|
Excavation Year |
2013 |
|
Epoch |
Late Roman period (2nd - 4th cent.)
|
|
Periods |
Roman Period;
Late Roman Period
|
|
Site Category |
Defence;
Domestic
|
|
Site Types |
Civil habitation;
Urban settlement;
Camp
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Caraş-Severin |
|
Locality |
Jupa |
|
Commune |
Caransebeş |
|
Site |
Cetate; Peste ziduri |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
Tibiscum |
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Ardeţ |
Adrian |
Site director |
Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş |
| Ardeţ |
Lucia-Carmen |
Sector director |
Liceul "Traian Doda", Caransebeş |
| Benea |
Doina |
|
Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş |
| Crânguş |
Mariana |
|
Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş |
| Grumeza |
Lavinia |
|
Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş |
| Negrei |
Dimitrie Pavel |
Sector director |
Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş |
| Regep |
Simona Daniela Glicheria |
Sector director |
Universitatea de Vest, Timişoara |
| Ştefănescu |
Atalia |
|
Universitatea de Vest, Timişoara |
| Timoc |
Călin |
Sector director |
Muzeul Național al Banatului - Timișoara |
|
|
National Arch. Record Site Code |
51038.01
|
|
Report |
Obiectivele cercetării
În cadrul sectorului 1 obiectivul din acest an a fost continuarea cercetării arheologice în interiorul clădirii XIII B, descoperită în campania din anul 2011. Acest obiectiv face parte dintr-un plan de cercetare mai vast, care presupune dezvelirea, conservarea şi punerea în valoare a oraşului roman Tibiscum, dezvoltat pe malul drept şi stâng al Timişului. Ca urmare a stării precare de conservare ale clădirilor aşezării civile de la nord de castrul militar, s-a iniţiat un program de conservare primară încă din anii 2001-2002, care viza, în special, clădirile XIII A, IV şi V, precum şi curăţarea drumului roman care traversează aşezarea civilă. Drumul are o lăţime de 7 m şi este pavat cu lespezi de calcar, fiind considerat o arteră comercială a oraşului antic. Astfel, campaniile arheologice din anii 2011-2013 au avut ca obiectiv particular cercetarea zonei aflate în vecinătatea clădirii XIII A, B şi a drumului adiacent, stabilirea stratigrafiei zonei şi a nivelelor de locuire.
De asemenea, cercetările arheologice din anul 2013 au continuat şi investigarea sectorului de nord-vest al castrului, începută în anul 2009, dar şi cercetarea clădirii XV. Aceasta reprezintă un edificiu amplasat în zona centrală a suprafeţei rezervaţiei arheologice aflată la nord de castrul mare (sectoarele 2 şi 3).
Rezultate şi interpretarea lor. Materialul descoperit şi tehnici de cercetare.
Sector 1 (Fig. 2) „Clădirea XIII B” (responsabil sector: Lucia Carmen Ardeţ)
Cercetările arheologice au debutat la 1 iulie 2013 print-un sondaj realizat în dreptul caroului 3 (în vechea săpătură din 2012). Caseta a fost orientată est – vest şi a avut următoarele dimensiuni: 1 x 4 m. Sondajul s-a efectuat de la adâncimea de – 60 m (de la ultimul nivel de călcare al construcţiilor datate la sfârşitul secolului II p. Chr.) şi s-a oprit la adâncimea de – 2.20 m, unde a fost identificat pământul steril, reprezentat de un pat de pietriş.
La adâncimea de 1.80 a fost observat un strat compact de pietriş şi mortar, sub care s-a găsit un nivel de construcţie, gros de aproximativ 25 cm şi format din chirpici şi cărămidă. Acesta reprezintă ultimul nivel de locuire identificat anul acesta, în interiorul clădirii XIII B, nivel datat pe parcursul secolului II p. Chr.
Lucrările în zona clădirilor XIII A şi B au fost îngreunate de distrugerea provocată prin construirea în zonă a morii din Jupa, clădirea modernă distrugând edificiile antice şi o bucată din drumul roman. De asemenea, cursul râului Timiş şi fluctuaţia acestuia au afectat în mare măsură zona comercială a anticului Tibiscum.
Edificiile cercetate de noi în campaniile din anii 2011-2013 se înscriu în tipul clădirilor adaptate nevoilor comerciale, cu faţadă îngustă şi portic, amplasate lângă drumul aşezării.
Materialul arheologic este modest, fiind reprezentat doar de câteva fragmente ceramice, mărgele din sticlă, fragmente de bronz şi o cheie din fier. La construirea edificiului XIII A, B a fost utilizată piatră de râu, ţigle, cărămizi şi lemn. Materialul rezultat în urma cercetării arheologice se află în depozitele MJERG Caransebeş.În sondajul realizat în anul acesta au fost utilizate mijloacele clasice de cercetare arheologică, combinate cu tehnica fişelor de context arheologic.
Sector 2 (Fig. 3) “Castrul mare” (responsabil sector Simona Regep)
Cercetările arheologice din anul 2013 au continuat investigarea sectorului de nord-vest al castrului, începută în anul 2009. Noua secţiune a fost amplasată la 1 m înspre sud-est faţă de cea din anul precedent cu scopul de a surprinde structura internă a castrului. A fost orientată pe direcţia axei ce leagă colţul de nord-vest al castrului, de colţul de nord-vest al principiei. Secţiunea a avut dimensiunile de 11 X 1,5 m.
Stratigrafia este următoarea:
1. 0,00-0,07 m humus vegetal;
2. 0,07-0,35-0,45 m strat de depunere eoliană, fără materiale arheologice, strat cu pământ nisipos de culoare gălbuie; 3. 0,45-0,80 m nivel de locuire roman târziu, cu pământ de culoare negricioasă, cu pigmentaţie de cărămidă, fragmente de ţigle. Prin demontarea martorului dintre cele două secţiuni apare un zid lat de 0,75 m, construit din piatră de râu, fragmente de calcar şi de ţigle, legate între ele cu mortar. Pentru dezvelirea acestuia, ulterior s-a trasat la 0,50 m vest de secţiune o casetă cu dimensiunile de 3 X 4 m; 4.
0,80-1,35 m nivel de distrugere prin incendiere al unei barăci militare, ce reprezintă ultima fază de locuire a barăcii; 5. - lentile de lut de amenajare late de 0,05-0,10 m marchează cele două refaceri ale barăcii; 6. 1,35-1,65 m primul nivel de locuire a unei barăci militare, construită din lemn şi lut (cu lăţimea păstrată de aproximativ 4,90 m). Se păstrează amprenta unei bârne (cu lăţimea de 0,40 m). Baraca a fost distrusă prin incendiere; 7. 1,65- 2,05 m strat de lut de amenajare pentru construcţia barăcii; 8. 2,05- 2,15 m strat de pietriş; 9. 2,15- 2,
50 m nivel de locuire antică anterior construirii barăcilor; 10. – solul viu a fost atins la adâncimea de 2,50-2,75 m.
Materialul arheologic descoperit constă din fragmente ceramice (vase, materiale de construcţie).
În concluzie, ultimul nivel de locuire în castru este marcat prin existenţa unei amenajări, construită din zid de piatră cu mortar din piese reutilizate, cum ar fi fragmente de râşniţă, fragmente de ţigle, cărămidă etc. Cercetările efectuate în castrul mare sugerează existenţa a două etape principale de construcţie a barăcilor. Construcţiile din cele două etape a fost distruse prin incendiere şi dezafectate prin nivelarea locului.
Sector 3 (Fig. 4) „Aşezarea civilă” (responsabil sector Ioan Călin Timoc, Mariana Cringuş, Atalia Ştefănescu-Oniţiu)
Clădirea XV reprezintă un edificiu amplasat în zona centrală a suprafeţei rezervaţiei arheologice aflată la nord de castrul mare. Conform ridicării topografice proprii cercetarea acestui edificiu a început prin trasarea unei secţiuni de 10 x 1,50 m orientată nord –sud (după nordul magnetic – oferit de busolă).
Colţul de sud – est al secţiunii s-a aflat la 107 m de poarta castrului mare, respectiv la 84 m de latura vestică a drumului pavat ce traversează aşezarea civilă. Valorile distanţelor au fost obţinute prin trasarea unei axe perpendiculare pe zidul de nord al castrului mare (punctul de contact a fost latura vestică a porţii castrului), respectiv a unei axe perpendiculare pe drumul pavat (punctul de contact fiind amplasat vizavi de colţul de sud – vest al clădirii V).
În primii doi metri ai secţiunii S1/2013 s-a conturat un zid realizat din piatră de râu legată cu mortar. Lăţimea zidului este de 0,85 m, iar din elevaţie s-au păstrat 5 rânduri de piatră, adică 0,55 m. Fundaţia sa este realizată din piatră de râu şu straturi alternative de pietriş. Zidul reprezintă ultima fază de locuire şi aşa cum am arătat este o fază de piatră. În apropierea acestui zid şi în relaţie cu acesta s-a conturat o stradelă amenajată din pietriş care are o grosime de 17 cm. În această secţiune un alt zid care să se coreleze cu acesta nu a mai apărut. În continuarea stratigrafiei menţionăm că au apărut alte 3 nivele de locuire de lemn, bine delimitate în profile, între ele fiind prezent lutul de amenajare. Legat de primul nivel de locuire în această parte a vicus-ului putem spune că el a fost distrus violent, apare la adâncimea de 1,65 m. Acesta este un nivel de locuire de lemn, bârne de lemn şi împletitură lipită cu lut. S-au găsit chiar şi urmele nuielelor şi chiar o bucată de tencuială pictată cu bordo pe fond cărămiziu. Legat de acest prim nivel de locuire în secţiune a apărut delimitată o încăpere cu lungimea de 4,30 m, o alta urma în continuarea ei, însă intra în mal şi ne putem pronunţa asupra dimensiunilor sale. Este delimitată de două bârne. Chiar în mijlocul acesteia apare o vatră de foc cu diametrul de 1,15 m. În buza vetrei au fost găsite aproape în întregime două vase sparte. În faţa acestei încăperi s-a conturat o amenajare de pietre destul de mari de râu pe o lungime de 1,20 m şi care probabil trebuie privită ca o amenajare în faţa intrării în locuinţă. Podeaua încăperii era din lemn şi a ars şi ea. În profil, nivelul de distrugere măsoară o grosime de aproximativ 25 de cm.
Perpendicular pe secţiunea amintită mai sus a fost trasată o nouă secţiune, numită S2/2013, care urmărea să surprindă limitele construcţiei de piatră pe lăţime, precum şi stratigrafia locului. Dimensiunile secţiunii magistrale au ajuns după mai multe prelungiri la 17,75 x 1,5 m. Stratigrafia este în general la fel ca şi în secţiunea precedenta. În plus au mai apărut structuri verticale, de la pereţii unei locuinţe din chirpici şi lemn anterioară fazei de piatră a edificiului vizat de săpătura arheologică. Clădirea din chirpici a avut cel puţin
3 faze de utilizare, ultima beneficiind şi de o compartimentare foarte regulată a spaţiului locuit şi o podea din cocciopesto foarte groasă. În lăţime acest edificiu avea 12 metri. Săpăturile viitoare vor putea stabili lungimea clădirii şi planimetria. Sub această clădire a fost identificat un nivel de locuire de la Traian-Hadrian, din lemn care a avut şi o fântână care măsoară 1 metru în diametru şi coboară până la 4 metri.
Între materialele arheologice identificate în această parte a săpături pot fi enumerate câteva monede de la Septimius Severus şi Severus Alexander, precum şi o fibulă de tip omega foarte bine păstrată, ace de cusut şi ace de păr din os precum şi un centiron de bronz.
În acest sector unde s-au trasat cele două secţiuni şi am surprins foarte aproape de suprafaţă un edificiu - hală din piatră de rău, de cel puţin 14 x 14 m (lungimea încă nu o putem determina cu precizie) dorim să desfacem interiorul clădirii pentru a găsi eventuale compartimentări, prin două suprafeţe simetrice nu înainte de a face prospecţiuni geomagnetice asupra acestui loc. Bănuim, ţinând cont de poziţia centrală în cadrul aşezării a acestui edificiu că avem de a face cu o clădire publică, probabil de cult identificarea funcţionalităţii şi arhitecturii ei fiind dezideratul nostru de bază pentru următorii ani de cercetări arheologice sistematice la Tibiscum.
Obiectivele cercetării viitoare şi propuneri de conservare, protejare şi punere în valoare
Pentru anul 2014 ne propunem continuarea cercetării arheologice în cadrul clădirii XIII B şi a aşezării civile, dar şi realizarea unor lucrări de conservare primară. Aceste lucrări de conservare sunt esenţiale în special în zona estică a edificiului, zonă afectată de cursul râului Timiş.
De asemenea, dorim să continuăm cercetările arheologice şi punerea în valoare a întregii zone comerciale a anticului Tibiscum. Se doreşte o acţiune conjugată la care să participe şi autorităţile locale prin sprijinirea unui program de conservare şi punere în valoare a acestei importante zone arheologice din România.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
The goal of this year was that of continuing the archaeological research in the interior of building XIII B, discovered during the campaign of the year 2011. It is a target that belongs to a larger research planning, which involves the unearthing, conservation, and development of the Roman city of Tibiscum, that stands on both banks of the Timiş river.
The archaeological research had begun on July 1st, 2013, with a sounding within square no. 3 (on the old excavation of 2012), of
1 x 4 m. At the depth of 1.80, there had been observed a compact layer of gravel and mortar, underneath which there had been found a construction level, 25 cm thick, consisting of adobe and brick. This is the last layer of habitation deposits identified this year, in the interior of building XIII B, a level dated to the 2th century AD. The edifices that were examined during the years 2011-2013 belong to the type of buildings designed for commercial needs, with a narrow facade, and portico, situated along the road of the settlement. The archaeological material is but modest, being only represented by a few ceramic fragments, glass beads, bronze fragments and an iron key. River stones, roof tiles, bricks, and wood have been used for the erection of the building. We intend to propose the continuation of archaeological research within the building XIII B, during the year 2014, and to approach primary conservation work, by restoring the masonry, and highlighting the respective building. Conservation work is essential, especially at the eastern part of the edifice, an area affected by the course of the river Timiş. Likewise, we wish to continue the archaeological research and highlight the entire commercial area of the ancient Tibiscum. It is our wish to generate synergies with local authorities, towards a joint action in supporting a conservation programme and promote this important archaeological area of Romania (sector 1).
The archaeological research in the camp of Tibiscum has continued this year the magistral section from retentura sinistra with the objective of identifying how it was used to fill this space and internal planimetry of the fortress.
In the civil settlement, north of the fort, the excavations revealed by two big cross-sections a public building with several earlier wooden phases (sector 2, 3).
|
|
Bibliography |
A. Ardeţ, Tibiscum. Ceramica romană descoperită la Iaz „Traianu”, Cluj- Napoca, 2009.
A. Ardeţ, Din viaţa cotidiană de la Tibiscum, în Tibiscum, 2/2012, p.
49-60.
A. Ardeţ, L. C. Ardeţ, Tibiscum. Aşezările romane, Cluj- Napoca,
2004.
D. Benea, Atelierele romane de mărgele de la Tibiscum, Timişoara,
2004.
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
INP |
|
Language |
RO |
|
|
