|
Excavation Year |
2014 |
|
Epoch |
Late Roman period (2nd - 4th cent.)
|
|
Periods |
Roman Period
|
|
Site Category |
Defence;
Domestic
|
|
Site Types |
Fortified settlement;
Civil settlement;
Camp
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Caraş-Severin |
|
Locality |
Jupa |
|
Commune |
Caransebeş |
|
Site |
Cetate (Peste ziduri) |
|
Site Sector |
Sector 1 |
|
Site name |
Tibiscum-Jupa |
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Ardeţ |
Adrian |
Site director |
Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş |
|
|
National Arch. Record Site Code |
51038.01
|
|
Report |
Obiectivele cercetării
În cadrul sectorului 1 obiectivul din acest an a fost continuarea cercetării arheologice în interiorul clădirilor XIII şi XIV (începute în 2014), clădiri private, probabil adaptate şi nevoilor comerciale. Ambele clădiri sunt dispuse la artera comercială a oraşului antic, drum principal în municipium, cercetat în campaniile anterioare, pe o lungime de aproximativ 35 m şi pe o lăţime de 7 m.
Acest obiectiv face parte dintr-un plan de cercetare mai vast, care presupune dezvelirea, conservarea şi punerea în valoare a oraşului roman Tibiscum, dezvoltat pe malul drept şi stâng al Timişului. Lucrările în zona clădirilor XIII şi XIV au fost îngreunate de distrugerea provocată de construirea morii din Jupa, clădirea modernă distrugând parţial edificiile antice şi o bucată din drumul roman. De asemenea, cursul râului Timiş şi fluctuaţia acestuia au afectat în mare măsură zona comercială a anticului Tibiscum şi implicit clădirile XIII şi XIV.
Clădirea XIV
Cercetările au debutat în data de 23 iulie 2014, fiind trasată, în cadrul edificiului XIV o secţiune (S1/2014) orientată NV- SE, cu dimensiunile de 4 x 2 m. Am putut constatat că edificiul XIV prezintă două faze de construcţie, în piatră. Dintr-o primă fază de funcţionare datează zidul Z 2 realizat din piatră de râu, legată cu mortar (0.40 x 1.7 m, intră în profilul NV ), cu podeaua aferentă (Cxt 7). La un moment dat, construcţia, în această fază nu a mai fost folosită, un strat de nivelare, compus din nisip şi pietriş (Cxt 6) fiind aplicat pe întreaga suprafaţă. Din a doua fază de funcţionare a clădirii datează zidul construit în tehnica opus incertum, Z 1 (0.65 x 1.2 m), un perete adosat acestuia şi o podea din lut (Cxt 4). Numeroase gropi moderne se pot observa în profilele secţiunii. La adâncimea de 2.20-2.30 m a fost atins nivelul steril, afectat de bioperturbaţi şi au fost surprinse gropile de construcţie ale celor două ziduri.
Stratigrafie:
- 0-40 cm – humus (Cxt 1)
- 40-70 cm – strat de dărâmătură modernă, cu cărămizi şi materiale de construcţie de la moara care a afectat clădirea romană (Cxt 2); apar şi materiale de construcţii romane. Acest strat este probabil contemporan cu gropile G1, G 2, G 3 şi cu groapa de scoatere a zidului Z 1
- 70-100 cm – un strat de nivelare de pământ compact gălbui (Cxt 3)
- 77/80 cm – nivel de călcare al încăperii (podea), delimitat de perete (P 1), compusă din pământ şi mortar (Cxt 4)
- 80-130 cm – strat consistent de nisip şi pietriş, surprins doar în zona sudică a secţiunii, între cele două clădiri (XIII-XIV), probabil strat de nivelare sau chiar o stradelă (Cxt 6)
- 120-150 cm – nivel de călcare, podea arsă (Cxt 7)
- 140-170 cm – nivel de călcare, podea din lut gălbui, cu două faze de funcţionare/ refacere (Cxt 8, Cxt 9)
- 170-190 cm – strat de pământ afânat, sub nivelul de călcare (Cxt 10)
- 190-200 cm – strat de amenajare, din pământ şi pietriş, peste care s-a construit podeaua (Cxt 11)
- 205-220 cm – strat de nivelare, format din nisip şi pietriş, probabil din prima fază de locuire a clădirii, de la începutul secolului II p. Chr. (Cxt 12)
- 220-240 cm – steril (Cxt 13)
Clădirea XIII
O altă secţiune (S2/ 2014) a fost deschisă în clădirea învecinată, paralelă cu S1/2014. Secţiunea, orientată NV-SE, avea dimensiunile de 3 x 4 m. Clădirea XIII a fost conservată primar de către M. Moga, care s-a oprit cu cercetările pe ulimul nivel de locuire, roman şi a restaurat cu ciment un zid perimetral cu un
contrafort, Z 3 (1 x 3 m). Sub acest nivel, pe care s-a realizat restaurarea zidului (şi de unde am pornit cercetarea în anul 2014), au rezultat numeroase fragmente de pereţi prăbuşiţi (Cxt 3), din clădire (dar şi fragmente in situ), surprinse pe o suprafaţă de 156 x
98 cm şi alte straturi de dărâmătură (Cxt 4-6). La adâncimea 70-80 cm, în colţul NE a fost găsită urma unei podele din opus signinum, distrusă de gropile moderne (numeroase gropi se pot observa în profilele secţiunii, G 1, G 2). În acest an, ne-am oprit cu săpăturile la adâncimea de 140 cm şi nu am atins stratul steril.
Această fază a clădirii, pe care am cercetat-o în 2014 şi care se află sub faza restaurată de M. Moga se datează la sfârşitul secolului II p. Chr. - începutul celui următor, pe baza descoperirilor arheologice (o fibulă cu genunchi şi un denar roman).
Materialul descoperit şi tehnici de cercetare
Materialul arheologic a constat din fragmente ceramice şi fragmente de oase, obiecte din bronz şi fier, monede din argint şi bronz. La construirea edificiilor XIII, XIV a fost utilizată piatră de râu, ţigle, cărămizi şi lemn. Din cadrul acestei campanii au rezultat numeroase cărămizi ştampilate inscripţia MID şi MII. Materialul rezultat în urma cercetării arheologice se află în depozitele MJERG Caransebeş.
În sondajul realizat în anul acesta au fost utilizate mijloacele clasice de cercetare arheologică, combinate cu tehnica fişelor de context arheologic.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
Buildings number XIII and XIV are located in the north-east part of the municipium’s main road, in the area deeply affected by
the changing route of Timiş River. All this structures are private hoses, probably with a public/commercial area.
Two distinct sections (S1/2014, S2/2014), orientated NW-
SE, were made in order to understand the buildings’ stratigraphy. Building number XIV had two different stone phases, contemporary
with the period of vicus and municipium. The building number XIII
(partially restored by M. Moga) was not entirely excavated. This year we were able to examine only the phase from the end of the
2nd century AD, phase dated with a Kniefibel and a silver denarius.
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
INP |
|
Language |
RO |
|
|
