|
Excavation Year |
1999 |
|
Epoch |
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Late Roman (4th - 7th cent.);
Early Migrations Period (3rd - 6th cent.)
|
|
Periods |
Roman Period;
Post-Roman Period
|
|
Site Category |
Defence;
Domestic
|
|
Site Types |
Rural settlement;
Fortifications
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Sălaj |
|
Locality |
Jac |
|
Commune |
Creaca |
|
Site |
Pomet |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
Porolissum |
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Băcueţ-Crişan |
Dan |
|
Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Matei |
Alexandru |
|
Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
|
|
National Arch. Record Site Code |
140734.08
|
|
Report |
În acest an 1999 cercetarea arheologică a fost realizată în zona de sud - sud-est a oraşului roman Porolissum (sec. II-III d.Hr.). Obiectivul urmărit în zona de sud a oraşului (la sud-vest în apropierea castrului roman de pe dealul Pomet) şi în apropierea amfiteatrului roman, a fost identificarea fazelor de amenajare a ceea ce ar fi putut fi recunoscut ca fiind zidul oraşului roman. S-a urmărit de asemenea relaţia acestuia cu fortificaţiile ca aparţin limes-ului provinciei Dacia pentru fazele de început, sau chiar ale vicus-ului militar şi ale oraşului roman - municipium-ul de mai târziu (sec. III d.Hr.).
Cele trei secţiuni de verificare realizate aici au surprins două etape principale în amenajarea "a zidului" oraşului, a elementelor sale de apărare. În urma săpăturilor realizate au fost identificate elementele de apărare din faza de pământ, perioada lui Traian - Hadrian (şanţ şi val de pământ). În aceste secţiuni a fost identificată şi baza (structura) de piatră, ce avea cca. 5 - 7 m. lăţime păstrată, lucrată din roca locală bine bătută - amenajată, ce reprezintă în fapt faza de piatră a zidului oraşului roman. Surprins la vest de latura sinistra a castrului mare de pe Pomet, în imediata sa apropiere, zidul oraşului, prin traseul său spre nord-est surprins aici, pare să se sprijine pe această latură a castrului din care porneşte, sau latura -sinistra - a castrului a tăiat (suprapus) zidul oraşului (cercetările viitoare ce trebuie realizate direct în acest punct de intersectare, vor aduce sperăm lămuririle necesare). În această zonă se pare că zidul oraşului (a vicus-ului ?) a fost distrus (scos) chiar de către romani când probabil că limita spre nord şi vest a oraşului a fost mult lărgită. Faza de piatră nu are şanţ în faţă, cel puţin pe aceste laturi (vestică şi de sud), cercetările nu au surprins acest lucru. Traseul identificat al incintei fortificate a oraşului roman este realizat în aşa fel încât în colţul ei de sud-vest a fost înglobat amfiteatrul oraşului (cel puţin pentru faza de pământ a incintei).
În zona de sud a oraşului roman Porolissum, la cca. 80 - 100 m. est de latura - dextra - a castrului de pe Pomet au fost trasate 5 secţiuni de control care îşi au traseul aproximativ nord-est - sud-est. În secţiunile acestea au fost surprinse ziduri cu grosimea de 0,70 m. - 0,90 m. grosime, fundaţiile lor având până la 1,10 m. grosime. Aceste ziduri au aparţinut unor clădiri publice de mari dimensiuni, clădiri ce se află construite în acea parte a ceea ce noi azi numim zona centrală a oraşului roman a - municipium-ul Septimium Porolissense -. În aceste secţiuni de control au fost sesizate existenţa a două faze principale de construcţie în piatră a clădirilor descoperite. Tot în aceste secţiuni au apărut urmele unei prime faze principale de amenajare a clădirilor lucrate din lemn - argument pentru existenţa aici a unor faze iniţiale de lemn.
Partea de nord-est a zonei centrale a oraşului propriu-zis a fost sondată prin trei secţiuni de control, care au surprins aceleaşi faze principale de amenajare a clădirilor (lemn şi piatră). Prin toate aceste secţiuni de control - atât cele executate în zona de sud precum şi cele din zona de nord-est a oraşului a fost sesizată aceeaşi orientare a tuturor clădirilor oraşului. Rezultă că oraşul s-a dezvoltat după un plan bine stabilit, clădirile şi trama stradală având aceeaşi orientare pe întreaga zonă în care s-a edificat oraşul, s-a lucrat deci după un plan rectangular regulat.
Stratigrafic toate fazele de construcţie sesizate în secţiuni (lemn şi piatră), se pot urmări relativ uşor prin grosimea nivelelor de locuire ce le corespund (total peste 1,20 m. grosime).
În secţiunile realizate în zona de nord-est a oraşului au apărut în straturile superioare urmele unui nivel târziu de locuire ce aparţine sec. X-XII. În partea sudică a zonei centrale în secţiunea nr. 3, în nivelele târzii de dărâmătură a fost surprins un cuptor pentru ars ceramică. Prin situaţia sa stratigrafică şi a poziţiei sale din zona centrală a oraşului unde a fost amenajat, acest cuptor aparţine sigur perioadei postromane (275 d.Hr.) de locuire a oraşului roman Porolissum, probabil se datează în sec. IV d.Hr.
Cercetările arheologice ce vor fi realizate în această zonă a oraşului roman Porolissum în anii următori, vor decoperta zona centrală a oraşului cu clădirile sale principale - curia; forum-ul; capitolium-ul, sesizate prin măsurătorile geomagnetice şi de rezistivitate a solului realizate aici şi identificate prin secţiunile de control prezentate mai sus ce au fost efectuate în acest an 1999.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
