|
Excavation Year |
2008 |
|
Epoch |
Early Roman (1st - 3rd cent.);
Late Roman (4th - 7th cent.)
|
|
Periods |
Roman Period;
Late Roman Period
|
|
Site Category |
Defence;
Domestic
|
|
Site Types |
Urban settlement
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Sălaj |
|
Locality |
Jac |
|
Commune |
Creaca |
|
Site |
Pomet |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
Porolissum - forum |
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| De Sena |
Eric Charles |
|
Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Matei |
Alexandru |
Site director |
Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
|
|
National Arch. Record Site Code |
140734.02
|
|
Report |
În campania anului 2008, la Porolissum în sectorul municipiului roman, zid de incintă, zona centrală – forum, au fost realizate cercetări arheologice în baza contractului încheiat de către MJIA cu MCC şi cu sprijinul studenţilor americani participanţi la proiectul internaţional Porolissum Forum Project.. Cercetările au fost realizate pe terasa centrală situată la S, SE de latura dextra a castrului mare de la Porolissum.
Au fost trasate şi realizate un număr de 14 secţiuni de diferite lungimi şi 7 casete. Astfel numerotarea acestora, s-a făcut în continuarea numerotării secţiunilor şi casetelor din anul trecut adică cu nr.13 pentru prima secţiune nou realizată în zona centrală adică în zona forum-ului şi apoi cu indicativul primelor litere ale alfabetului pentru secţiunile şi casetele nou realizate în continuarea sau în prelungirea casetelor şi secţiunilor mai vechi. S-a ajuns astfel cu numerotarea la numărul 20 al secţiunilor şi casetelor (în anul 2009 se va continua cu numărul 21 la prima sectiune sau caseta nouă realizată separat). Adunând astfel numărul secţiunilor şi casetelor realizate în anul 2008 şi care au primit numere noi şi cele vechi cu indicativul primeleor litere ale alfabetului, rezultă că in anul 2008 au fost realizate-săpate în total un număr de 21 de secţiuni şi casete noi.
Obiectivele cercetării acestui an au fost: delimitarea curţii interioare a forumului pe toate laturile, identificarea laturii exterioare a forumului de pe latura de V pentru a se putea stabili dimensiunile exterioare (lungimea) acestui edificiu central al oraşului. S-a urmărit stabilirea dimensiunilor bazinului subteran – rezerva de apă a oraşului roman, identificat la V de forum în imediata sa vecinătate, precum şi existenţa zidului de incintă de pe latura de VSV a oraşului roman, a unei eventuale porţi.
Prezentăm rezultatele cercetărilor din casetele şi secţiunile prezentate într-o ordine aleatorie (privind numărul lor), având ca mod de prezentare apartenenţa la acceaşi arie de cercetare şi zona sa limitrofă. Astfel:
Secţiunea S.10 A., reprezintă continuarea spre SV spre curtea forumului a mai vechii secţiuni S. 10/2007 . În această secţiune a fost resăpat şi identificat zidul (de 0,80 m grosime) exterior spre curte al basilicii forumului precum şi zidul porticus-ului Ataşat zidului porticus-ului, spre curte, apare în S.10. A un zid semicircular care prezintă o bună izolaţie atât pe interiorul său cât şi pe faţa exterioară a zidului exterior spre curte a posibilei basilici aflate pe această latură a forumului, zidul cu grosimea de 0,80 m. Această absidă construită de fapt în interiorul curţii, are zidul semicircular cu grosimea de 0,60 m în elevaţie. Zidul absidei este construit din piatră prinsă cu mortar şi prezintă o relativ bună izolaţie spre interior. De semnalat că elevaţia acestui zid, porneşte la nivelul curţii forumului, nivel care aparţine ultimei faze romane de amenajare a curţii, adică a nivelului zonei cimentate - izolate – cu un strat subţire de mortar pentru impermeabilitate şi reţinerea apei de ploaie într-un bazin amenajat ad-hoc în curtea forumului. Sigur acest bazin aparţine unei perioade postromane de amenajare a zonei.
Cercetările realizate în celelalte 4 casete şi au adus argumente care susţin acest lucru. Canalul care evecuează apa din acest bazin ere fundul deasupra nivelului roman de călcare pe nivelul curţii forumului. Zidul porticusului a fost refacut cu alte dimensiuni, bazele de coloane apar dispuse neuniform pe acest zid
Practic din acelaşi loc unde canalul nu mai este surprins şi zidul porticus-ului apare refăcut. Astfel zidul porticus – ului îşi schimbă grosimea, apare în continuare spre colţul nordic al curţii forumului, cu doar cca 0,30 m grosime. Dar trebuie semnalată tehnica deosebită de construcţie a acestui nou zid al porticus – ului, piatra şi cărămizile din care este construit sunt prinse cu un mortar relativ de foarte bună calitate, aproape impermeabil. Poate şi colţul de NNV al curţii forumului a fost transformat într-o fază ulterioară într-un bazin de apă amenajat ad-hoc în această zonă a curţii. La mijlocul acestei casete 10 E., zidul porticus-ului se îngustează aşa cum am prezentat mai sus şi se pare că blochează o intrare ce era iniţial amenajată în acestă zonă a porticus-ului. La fel nici bazele de coloană surprinse în această săpătură în Caseta 10 E, precum şi în toate casetele deschise în acest an 2008, nu au aceleaşi dimesiuni şi nu sunt cioplite din aceeaşi piatră. Şi acestea sunt argumente puternice care ne arată clar o refacere târzie a acestei zone a porticus – ului, credem noi în finalul epocii romane sau mai sigur într-o epocă imediat postromană, post-aureliană.
La SSE de bazinul amenajat în curtea forumului ataşat porticusului, a fost identificat zidul estic la unei clădiri târzii construită cu zidurile masive de piatră (parţial având monumente romane puse în zid). Clădirea (baie ?) a fost amplasată şi construită, suprapunându-se peste latura de SSE a curţii şi parţial peste porticusul şi clădirea forumului de pe această latură, pe care le-a distrus astfel în momentul construirii. La cca. 8,5 m est de colţul clădirii târzii surprinsă în S 7 A. a fost identificat un alt zid tărziu construit din piatră de suprafaţă şi fragmente de monumente puse în zid. Acest zid are traseul perpendicular pe zidul estic al clădirii târzii şi la fel perpendicular pe zidul porticus – ului. Acest zid prin poziţia sa stratigrafică, amenajat pe nivele de dărâmătură aparţine sigur unei faze clar postaureline de amenajare a zonei.
Practic acesta este zidul care opreşte apa de ploie captată de pe acoperisul laturii estice a clădirii forumului, formând un dig întărit cu multe alte pietre şi fragmente de monumente puse ca întăritură peste acest zid târziu. Avem astfel explicaţia izolării unei suprafeţe din partea estică a curţii forumului care la un moment dat a fost transformată într-um mare bazin colector de apă de ploie. Avem astfel o explicaţie a unei perioade mai grele de viaţă a locuitorilor probabil asediaţi cândva în mijlocul acestor ruine şi încercând disperaţi să reziste şi să-şi facă o rezervă de apă.
Cercetarea întregii suprafeţe a curţii care a avut la un moment dat funcţia de bazin de apă pluvială o să aducă, credem noi date importante privind momentele grele din viaţa locuitorilor daco romani de la Porolisum într-o epocă mult după părăsirea Daciei de către romani.
Secţiunea nr.16 a fost trasată peste latura vestică a forumului, în zona colţului de vest. S-a dorit secţionarea acestei laturi pentru a afla cu precizie dimensiunile curţi şi ale întregii clădiri ce constituie forumul. În zona m. 20 – 27 au fost surprine zidurile semicirculare ale unei abside care avea raza de 3 m cu vîrful spre interiorul cladirii, adică spre est. În zona m. 28 – 29 a fost identificat zidul exterior al forumului pe acestă latură de vest. Coroborând rezultatele acestei măsurători cu rezultatele obţinute în urma cercetărilor din anii precedenţi am obţinut dimesiunile clădirii forumului oraşului roman Porolissum, astfel lungimea acestei clădirii a forumului este de 82 m.
Cu secţiunea nr.16 A s-a încercat identificarea zidului exterior al încăperilor de pe latura nordică a forumului şi a porticus-ului de pe latura nordică, Aşa cum de fapt aceste ziduri au fost identificate şi în secţiunile anilor precedenţi, cele două ziduri se află la o distanţă de 3 m unul de celălat. Este exact aceeaşi distanţă cunoscută ca rezultat al cercetărilor din anii precedenţi. Prin urmare a fost identificat porticus-ul şi pe latura de N a forumul. Zidul porticus-ului are aici aceeaşi îngroşare de cca 0,60 m cu piatră diferită decât zidul propriu –zis, prezentând aceeaşi situaţie de refacere tîrzie a acestui zid aşa cum el a fost refacut – reamenajat şi pe latura de est cercetată în acest an prin casetele nr.10 A, 10 B, 10 C, 10 D, 10 E. Iar zidul exterior, spre spaţiul porticus-ului, zidul carceres-urilor de pe latura nord-vestică are grosime de 0,80 m.
Astfel prin rezultatele obţinute în urma cercetărilor realizate cu secţiunile S. 16., S.16 A şi S.16 B. s-au aflat dimensiunile (lungimea) clădirii forumului care este de 82 m, aflându-se şi faptul ca planul iniţial al forumului a fost modificat cu intervenţii ulterioare. Cercetările anilor viitori vor stabili aceste modificări ale planului iniţial al forumului.
Secţiunea nr. 17 a fost trasată cu orientarea E - V peste colţul de SE al curţii forumului. S-a dorit identificarea porticus-ului de pe această latură de SE a forumului şi a zidului iniţial al clădirilor (basilica?) spre porticus. În secţiunea nr.17. nu s.a identificat nici un zid care ar putea fi interpretat ca zidul porticus-ului. În capătul spre curte a acestei secţiuni a apărut un zid care apare stratigrafic ca un zid târziu, cu un traseu paralel cu lungimea forumului. De asemenea în zona m. 7 – 12 apare o clădire (o anexă ? ) a clădirii târzii identificată în casetele 15 şi 15 A. Lucrările de construcţie a acestei anexe ? au deranjat total întreaga zonă. Nu au putut fi identificate cele două ziduri care ar fi putut întregi astfel planul iniţial al forumului
Concluzia cercetărilor anului 2008 în curtea forumului şi la cele patru colţuri ale acestei mari clădiri este că încă nu cunoatem care este organizarea forumului pe laturile de V şi S şi care este dimensiunea exactă a curţii forumului, sau dacă există porticus şi pe aceste laturi de S şi vest, intervenţiile ulterioare au distrus aceste zone.
Secţiunea nr. 13 este trasată peste zona săpată în anul 2007 unde a apărut o construcţie subterană, situată în afara forumului. La capetele acestei casete a apărut acceaşi curte pavată, iar în mijlocul casetei a apărut o îngrămăditura mare de piartă adusă şi aruncată în această zonă de cca. 5 x 2 m. După scoaterea pietrelor s-a ajuns la o adâncime de peste 5,15 m. În fapt pe extremităţile acestei îngrămădiri de piatră şi cărămizi se surprinde mai sus la cca. -0.40 m adâncime, un zid de piatră placat cu cărămidă. Iar cărămizile, prinse într-un mortar relativ de bună calitate, apar dispuse oblic ca pentru realizarea unei bolte. După „golirea” totală a pietrelor şi pământului în această zonă, aici a apărut fiind descoperită o încăpere subterană care are pereţii lucraţi din cărămidă, pereţi care se termină cu bolţi lucrate tot din cărămidă. S-a golit colţul nordic al încăperii surprins şi s-a ajuns pe fundul acestei încăperil, la cca. 5,15 m adâncime măsuraţi de la firul ierbii. Zidurile lucrate din cărămidă coborau neatinse,cu tencuiala şi stratul de izolare intacte Sigur această încăpere care pare să fie de dimensiuni mai mari, Merită semnalat stratul de izolaţie care “ izolează “ perfect toată suprafaţa zidurilor, şi a podelei. Apare ca o izolaţie hidraulică, împotriva infiltraţiilor apei atît dinspre exterior spre interior cît şi invers. Prin prelungirea secţiunii nr.13 A spre est spre secţiunea nr.13, s-au aflat dimensiunile acestei construcţii subterane boltite realizate din cărămidă şi extrem de bine izolată. Acestea sunt de 2,80 m lăţime x 4,80 m lungime şi 3,80 m înălţime.(cca. 60 mc.de apă, cca 60.000 l de apă ca rezervă).
Prin urmare clădirea subterană boltită, bine izolată şi realizată din cărămidă reprezintă bazinul “rezerva de apă” a întregului oraş în momente de asediu sau de distrugere a apeductului.
Secţiunea nr.13 A are lungimea de 21 m iar lăţimea de 2 m. şi este trasată la 3 m S de marginea sudică a casetei nr.13. perpendicular pe aceasta. A fost astfel identificată latura sudică a “bazinului rezerva de apă” stabilindu-i-se astfel dimensiunile exterioare de 5,40 x 3,40 m. În zona m. 0-3 apare aceeaşi curte pavată cu piatră mătuntă bătută cu maiul. De la m. 3 spre m. 3-5 apare o podea a unei construcţii care are zidurile identificate în zona m. 5,50 şi un zid despărţitor în zona m. 8-9. De la acest zid spre m: 21 toată suprafaţa secţiunii a fost acoperită cu un strat gros de ţiglă căzută de pe acoperişul cădirii. Podeaua pe care s-a prăbuşit ţigla de la acoperiş, este o podea de bună calitate realizată din mortar şi cărămidă pisată în compoziţie (cocciopesto). Nu s-a surprins zidul care închide spre S această mare încăpere.
Secţiunea nr.18 apare trasată spre S peste buza terasei în continuarea secţiunii nr. 13 A. Au fost surprinse: zidul de incintă al oraşului, canalul colector principal de evacuare a dejecţiilor, precum şi cele două ziduri paralele ale colonadei care înconjoară zona centrală a oraşului.
Secţiunea nr.18 A este trasată la V de latura vestică a secţiunii nr.18, perpendicular în zona m. 10 – 12 din această secţiune. A fost descoperită o zidărie plină care se pare că face un plan rectangular de zidărie plină lucrat chiar cu blocuri de piatră fasonată. Acest “soclu” de zidărie plină are dimensiunile de 7 x 3,5 m. Acest soclu este alipit/ataşat la zidul de incintă al oraşului.
Campania de cercetări arheologice din zona centrală a oraşului roman Porolissum realizată în anul 2008 a adus ca rezultate imediate, date noi privind existenţa unor clădiri tîrzii construite peste laturile de V şi S ale forumului. A fost stabilită lungimea precisă a clădirii forumului care este de 82 m. Astfel s-a reconfirmat existenţa unei refaceri târzii a clădirii iniţiale a forum-ului precum şi construirea unei clădiri târzii (baie) peste latura sud-estică a forum-ului. A fost identificat “Bazinul Rezerva de Apă” pentru locuitorii municipiului de la Porolissum, precum şi urmele ale unor locuiri romanice târzii, postaureliene la Porolissum. Au fost aduse date noi privind existenţa unei porţi de intrare în oraş pe latura de SSV.
Cercetările campaniilor viitoare trebuie să sondeze latura vestică şi colţurile S vestice atât ale curţii interioare cât şi pe cele ale laturii exterioare a forumului.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
