, suprapusă forum-ului, în acestă casetă prezintă o ramificaţie (încrucişare de ziduri) formând începutul la 4 camere. Spre N, zidul prezintă un prag de 1,00 m x 0,80 m. prag lucrat din piatră fasonată şi lustruită care prezintă şi orificiul pentru fixarea stâlpului de lemn pe care se sprijinea uşa de lemn. De semnalat că în lungul zidului longitudinal spre N lângă zid apar 6 gropi de la stâlpi de lemn cu diametrul între 15-25 cm., stâlpi ce aparţin clar amenajării târzii de locuire într-o colibă amenajată în dărâmături,în jurul cuptorului vatră. Apariţia urmelor a 4 pari cu diametrul de cca. 12 cm. amplasaţi la cca. 0,20 m.- unul de altul în spatele pragului lucrat din piatră fasonată, ne arată că la un moment dat această uşă a fost blocată cu stâlpi care străpung podeaua de cocciopesto. La fel 2 stâlpi care străpung podeaua de cocciopesto şi care au diametrul de cca. 0,30 m. apar amplasaţi lângă zidul estic al camerei amenajate spre zidul A. Aceleaşi urme de locuire târzie, contemporane cu amenajarea târzie din nivelele camerelor cu absidă din C.22 / A / i / B, reprezintă dispunerea a trei fragmente de piatră de calcar fasonate (fragmente de monumente romane) dispuse liniar şi la acelaşi nivel care reprezintă pragul de intrare dinspre S în această amenajare (gen colibă amenajată în ruine). Caseta C.22/C cu dimensiunile de 4,50 x 4,50 m. apare în continuare la 0,60 m. (martorul) spre E a S.22. Aici apare un zid perpendicular pe zidurile A şi B care are tot 0,80 m. grosime. Spre peretele nordic al casetei în zidul acesta apare un prag cu deschiderea de 1,10 m., prag iniţial folosit în fazele de organizare aici a forum-ului. Peste nivelul acestui prag şi nivelul podelei de cocciopesto apar straturi succesive de demolare iar mai sus nivele de locuire târzie şi în această încăpere. Un cuptor - vatră similar cu cel realizat şi descoperit în încăperea din caseta C.22/A apare realizat şi în acestă cameră chiar în zona pragului. Se observă stratul de depunere maronie ce acoperă podeaua de cocciopesto, iar apoi pe zidul dezafectat ce continua din prag spre N apare acest cuptor clar amenajat după distrugerea prin ruinare a acestei încăperi şi probabil a întregii clădiri. Din dreptul pragului spre est, iar apoi cotind semicircular spre N, spre peretele B apare un nou zid care se „lipeşte" se ataşează zidului perpendicular cu care nu se „ţese" deci este o amenajare ulterioară. Lăţimea interioară, spre absidă are cca. 2,50 m. Iată deci două amenajări (colibe în dărâmătură) în care s-a locuit, după ruinarea întregii clădiri. Lateral de zidul semicircular, (de fapt lateral de zona zidului median M) spre est, spre C.22 H, în spaţiul dintre zidurile M şi A în caseta C.22.C şi H la cca. 0,70-0,80 m. adâncime apare un „pavaj" lucrat din piatră măruntă bine compostată şi nivelată, omogenizată, egalizată cu var care formează un fel de curte interioară. De semnalat că la egală distanţă dintre zidul M şi zidul A în caseta C.22, a fost descoperit un pilon de susţinere a unei coloane de piatră. Baza este lucrată din piatră gresie galbenă nisipoasă, are dimensiunile la bază de 0,60 x 0,60 m., iar „coloana" este de 0,40 x 0,40 m. lucrată tot din gresie nisipoasă. Sigur această „bază de piatră" susţinea un acoperiş peste aşa-zisa curte pavată - curte care de fapt se „temină" în dreptul acestei baze. Curtea se întinde pe toată suprafaţa casetei C.22/H. Pentru a urmări stratigrafia acestei zone, pe latura sa sudică se adânceşte cercetarea până la steril la cca. 2,60 m. adâncime. La adâncimea de -1,90 - 2,20 apare în profilul vestic urma unui perete ce aparţine fazei de lemn. Peretele cu 0,40 m. grosime are un traseu paralel cu zidul A faţă de care este dispus la cca. 15 cm. spre S. Acest perete median apare şi continuă şi în C.22/G şi F. Zidul A apare şi în C.22/H şi continuă spre V la nivel de fundaţie. Observaţie foarte importantă legată de planul clădirii mari marcată de zidurile A, cel median M şi zidul B. Aceste ziduri continuă pe aceleaşi aliniamente peste 60 m. Nivelul de dărâmare care ar corespunde demolării parţiale a elevaţiei zidului A în C.22/H, apare acoperită cu un nivel subţire de piatră, gresie galbenă bătută şi nivelată peste tot. Este nivelul curţii corespunzător zonei de sub porticus-ul forum-ului. Prin urmare construcţia identificată peste capătul vestic al forum-ului se edifică distrugând practic arhitectura şi organizarea interioară a forum-ului pe această zonă. Atât în C.22/C cât şi în C.22/H de la cotele de 1,70 m se ajunge la nivelele fazelor de lemn care au fost amenajate iniţial în acestă zonă. Se continuă adâncirea de la 1,70 m în nivelele fazelor de lemn care au fost surprinse şi în suprafaţa casetelor C22/D, E, F şi G. Din caseta C.22/C zidul median (M) a fost scos în această zonă până la fundaţii. În suprafaţa din exteriorul absidei spre martorul sudic al casetei C.22/C , la adâncimea de - 2,40 m. apare conturat agger-ul fazei de lemn cu via sagularis de la castrul din faza de lemn identificat în suprafaţa cercetată. Tot aici a mai fost surprinsă şi urma unui perete de lemn, a unei construcţii de lemn la care i s-a păstrat urma unor pari care susţineau peretele. Urma (traseul) peretelui are aceeaşi orientare ca şi via sagularis, probabil acest perete aparţine unei barăci militare, deşi în plan apare prea aproape de via sagularis şi agger. Caseta C.22/D. Amplasată la E de C.22/C, are dimensiunile de 4,50 x 4,50. Spre caseta C.22/C în profil şi în săpătură apare un strat gros de dărâmătură pe care este dispus un zid lucrat cu mortar dar cu o fundaţie de doar cca. 70 cm, lucrată parţial din piatră seacă şi care zid are doar cca. 0,45 m grosime în zona spre N. Pe acest zid, dar de fapt lateral de zid - când acest zid era demolat deja, se amenajează din baze de coloane şi mai ales fusuri de coloane (4 buc. fragmentare), o bază şi două fragmente de postamente, toate acestea sunt dispuse liniar în lungul traseului zidului. Prin această dispunere pe două segmente paralele a monumnetelor sulpturare prezentate mai sus, a fost amenajat, credem noi, un mormânt pentru un copil sau tânăr - lungimea „cavoului" nu depăşea 1,30 m. interior şi 0,60 lăţime la mijloc. De reţinut că această amenajare de monumente dispuse clar pentru a crea aceşti originali pereţi de sarcofag - este aşezată pe un strat de pământ gros de cca. 20 - 25 - 30 cm. depus în timp peste zidul roman târziu. Sigur când s-a amenajat acest „sarcofag" zidul peste care a fost plasat nu se vedea, era acoperit cu pământ deja. Deci ar putea fi un „sarcofag" lucrat din monumente romane adunate din ruinele care încă se mai vedeau pe suprafaţa oraşului roman Porolissum, într-o epocă mult târzie când între aceste ruine nu se mai locuia decât sporadic. Tot în această casetă C.22/D - apare zidul cu grosimea de cca. 0,90 - 1,00 m. Care are un traseu perpendicular peste zidul median - zid care în această zonă a fost scos aproape în întregime, rămînându-i dar urma („negativul"), conturată pe suprafaţa casetei. Se pare că acest zid gros ce aparţine clar forumului avea un prag, o uşă - dispusă pe mijlocul său. Zidul cu grosimea de 0,50 m. apare dispus la cca. 2 m. spre E de zidul absidei şi a bazei rectangulare a coloanei de piatră din caseta C.22/C. Stratigrafic zidul reprezintă o ultimă fază de construcţie de zid şi reamenajare pentru locuit a zonei forum-ului. O construcţie târzie care nu cunoştea deloc vechiul plan iniţial al forului se amenajează în această zonă, având un zid de cca. 0,50 m. grosime, care zid nu are o prea mare fundaţie, acesta fiind dispus direct pe nivelul de dărâmare a unui zid despărţitor al planului iniţial al forum-ului. Acest zid ar putea reprezenta faza a treia de zid de amenajare aici a zonei care iniţial a fost clădirea forumului. La adâncimea de - 160 - 180 cm. se ajunge la nivelele fazelor de lemn ce aparţin de castru şi de aşezarea civilă iniţială care stratigrafic apare peste nivelele castrului din faza de lemn. Se observă foarte clar urma unei compartimentări, apariţia unui perete de lemn care are cca. 0,60 cm.grosime, a acestei faze care „taie" stratul de arsură compactă şi groasă, strat ce ar aparţine unui nivel pendinte de un atelier sau baracă de lemn foarte arsă. Pe mijlocul casetei se observă urma, „patul - negativul" zidului median M scos în întregime, urmă care continuă spre V. Podeaua ce corespunde nivelului de călcare a forum-ului este amenajată peste nivelele corespunzătoare fazelor de lemn. Studierea profilului adiacent arată clar nivelul foarte de sus al bazei (fundaţiei) zidului ce are grosimea de 0,50 m., care este clar mult mai târziu. A fost surprins şi nivelul zidului forum-ului şi nivelele podelelor corespunzătoare acestor faze, nivele care apar acoperite cu câte un strat de argilă roşie care reprezintă atât o nivelare, dar reprezintă şi bază pentru podelele fazei următoare, acoperind practic nivelele de arsură sau de distrugere. Un strat de pământ negru zgrunţuros cu mult cărbune apare între cele două nivelări cu lut, fiind dovada unei distrugeri masive la un moment dat şi o refacere de clădiri cu alte nivele de călcare etc. Acest nivel de pământ negru zgrunţuros cu mult cărbune acoperă apoi şi şanţurile târzii dovadă stratigrafică că aparţin unei perioade datate după finalul epocii romane. Caseta C.22/E. Realizată la V, lângă S.21 şi la E de S.22/D. În această casetă a fost surprins un zid care apare ca „scos-demantelat" şi acoperit de podelele care aparţin de amenajarea forului. Se pare că acest zid a fost demantelat la un moment dat, după momentul demantelării zidului median (M), dar totuşi acesta nu reprezintă o fază de continuitate a planului forului, pentru că podelele „forului" corespunzătoare zidului forului din S.22/C acoperă acest zid demantelat la un nivel foarte jos. Iar zidul apare „nivelat" tocmai pentru a se putea amenaja o podea peste acesta. Zidul apare lucrat îngrijit cu rosturi drepte, deci este zidit drept, dar apare sub sau la nivelul fundaţiilor zidurilor groase ale forului deci acestea clar nu pot fi direct contemporane. Poate acest zid aparţine unei compartimentări iniţiale sau de fapt ar aparţine unei clădiri de piatră construită iniţial pe acest loc. Dar apare mult prea aproape de celălalt zid al forului, cu care, se pare, ar fi paralel, iar zidăria li se întretaie, deci nu aparţin aceluiaşi plan de clădire. Lângă acest zid demantelat apare un alt zid în elevaţie dispus foarte aproape de cel demantelat, are 70 cm. grosime, cu rosturi drepte, dar se observă că este „folosit" şi reconstruit şi într-o fază ulterioară. Acest zid face joncţiunea şi se „ţese" cu zidul forului din S.22 H şi el continuă spre S mărginind curtea, este sigur zidul spre curte al laturii vestice a forului. Tehnic la 3 m. spre est, spre curte ar trebui să fie zidul porticus-ului. În această compartimentare nivelul podelei apare foarte jos şi este realizată din piatră galbenă bătută ca şi la curtea din poticus sau din curtea forului. Podeaua aceasta apare la - 1,80 m. adâncime şi este lucrată din piatră galbenă bătută. Ar trebui să acceptăm că zidurile A, B şi Median pe traseul - planul lor iniţial reprezintă planul forului - plan care la un moment dat este schimbat. În casetele C.22/C/D/E şi în S.21 acest zid Median este scos la un moment dat - şi pe zidurile A şi B - se observă refaceri peste aceleaşi fundaţii. Zidurile A, B şi Median urmează un plan de clădire foarte mare (latura sa nordică are 80 m x 11 m ) pentru ca acestea împreună să nu formeze planul FORUM-ului - care apoi se transformă, atât în epoca romană târzie, cât şi în epoca postromană. În această casetă C.22/E pe partea ei spre est, la nivelele superioare a apărut - conturându-se un nivel de pământ mai negru care a reprezentat clar o locuire ulterioară epocii romane. În profile şi pe plan au apărut urmele a 2 stâlpi ce aparţin acestei locuiri ulterioare. În profil se observă foarte clar cum nivelele „romane" sunt deranjate de o intervenţie ulterioară. Se pare că acestei „intervenţii" îi corespunde şi platforma pavajul de cărămizi şi ţigle amenajate lângă cuptorul de copt pâine (surprins în zona alăturată spre E din secţiunea S.21) - cuptor care pare să fi aparţinut acestei intervenţii. Nivelul de la care coboară stâlpii, la care este amenajat pavajul din cărămidă şi pietre surprins şi în profilul casetei, precum şi nivelul de amenajare a unui cuptor din ţigle identificat şi în C.22 H, este acelaşi, adică la 0,80 m adâncime. Este exact nivelul de locuire târzie care este delimitat şi recunoscut ca aşa-zisul strat „negru cenuşos erodat".pe toate profilele casetelor cercetate în acest an 2009. Zona din mijlocul casetei (a locuirii) de unde a fost scos zidul Median (M) era mai joasă sau se „lăsa mai jos" datorită pământului mai afânat rămas după scoaterea zidului median. Zona respectivă a fost umplută cu pietre iar straturile de podele succesive de deasupra s-au „îndoit" spre patul zidului Median. Groapa respectivă a fost acoperită cu pământ sfărâmicios negru cu mult cărbune. Este stratul - nivelul despre care spunem că ar fi distrugerea finală - finalul epocii romane. Apoi s-a nivelat cu un strat de pământ maro compact gros, care a fost bătut ca o bază pentru o podea lucrată din cărămidă sfărmată, iar peste aceste „podele" de epocă romană apar puşi bolovani care egalizează la - 0,80 m adâncime întreaga suprafaţă a zonei zidului Median M, care a fost scos cândva. C.22/H. Locuirea târzie a fost surprinsă şi în această casetă alăturată. Aici la nivelul adâncimii de - 0,80 m. a fost amenajat un cuptor din ţigle (cuptor vatră) cu marginile clădite din fragmente de ţigle prinse cu lut roşu la culoare. Totul (vatra cuptor) este amenajat lângă, adică „în unghiul" îmbinării celor două ziduri, a zidului A cu intermediarul care are traseul din C.22/E spre C.22.E Lângă acest zid apare o aglomerare de pietre şi o bază de monument de coloană lucrată din piatră din gresie galbenă. Această aglomerare forma în fapt peretele de V a locuirii târzii căreia îi corespunde şi amenajarea cuptorului lucrat din ţigle şi olane aşezat pe un nivel de dărâmătură. Înspre porticul forumului spre curte şi zidul (A) al forumului, stratigrafic se observă foarte clar două nivele foarte solide de dărâmătură de la „distrugerea forului" şi de la o altă fază - a treia - a acestui zid care este de fapt zidul exterior spre est, spre curte a laturii vestice a forum-ului. Acesta este singurul zid care se „ţese" cu zidul târziu şi în unghi drept continuă spre S tot cu o grosime de 0,80 cm. Zidul A a fost transformat şi refolosit, se pare şi în fazele următoare de piatră II şi III dar care faze se pare că nu mai aparţin ca funcţiune şi plan forum-ului construit iniţial. S.22/G. Situată la V de C.22/H, cuprinde intersecţia zidului A a forului, cu zidul târziu care are grosimea de 0,50 m. zid care continuă atât spre S cât şi spre N, dar cu deviere de câteva grade de la planul iniţial al forum-ului. În zidul A, apare practicată o intrare iniţială, (cu lăţimea de 1,10 m) intrare care a fost plombată blocată cu zidărie (se observă foarte bine acest fapt în elevaţia zidului). Continuarea spre V a elevaţiei zidului A a fost tăiată şi zidului i s-a făcut o „ faţă ’’ care contribuie la zidul de 0,50 m. zid care continuă apoi atât la stânga spre N cât şi dreapta spre S spre curte. Presupunem că acest zid cu grosimea de 0,50 m (al cărui traseu suprapune de fapt un mai vechi zid al forului dar demantelat cândva), acest zid ar reprezenta o fază târzie de piatră contemporană cu clădirea băii construită peste capătul vestic al laturii nordice a forului pe care o transformă într-o clădire cu abside, şi podea de cocciopesto. Urmele pereţilor din faza de lemn surprinse în S.22/D se continuă şi în S.22/G până aproape de zid. Aici se pare că aceste urme cu lăţimea de 0,60 m. ar coti spre E şi V, fiind surprinse la adâncimea de - 1,55 cm. De semnalat că pe lângă zidul A, această cotire spre V este surprinsă şi pe profilul spre S.22/F şi pe profilul de sub zidul de 0,50 m. Stratul gros de arsură de cărbune, ce aparţine probabil fazei premunicipale de lemn ce a ars este tăiată, adică aceasta (arsura de cărbune) se opreşte în urma peretelui de lemn, sigur aparţinând aceleiaşi faze. De semnalat că în exteriorul zidului A, la cca. -1,90 m - 2,10 m. adâncime apare o altă urmă de perete de lemn ce are cca. 0,50 m. grosime, urmă care are un traseu paralel la cca. 0,50 - 0,30 m. de zidul A al Forum-ului. Această urmă a fost surprinsă pe o lungime de cca. 20 m în toate casetele H, G, F şi F' şi chiar în secţiunea IV. din 2002. Lungimea ei şi paralelitatea cu zidul exterior A al forumului ne dă dreptul să credem că acesta „poate" să fie „omologul" din faza de lemn a clădirii forum-ului şi că probabil această clădire cu acest plan a avut iniţial şi o fază de lemn. Probabil această construcţie (forumul) sau alta la fel de mare (aparţinând fazei de lemn) a fost edificată în aceeaşi zonă (cercetările anilor viitor vor aduce noi rezultate în sprijinul concluziei iniţiale de acum). Acest perete de lemn, în traseul său „trece" şi peste agger-ul fazei castrului de lemn. În interiorul peretelui de lemn au fost identificate şi urmele unor stâlpi de lemn cu diametrul de cca. 20-30 cm grosime (era un zid exterior ! ). Se pare că acest perete al fazei de lemn nu corespunde fazei cu arsură şi stratului de cărbune gros uniform ce ar ţine de un atelier de metalurgie (topit şi prelucrat bronzul), poate aparţine unei faze a aşezării civile premunicipale amplasată deasupra nivelelor castrului de lemn. C.22 F. Apare realizată la V de S.22 G şi pe toată suprafaţa ei, ca de altfel şi până la absida din C.22 C, a fost identificat un nivel de pavaj lucrat din piatră mijlocie prinsă cu sporadice fragmente de var egalizator. Această suprafaţă, relativ mare, de pavaj bine lucrat apare ca o curte pavată, atrium între absidă şi zidul de 0,50 m. din S.22/G - chiar depăşind zidul A (demantelat acum) spre S. Este o curte pavată care „vine" dinspre V, dinspre zona vechiului municipiu roman şi se opreşte la nivelul zidului fazei III cel cu grosimea de 0,50 m. Pavajul are cca. 25 - 30 cm. grosime şi este uniform egalizat cu var (egalizarea cu var ar putea constitui un argument că acest pavaj ar fi fost protejat de un acoperiş ce se putea sprijini pe baza rectangulară de coloană). Pe baza rectangulară de piatră de tip „gresie galbenă" se sprijinea probabil, o coloană de piatră - poate coloana din gresie galbenă din „sarcofagul" aflat în imediata apropiere ar fi putut să aparţină acestei baze - iar coloana împreună cu zidul absidei şi o altă eventuală bază şi coloană de piatră puteau susţine un eventual acoperiş, deşi pe suprafaţa pavajului nu a apărut un strat prea compact de ţiglă. În traseul ei curtea, pavajul, acoperă, parţial şi latura sudică a clădirii târzii cu abside construită peste planul iniţial al forum-ului. De remarcat că în dispunerea lui acest pavaj are o uşoară alveolare covăţită. Pe pavaj la un moment dat s-a adunat multă apă şi s-a format un mic „lac - baltă" unde ploile au erodat solul şi au format un strat subţire de „nămol" un fel de nisip molit adunat de ape (strat foarte bine surprins pe profilele din casetele apropiate, mai ales că pe pavajul de la un moment dat era impermeabil). Sub acel nivel de „nămol" peste tot pe profile se conturează un nivel de pământ cenuşos fin zgrunţuros (caracteristic nivelelor romane târzii). Din caseta S.22/C din acest nivel a apărut un chiup cenuşiu de mari dimensiuni. Stratigrafic începând cu caseta C.22/A,B şi continuând spre C.22./C, F’ şi F se observă că adâncimea acestui pavaj, care acoperă parţial clădirea târzie cu absidă şi duce spre zidul şi mai târziu ce are grosimea de 50 cm. (şi care ar aparţine la faza III de amenajare şi locuire în for) zid identificat in C.22.H şi D. Pe teren se observă că panta pavajului începe în caseta C.22/A la adâncimea de - 0,20 - şi coboară progresiv până la 1 m. adâncime în caseta C.22/F. Acest pavaj face legătura cu zona mai înaltă spre V spre terasa relativ mai înaltă decât cea pe care este amenajat forum-ul. Şi această situaţie stratigrafică este un argument că pavajul aparţine unei faze romane mult mai târzii, din moment ce acoperă o parte a clădirii târzii care a fost şi ea construită peste capătul vestic al clădirii forumului al cărui plan iniţial în modifică. Pavajul spre latura nordică a fost secţionat şi s-a coborât cu cercetarea până la sterilul zonei care apare la adâncimea de - 2,80 m. Facem mai jos o descriere a situaţiei stratigrafice care a apărut în S.22/F pe profilul sudic cu următoarele observaţii : - Humusul apare la adâncimea - 20 cm., apoi apare un pământ negru erodat „nămol" , urmează un nivel de locuire târzie pământ cenuşos, podeaua din pietre mijlocii egalizate cu var, un nivel subţire de arsură pământ cu pigment de cărbune de fapt nivel de locuire pe o podea pusă pe bolovani şi egalizată cu un strat de 2-3-4 cm de rocă galbenă - care era podeaua fazei a doua a forumului - pentru că această podea din rocă galbenă apare ca depusă peste nivelul foarte gros de distrugere de dărâmare a zidului A - şi nivelat pe loc, dar şi acesta este nivelat pe o podea care îi corespunde fazei clasice a forum-ului urmează un alt nivel de arsură pământ negru amestecat cu cărbune şi funingine?! - ce ar corespunde nivelului de vicus civil - atelier de bronzuri, cu podeaua sa - apoi apare nivelul castrului din faza de lemn cu agger şi via sagularis, şanţul de colectare a apei de pe agger şi via sagularis cu nivelele care îi corespund castrului - icul şanţului de colectare a apelor pluviale de pe agger este surprins la - 3,50 m. adâncime. Aceasta este situaţia stratigrafică în sectorul A de cercetare în forumul de la Porolissum din campania anului 2009. În C.22/F’ care are 3,10 m. lungime şi doar 1,20 lăţime, stratigrafic (de jos în sus) se surprinde zidul A,, pavajul via-ei sagularis, precum şi podeaua corespunzătoare forum-ului, apoi o altă podea, apoi un strat de pământ cenuşos cu cărbune şi podeaua din curtea pavată, cu stratul de „nămol" şi nivelul pământului cenuşos târziu, cu pământul negru erodat şi stratul de humus. C.22 F’ - taie agger-ul castrului. În S.22 - sub podeaua de cociopesto apare urma unei bârne dispusă în lungimea agger-ului şi urme de pari lângă această bârnă ? - poate această urmă de bârnă este armătura valului (agger-ului) partea de lemn a sa. Dar de la icul şanţului castrului din faza de lemn şi până la via sagularis sunt 12 m. Teoretic şanţul are cca. 5 m. lăţime, cca.0,50 m. este lăţimea bermei şi 6 m. ar reprezenta lăţimea valului a agger-ului castrului din faza de lemn. Sector B „ Baia târzie" Pe latura S estică a forului de la Porolissum cercetările arheologice efectuate în anii precedenţi au identificat o clădire de mari dimensiuni care a fost construită peste această latură a clădirii forum-ului. După caracteristicile descoperite până în prezent aici; bazine pentru apă, instalaţii de încălzire, praefurnium-ul de mari dimensiuni avem aici o clădire de baie. În acest an 2009 în sectorul în discuţie au fost deschise următoarele suprafeţe de cercetare:S23 - 24 - 12 m x 1.5 m ; S25 - 4.5 m x 3.5 m ; S26 - 4 m x 6.5 m; S27 - 19 m x 1.5 m ; S27/A - 3.5 m x 4.5 m ; S27/B - 3.5 m x 4.5 m ; S27/C - 3 m x 4.5 m ; S27/D - 3 m x 4.5 m ; S27/E - 3 m x 4.5 m. În S.23 - 24 (amândouă) cu dimensiunile de 12 m x 1.5 m şi care au orientarea NE - SV, s-a ajuns la adâncimea de -1.20 m, până la nivelul de dărâmătură al fazei iniţiale de construcţie a forumului. În capătul de NV al secţiunii S. 23 , la - 0,50 m, a apărut un zid de piatră, cu lăţimea de 0.80 m, lucrat cu mortar curat şi compact. Zidul este orientat E - V. Perpendicular pe acesta a fost adosat un alt zid, orientat N - S, care se regăseşte şi în S24, fiind amplasat în paralel cu profilul sudic. De asemenea, în zid se pot observa ca refolosite fragmente de tegulae şi bucăţi se piatră fasonată - prelucrate şi refolosite de gresie albă. Este zidul exterior de pe latura vestică a acestei clădiri târzii construite peste latura de S E a forului de la Porolissum. Zidul este lucrat cu o tehnică slabă, se observă clar pietrele de slabă factură refolosite în acest zid, chiar fragmente de monumente refolosite la construcţia acestui zid ce aparţine construcţiei edificate ulterior peste această latură a forumului. În zona închisă de acest cot de ziduri, între m 1 - 2.70, la adâncimea de -1,90 m, au apărut 10 pilae de la instalaţia de hypocaustum, aliniate în două şiruri. S-a păstrat baza, respectiv cărămida superioară imediat următoare. Din punct de vedere stratigrafic, asistăm la un nivel de dărâmătură până la -2,35 m, care constă în pietre, cărămizi, resturi de construcţie şi foarte mult mortar, nivel întins până la m. 6,20, unde la adâncimea de -2.35 m, găsim o podea realizată din mortar compact alb-gălbui. Această podea aparţine unei faze iniţiale de amenajare a forumului a cărui laturi de SE a fost distrusă de amenajarea cestei clădirii târzii care a avut destinaţia de baie. Între m 3,5 - 4 la adâncimea de -1,55, în exteriorul zidului orientat NE-SV apare un nivel puternic de arsură, închis la m 4 de un şir de cărămizi. Acest aliniament de cărămizi, este dublat de altul, la m 5,30, iar între ele apare un strat de cenuşă compactă (-1,35 m). Al doilea aliniament de cărămizi este continuat, la aceeaşi adâncime de un pat de pietre, înecate în mortar, care prezintă urme puternice de ardere. Ne aflăm la capătul interior al praefurnium-ului identificat la V de această porţiune a secţiunii S.23. S.24 - cu dimensiunile de 4 m x 1.5 m are orientarea NE - SV şi după un hiatus (zonă cercetată în anii precedenţi) de cca. 3 m a fost trasată şi realizată în continuarea S.23. La adâncimea de - 1.10 m s-a surprins acelaşi nivel de dărâmătură constând din pietre şi fragmente de tegulae, ţigle, mortar şi cenuşă. În paralel cu profilul sudic se continuă zidul descris mai sus, zid care are lăţimea de 0.80 m. La m 3 apare o întrerupere a zidului, unde apare umărul fundaţiei care iese 6 - 7 cm., faţă de paramentul zidului. Pentru ridicarea acestui element de zidărie s-au folosit blocuri neregulate, dar pe alocuri se pot observa bucăţi de piatră fasonată, introduse pentru regularizarea asizelor. La m 2, asistăm la apariţia unui alt zid adosat perpendicular pe cel menţionat, orientat NE - SV, ce are lăţimea de 0.80 m. Elevaţia acestuia a fost efectuată din pietre nefasonate, lipite cu mortar alb curat şi compact, acest zid aparţine unei faze intermediare de construcţie şi a fost refolosită o porţiune în elevaţia clădirii târzii (pentru o parte a pereţilor bazinului de apă identificat în această porţiune). C.25 cu dimensiunile de 4.5 m x 3.5 m şi cu adâncimea de doar - 0.10 m în porţiunea estică unde, imediat sub iarbă, a fost surprins un contrafort cu dimensiunile de 2,10 m x 2,60 m amenajat din zidărie plină în colţul exterior al absidei. În restul casetei spre est, (adică în S.24), spre interiorul construcţiei se ajunge la adâncimea de - 1,60 m., surprinzându-se urmele unei instalaţii de hypocaustum şi a unui zid despărţitor şi de sprijinire a podelei superioare, zid lucrat din fragmente de ţigle prinse cu mortar. Caseta a fost deschisă pentru a verifica traseul zidului orientat NE - SV identificat în S.24 Elementul de arhitectură (zidul) este întrerupt de ţeserea unei abside care apare spre S (-0,50 m), absidă care faţă de zid are o rază de 2,75 m. Absida ( în fapt un bazin semicircular pentru apă) este realizată din pietre cu formă neregulată, prinse cu mortar curat şi compact (opus caementicium), având zidul cu grosimea de 0,70 m. Baza estică a absidei este ţesută cu zidul, pe traseul original descris mai sus. În interiorul absidei observăm o restrângere a acestui element, cu 0,60 m, până la o alta absidă, mai mică. Se observă foarte clar cum absida mare a fost „micită" într-o fază şi mai târzie, i s-au redus dimensiunile. Între cele două feţe ale absidei mari şi a celei mici a fost aplicată o umplutură cu foarte mult mortar curat galben şi pietre răzleţe. Zidul absidei mici cu lăţimea de 0,40 m s-a construit din cărămizi bine prinse cu mortar, iar în interiorul ei a fost aplicată o tencuială multistrat impermeabilă de tip cocciopesto lucrată din fragmente mărunte de cărămizi pisate şi mortar foarte omogen. Raza apsidei faţă de paramentul interior al zidului pe care este aşezată este de 1,75 m. C.26 - cu dimensiunile de 4,5 m x 6,5 m Adâncime - 0,1 m - 1,60 m.Caseta a fost deschisă pentru a verifica traseul zidului orientat aprozimativ E - V şi care a fost demantelat parţial şi folosit la amenajarea zidului exterior al absidei. Elementul de arhitectură, acest zid care de fapt aparţine unei faze intermediare de amenajare a forumului, este întrerupt de ţeserea unei abside exterioare amenajată pe latura sudică a clădirii târzii, absidă (descrisă mai sus la C.25) şi care faţă de zid are o rază de 2.75 m. În partea estică a casetei, la adâncimea de cca. -1,05 m, în umărul de fundare a absidei, spre exterior se poate observa tubul ceramic de evacuare a apei din respectiva absidă care era de fapt un bazin cu apă amenajat în această clădire a băii, tubul de evacuare a apei este direcţionat spre V şi este „înecat" într-o şapă de mortar care departajează fundaţia absidei, de elevaţia acesteia. Diametrul tubului ceramic este de 15 cm. Umărul de fundare al absidei mari de piatră apare la adâncimea de -1.05 m, unde iese in exteriorul paramentului 10 - 20 cm. Fundaţia are un aspect neregulat şi este lucrată din pietre prinse în mortar gălbui foarte slab şi mult pământ. Adâncimea fundaţiei pătrunde în pământ până la adâncimea de -2,20 m. Pornind din colţul N estic al casetei, m. 5,80 - 6, la adâncimea de -0,87m apare un zid, cu lăţimea de 0,60 m, lucrat din piatră aşezată relativ neregulat şi prinsă cu un mortar gălbui de slabă calitate. Având o foarte uşoară curbură spre interior, acest zid are direcţia E - V cu traseul pe sub contrafortul exterior al absidei construit peste acest zid. Paralel cu zidul descris mai sus, între m. 3 - 3,50 ai casetei, apare un alt zid care are un traseu paralel cu cel descris anterior. Acest zid orientat E - V cu lăţimea de 0,70 m apare la adâncimea de -0,85 - 0,95 m, are traseul pe sub absida exterioară şi parţial este demantelat în această porţiune fiind folosit parţial şi ca zid al acestei abside. Cele două ziduri aparţin stratigrafic unei faze intermediare (mai târzii) de amenajare a forumului La adâncimea de -1,50 m, la distanţa de cca. 0,60 m paralel cu profilul vestic al casetei, apare o fundaţie masivă (resturi de la o demantelare masivă sistematică), orientată N - S, fundaţie realizată din pietre neregulate, lipite cu mortar gălbui foarte curat, compact. Peste acest rest de fundaţie trec, având traseul E - V celelalte două ziduri relativ paralele prezentate mai sus, peste aceste ziduri paralele, este apoi amenajată absida cu clădirea băii târzii şi contrafortul absidei construit din zidărie masivă de piatră prinsă cu mortar. Coborând spre nivelele stratigrafice inferioare, observăm, că la - 2,23 m (nivel conturare), apare patul unei canalizări, orientate N - S, şănţuire care aparţine nivelelor fazelor de lemn. Pe toată lungimea şănţuirii drenajului, asistăm la apariţia unor fragmente de tegulae şi tuburi ceramice, pentru drenaj. Fundul patului şănţuirii canalului este la adâncimea de -2,43 m. Posibil ca acest drenaj să delimiteze zona dintre două barăci ce ar aparţine castrului din faza de lemn identificat ca existent în această suprafaţă unde ulterior se construieşte forumul. S.27. Cu dimensiunile de 19 m x 1,5 m are orientarea E - V şi a fost realizată perpendicular pe S24, de care este despărţită doar de un martor de 0.5 m. În paralel cu profilul S, de la m 3, la - 0.6 m porneşte un zid parţial scos care are lăţimea de 0,80 m, care se opreşte la m. 7,5 într-un element de zidărie construit cu o lăţime de 1,3 m perpendicular pe acesta (pragul despărţitor). Elementele sunt elevate din piatră neregulată, prinsă cu mortar slab. În parament se pot observa bucăţi de gresie albă prelucrată, printre care şi o jumătate de fus de coloană cu raza de 40 cm. Materiale romane, fragmente de monumente sunt refolosite la construcţia acestor două ziduri identificate în S.27. Între m 7.5 şi 9, la -1.40 m adâncime apar pilae de hipocaust, formate din cărămizi de 30 x 30 cm, înalte de 70 cm, aliniate la distanţe intermediare de 0,50 m, pe o lungime de 2,5 m. Deasupra lor, la -0,60 m se poate observa o suprafaţă nedistrusă din podeaua de tip cocciopesto, podea care are grosimea de 0,20 m, realizată din mortar puternic, omogen, cu fragmente mici de cărămidă pisată în compoziţie. De la m. 9 porneşte un alt zid (l = 0,80 m) orientat E - V, cu orientare uşor spre E, în relaţia cu zidul surprins până la m. 9. Zidul este elevat din pietre neregulate, legate cu mortar curat slab, dar se observă şi fragmente de ţigle în asize. Înălţimea zidului este inegal păstrată, putând fi observate zone, de unde piatra a fost extrasă de „jefuitorii de piatră" a căror prezenţă se observă foarte clar în această zonă a băii romane construite peste zona de SE a forului La m. 17, în compoziţia zidului sunt introduse două blocuri de gresie fasonate, (L= 0,8 m, l = 0,35 m), cu muchiile teşite. Ele sunt dispuse treptat, în lăţimea zidului (monumente refolosite în zidul acestei construcţii târzii). La m. 18, zidului surprins pe toată lungimea lui în S.27, i se adosează un alt zid perpendicular, orientat aproximativ N - S (l = 0,7 m), zid interior de compartimentare a clădirii. La capătul estic al secţiunii S.27 la N de secţiune, au fost trasate cinci casete (A; B;C;D;E) care au decopertat o suprafaţă din colţul de NE al acestei clădiri târzii. C.27/A Caseta are dimensiunile de 3.5 m x 4.5 m. La -0,70 m persistă nivelul de dărâmătură, care constă în foarte multă piatră, ţigle, cărămizi, fragmente de tuburi de încălzire, toate în sol negru, cenuşos, afânat, pigmentat cu mortar. În capătul de N-E a casetei, pe toată lungimea ei, se poate observa un zid foarte slab, orientat EV (l = 0,7 m), din piatră, lipită cu mortar slab, alb, omogen. De semnalat că în S27 în dreptul casetei C27/A au fost identificate acele 5 picioare de la instalaţia de hypocaustum, sub dărâmătura din această caseta apare podeaua care mai conţine resturile instalaţiei de încălzire de tip hypocaustum. C.27/B are dimensiunile de 3,5 m x 4,5 m, iar la adâncimea de -1,10 m, nivelul de dărâmătură continuă. În capătul de N-E a casetei, pe toată lungimea ei, se poate observa un zid foarte slab, orientat E - V (l = 0,7 m), din piatră, lipită cu mortar slab, alb, omogen. Zidul nu are aceeaşi înălţime peste tot, prezentând două întreruperi bruşte, doar partea zidului din zona centrală a casetei rămâne intactă. S.27/C are dimensiunile de 3 m x 4,5 m. La adâncimea de -0,90 m, în nivelul de dărâmătură se evidenţiază la adâncimea de la - 0,90 m, lângă profilul de NE - un zid orientat E - V cu lăţimea de 0,70 m, foarte slab lucrat şi care se adosează la zidul paralel cu profilul vestic şi care are lăţimea de 0.90 m care este elevat din piatră neregulată, mortar curat şi compact, prezentând un aspect foarte stabil. Acest zid pare să fie zidul surprins în capătul nordic al S23 şi reprezintă zidul exterior de pe latura de N a acestei băi târzii construite aci peste latura sudică a forului. S.27/D are dimensiunile de 3 m x 4.5 m. La o distanţă de 0,90 m de profilul NE, apare un zid orientat E - V, continuarea celui din S25/B. Între zid şi profilul amintit mai sus, la -0,90 m se pot observa urmele unui acoperiş căzut, constând în ţigle rămase in situ. Pe suprafaţa amplasată la S de zid, nivelul de dărâmătură continuă, nivel care constă în pietre căzute, cărămizi şi ţigle, căzute peste podeaua de cocciopesto aflată la -0,90 m adâncime. Capătul nordic al zidului surprins în partea estică a casetei pare să continue în profilul nordic al casetei, la fel cum se observă şi la zidul paralel cu acesta, zid surprins în C27/C, care şi acesta pare să continue spre N. Investigarea fazelor anterioare acestei clădiri, a atras după sine secţionarea podelei, la o distanţă de 1.40 m, de la profilul estic. În secţiunea amintită stratigrafia se prezintă în felul următor. Menţionăm, că elementele de arhitectură (zidurile) au fost denumite convenţional F1, F2, respectiv F3, în ordine descendentă. Aşadar, situaţia se prezintă în felul următor: F1 - apare la adâncimea de -1,60, orientat E - V, are lăţimea de 0,90 m şi este realizat din aşezarea neregulată a pietrelor, prinse cu mortar alb-gălbui, foarte curat şi compact. F2 - încălecat de F1, apare la adâncimea de -1,90 m cu orientarea N - S, iese din profilul estic 0,50 m, aşadar, nu avem lăţimea totală. Fundaţia este realizată din pietre depuse neregulat, lipite cu mortar gălbui curat şi compact (aparţine fazei iniţiale a forului). F3 - încălecat de F2, apare la adâncimea de -2,20 m, este orientat N - S, iar partea vizibilă are o lăţime de 0,30 m, restul este acoperit de zidul F2, realizat din aşezarea neregulată a pietrelor, lipite cu mortar alb-gălbui, foarte curat şi compact. La adâncimea de -2,55 m apare un nivel de sol negru, compact, puternic pigmentat cu mortar alb-gălbui, material ceramic şi osteologic, nivel identificat ca aparţinând fazei de lemn a locuirii militare (castru din faza de lemn) identificată ca o locuire anterioară amenajării în această suprafaţă a forumului de piatră din timpul lui Septimius Severus. C.27/E Caseta a fost trasată în prelungirea suprafeţei C.27/D, în direcţia N, având dimensiunea de 3 m x 4.5 m, cu un martor de 0,50 m între ele. La adâncimea de -0,20 m, apare conturat zidul circular al unei abside cu o deschidere de 2 m, care leagă profilele de E şi de V. Elementul arhitectural are o lăţime de 0,80 m, interiorul acestuia fiind prevăzut cu tencuială multistrat impermeabilă, fiind prevăzută şi cu podea de tip cocciopesto, podea identificată la adâncimea de -1,47 m. Umplutura absidei a constat în dărâmătură, pietre, mult mortar şi cenuşă, tencuială căzută. Umărul de fundare apare la adâncimea de cca. -1,45 m. Elevaţia absidei a fost realizată din pietre neregulate, legate cu mortar alb, curat, compact, pe alocuri, pentru egalizarea asizelor de piatră, au fost introduse şi cărămizi. Absida de pe latura aceasta are raza de 2 m, iar zidul semicircular reprezintă zidul exterior al acestei băi pe latura sa nordică, iar cele trei încăperi care se conturează în casetele C27 A, B, C, D, E este prezentă instalaţia de încălzire de tip hypocaustum. În exteriorul absidei, în partea de ESE a casetei, la adâncimea de -1,20 m, apare un nivel al curţii exterioare, nivel egalizat cu un strat de gresie galbenă, identificat ca intact pe o suprafaţă de 2,5 x 1,5 m. Un alt nivel de gresie galbenă (alt nivel al curţii) se va regăsi şi în partea nordică a casetei, dar la adâncimea de -2,30 m, acest nivel aparţinând probabil fazei forumului de amenajare a acestei suprafeţe. În capătul nordic al suprafeţei de cercetare, în afara absidei s-a practicat o secţionare, o adâncire pe o distanţă de cca. 2 m pe lângă profilul vestic la C27/E. În această parte, s-a surprins până la adâncimea de -2,85 m desfiinţarea (distrugerea) unui zid, de către un şanţ adânc cu ic, şanţ care coboară de la nivelul median al elevaţiei absidei, de la adâncimea de -1,67 până la adâncimea de - 3,10 m. Sub icul acestui şanţ, apare un nivel negru, compact, pigmentat cu cărbune şi mult material ceramic, respectiv osteologic, staturi ce aparţin nivelurilor fazelor de lemn (castru din faza de lemn). Golirea totală de moloz şi curăţarea şi a acestor camere identificate în C.27/ A,B,C,D,E rămâne un deziderat de împlinit pentru campania arheologică a anului 2010, precum şi obţinerea planului clădirilor anterioare peste care s-a edificat această clădire extrem de târzie sigur într-o perioadă postromană. Prin urmare în campania anului 2009 în sectorul B. de cercetare s-a reuşit obţinerea planului integral al acestei clădiri de baie construită în perioada romană târzie peste latura de S a forum-ului de la Porolissum. În sectorul A. de cercetare al capătului vestic de pe latura nordică a forumului s-a observat că planul iniţial al forumului a fost modificat, realizându-se aici, peste capătul iniţial construit al forumului, o casă mare pentru locuit, prevăzută cu instalaţie de tip hypocaustum. Stratigrafic, aceste modificări de plan şi de distrugere a planului forum-ului, cu amenajări de construcţii noi, aparţin sigur unei ultime faze de locuire de sorginte romană târzie în această zonă centrală a vechiului municipiu roman care a fost oraşul Porolissum. Abstract other lang. Abstract    Bibliography Bibliographic notes Source   Cronica cercetărilor arheologice din România Editor   CIMEC Language   RO