|
Excavation Year |
2018 |
|
Epoch |
Late Roman period (2nd - 4th cent.)
|
|
Periods |
Roman Period
|
|
Site Category |
Defence;
Domestic
|
|
Site Types |
Urban settlement;
Camp
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Sălaj |
|
Locality |
Jac |
|
Commune |
Creaca |
|
Site |
Porolissum |
|
Site Sector |
Forum; ; basilică; Preatorium |
|
Site name |
Pomet |
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Cociș |
Sorin Ilie |
|
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Deac |
Dan Augustin |
|
Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Lăzărescu |
Vlad Andrei |
Sector director |
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Oprean |
Coriolan Horaţiu |
Site director |
Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
| Pop |
Horea Dionisiu |
|
Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Taloș |
Teodor |
|
Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
|
|
National Arch. Record Site Code |
140734.02
140734.08
|
|
Report |
Obiective
Unul dintre obiectivele cercetărilor din 2018 a fost continuarea cercetărilor arheologice în zona forum-ului oraşului Porolissum şi stabilirea relaţiilor topografice şi cronologice dintre acesta şi clădirea basilicii. În acelaşi timp, am urmărit clarificarea raporturilor stratigrafice între cele două faze de piatră ale oraşului roman, dar şi finalizarea cercetărilor arheologice asupra clădirii basilicii. Tot în anul 2018 au fost continuate cercetările asupra praetorium-ului din castrul mare de pe dealul Pomăt, care au ca obieciv stabilirea relaţiilor dintre cele trei clădiri ale complexului rezidenţial identificate prin cercetări geofizice de suprafaţă, fazele de construcţie şi funcţionalitatea precisă a fiecărui element.
Rezultate şi interpretare
În cercetările din basilică a fost identificată în S24/2018 o structură adâncită cu circa 0,50 m faţă de nivelul de călcare în basilica, făţuită cu mortar, atent finisată, de formă relativ rectangular (circa 4 x 3 m) (Fig. 1). Poziţia acestei încăperi subterane în zona centrală a basilicii, dar şi structura ei internă, permit ipoteza unui posibil aerarium (o încăpere ce adăpostea valorile materiale şi simbolice ale comunităţii).
În acelaşi timp, prima fază de piatră anterioară construcţiei basilicii, cu edificii dezafectate în epoca romană, a fost sesizată şi în această campanie în S25/2018, fără a putea însă furniza date suplimentare referitoare la topografia internă a nucleului de locuire civilă din această etapă cronologică.
Tot în S 25 a fost dezvelit pe o lungime de 10 m zidul sudic al basilicii. Am reuşit să identificăm doi dintre contraforţii exteriori ce întăreau rezistenţa clădirii în această zonă aflată în pantă. Astfel, întreg planul clădirii a fost completat.
Ansamblul de arhitectură basilica – forum (Fig. 2), reprezintă punctul central al vieţii civice din oraşele romane. Identificarea sa corectă oferă o imagine comparativă între Porolissum şi alte oraşe romane cu acelaşi statut şi primele informaţii sigure despre topografia municipiului Porolissum. Încheierea cercetărilor la basilica civilă marchează şi finalizarea demonstraţiei că localizarea forului făcută de vechile cercetări a fost eronată.
Tot în anul 2018 au fost continuate cercetările asupra praetorium-ului din castrul mare de pe dealul Pomăt. Secţiunea planificată pentru anul 2018, S2/2018 (15 x 15 m) a deschis practic seria cercetărilor sistematice ale acestei structuri constructive de factură civilă din interiorul castrului prin dezvelirea în suprafaţă a unui sfert al clădirii din colţul său de NV.
În ceea ce priveşte clădirea praetorium-ului din castrul mare, cercetarea unei suprafeţe de mari dimensiuni, respectiv 15 x 15 m, a putut clarifica şi certifica datele furnizate de către investigaţiile geofizice. A fost dezvelit colţul de nord-vest al acestui important complex arheologic (Fig. 3), fiind identificate un număr de 5 încăperi (A-E). Prin culoarul A se ieşea în curtea interioară (Ci). Curtea interioară era înconjurată de un portic. Am identificat trei dintre bazele porticului. Pe fundaţia de piatră erau zidite cărămizi cu mortar, ce susţineau probabil coloane de lemn, sau stâlpi de cărămidă. Zidurile din această suprafaţă sunt precar păstrate, în majoritate fiind marcate doar de temelia lor. Piatra elevaţiei păstrate şi dărâmătura clădirii au fost sustrase sistematic pe parcursul Evului Mediu. Clădirea praetoriului este o locuinţă cu plan tipic italic, rar identificată în Dacia. Restul edificiului, ce pare mai bine conservat, va putea adduce în viitor informaţii despre destinaţia încăperilor ce flancau curtea interioară.
Descoperiri
Materialul arheologic din basilica a constat în numeroase piroane de fier de la structura acoperişului, ceramic, pise de echipament military de bronz, câteva monede. De remarcat este o fibula cu décor animalier. Nici materialul arheologic din praetoriu nu este prea bogat, în primul rând datorită stării precare de conservare a clădirii. El constă ân căteva monede, ceramic ustensile de bronz, elemente de fier de la uşi de lemn. De remarcat sunt mai multe instrumente medicale, între care şi o placă de oculist din piatră vulcanică. Întreg materialul se păstrează în depozitele Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.
Tehnici de cercetare
Prospecţiile geofizice şi profile de rezistivate electrică au fost continuate. Primul obiectiv a fost stabilirea limitei locuirii civile spre nord, în dreapta drumului imperial. Pentru atungerea acestui obiectiv a fost investigată o suprafaţă de peste 5400 m2 prin mijloace magnetometrice la o rezoluţie superioară (dintre care un areal de 4000 m2 cu o densitate a valorilor măsurate de 1 x 8, iar 1400 m2 cu o densitate a valorilor măsurate de 2 x 8). Reţeaua magnetometrică de măsură a fost proiectată şi materializată prin 8 carouri, fiecare având 30 m x 30 m dintre care datorită condiţiilor din teren au putut fi măsurate doar echivalentul a 6 carouri. Gridurile au fost amplasate în funcţie de configuraţia terenului în zona respectivă, ţinându- se cont că avem de-a face cu o pantă orientată spre sud-est.
Singurul areal cu potenţial arheologic evident este reprezentat de Zona 3 unde se pot observa urmele unei posibile construcţii de formă rectangulară. Poziţia acestei structuri pe o terasă aparent antropică tinde să întărească interpretarea de mai sus cu atât mai mult cu cât aproximativ prin centrul acesteia se pot observa urmele unei vechi secţiuni arheologice pe care din păcate nu am putut să o identificăm în publicaţiile anterioare. Zona situată către nord nu pare să prezinte urme de constructii.
În acelaşi timp, cercetările geofizice au fost continuate atât în oraşul roman, rafinând anumite porţiuni neclare în vechile prospecţii, dar şi în interiorul castrului, în zona praetorium-ului prin mijloace electrometrice. Investigaţia electrometrică în acest areal a furnizat rezultate extrem de spectaculoase. A fost posibilă la final stabilirea planimetriei clădirii cu portic (praetorium) şi a celei vecine atît la orizontală, cât şi la verticală prin interpolarea unui şir de 36 de profile ERT lungi de 60 m fiecare.
Obiectivele supuse cercetării arheologice au fost scanate la final cu un scanner 3D si s-a efectuat fotogrametrie prin zboruri cu drona.
Toate materialele arheologice au fost înregistrate cu staţia totală.
Obiectivele cercetărilor viitoare
În campaniile viitoare vom continua proiectul de cercetare al compkexului rezidenţial praetorium, urmărind etapele de construcţie şi cronologia clădirilor, relaţiile dintre acestea şi tipul arhitectural. Vom continua prospecţiile geofizice în zona unde presupunem că sunt băile private ale comandantului şi problema alimentării cu apă, încă total necunoscută. Săpăturile vor fi efectuate în punctele cheie pentru a putea separa zonele publice, de reprezentanţă, de cele private, folosite doar pentru locuit. În final vom încerca să răspundem la întrebarea dacă acolo locuia un singur commandant, sau mai mulţi şi care era statutul social al personajelor.
Propuneri de conservare, protejare, punere în valoare
Zidurile descoperite au fost acoperite cu material geotextil şi astupate cu pământ.
Ansamblul de arhitectură basilica – forum, reprezintă punctul central al vieţii civice din oraşele romane. Identificarea sa corectă oferă o imagine comparativă între Porolissum şi alte oraşe romane cu acelaşi statut şi primele informaţii sigure despre topografia municipiului Porolissum. Documentaţia obţinută va permite reconstrucţia 3D a edificiului şi va constitui un prim obiectiv turistic din oraşul roman.
Clădirea praetoriului este o locuinţă cu plan tipic italic, rar identificată în Dacia. Continuarea săpăturilor, coroborate cu informaţiile din prospecţiile de suprafaţă, va face posibilă includerea obiectivului în circuitul turistic de vizitare. Într-o primă etapă, vom elabora un proiect- pilot în colaborare cu Consiliul Judeţean Sălaj şi Grădina Botanică din Jibou, sugerând la suprafaţă o parte din planul clădirii prin vegetaţie plantată. Clădirea va fi explicată şi pe panouri prin reconstrucţii 3D şi prin mijloace interactive moderne ce vor fi realizate pe baza colaborării cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
The excavation in the Roman fort and town at Porolissum (Sălaj county) on the Roman Northern frontier of Dacia were continuing the previous researches at the civilian basilica from the Roman municipium. At the end the whole building was unearthed. It was a 40 x 20 m basilica with one nave having strong walls and being roofed with tiles. On the long Northern side, a monumental entrance of 7 m wide was opening to the forum. The building belonged to the second stone construction phase of the town dating in the 3rd century AD after Septimius Severus granted the settlement with the title of municipium Septimium Porolissense. A first stone phase was identified having buildings with a different orientation, dating from the second century. The plan of the complex demonstrates that here was the forum of the town. On this base can be rejected the old topographical location proposed by older research.
At the same time inside the fort from Pomet Hill intensive geophysical surveys suggested between the headquarters building and the porta principalis sinistra a huge residential complex. We presumed in was the commander’s house (praetorium). After a first checking trench dug during the previous campaign which identified many walls and a pool paved with bricks, this year we decided to dig systematically the first building with a smaller inner court with portico, starting with a 15 x 15 m section, representing a quarter of the building’s area. The excavation confirms the magnetometry. The building was poor preserved, the stone of the walls being robbed till to first rows of the basements sometime during the Middle Ages. Only one building phase was recorded, dating to the first decade of the province. Future research will try to establish the relation between the three buildings, the existence of probable private bath house, of the system of water supply and the separation between the private and official rooms of the residence
|
|
Bibliography |
Coriolan H. Opreanu, Vlad A. Lăzărescu (Ed.), Landscape Archaeology on the Northern Frontier of the Roman Empire at Porolissum, Cluj-Napoca, 2016.
C. H. Opreanu, V.-A. Lăzărescu, The Evolution of the Civilian Settlement at Porolissum in the Light of the New Reasearch, în Ephemeris Napocensis, 26, 2016, p. 107-120.
C. H. Opreanu, The Garrison of the Roman Fort at Porolissum (Dacia). The Analysis of the Tile- Stamps, în Open Archaeology (De Gruyter), 2018, 4, p. 365-372.
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
INP |
|
Language |
RO |
|
|
