|
Excavation Year |
1995 |
|
Epoch |
Early Roman (1st - 3rd cent.)
|
|
Periods |
|
|
Site Category |
Defence;
Domestic
|
|
Site Types |
Civil settlement;
Camp
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Caraş-Severin |
|
Locality |
Jupa |
|
Commune |
mun. Caransebeş |
|
Site |
Castrul şi vicus-ul |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
Tibiscum |
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Ardeţ |
Adrian |
|
Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş |
| Ardeţ |
Lucia-Carmen |
|
Liceul "Traian Doda", Caransebeş |
| Benea |
Doina |
Site director |
Universitatea de Vest, Timişoara |
| Nemeth |
Eduard Marius |
|
Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş |
|
|
National Arch. Record Site Code |
51038.01
|
|
Report |
A. Castru mare (Princia).
Principia Castrului Mare de la Tibiscum prezintă o anomalie prin amplasarea cu 3,20 m spre sud a încăperii aedes - aflată pe latura de vest -. Ca atare, ea nu corespunde axului central al intrării în principia. A fost trasată o secţiune S IV/1995, 6,00 x 1,20 m, pe direcţia nord-sud în vederea elucidării stratigrafiei, care este următoarea: 0,00 - 0,15 humus actual; 0,15 - 0,40 strat de dărâmătură cu ţigle şi olane aparţinând castrului mare ultima fază; 0,40 - 1,00, strat de depunere amestecat cu piatră de carieră, ţigle, olane; 1,30 m - o podea de mortar groasă de 2,5 cm ce suprapune un strat de lut dens a fost constatată la capătul de sud al secţiunii; între 1,00 - 1,10 m la capătul de nord al secţiunii apare o stradelă de pietriş; între 1,10 - 1,55 m o groapă masivă provocată de amenajările ulterioare în care a apărut foarte mult material arheologic; 1,85 - 2,20 m nivel de locuire aparţinând castrului III marcat printr-o construcţie de lemn, având ca inventar: fibule, aplici, piese de echipament, chiar şi un fragment de inscripţie de marmură, fragmente de vase. Inventarul numismatic este sărac: o monedă de la Traian şi o alta de la Filip Arabul.
Este un edificiu aflat în preajma porţii praetoria a castrului mare (IV). Ea a fost identificată printr-o secţiune efectuată în anul 1993, ocazie cu care au fost depistate elemente constructive aparţinând unui edificiu. Cercetările efectuate în anul 1995 au evidenţiat, printr-o casetă trasată pe toată suprafaţa de 20 x 5 m, la 0,70 m nord de secţiunea amintită.
Cercetările arheologice au evidenţiat existenţa unei faze de lemn (-2,10 m), marcată printr-un material arheologic adecvat (opaiţe cu ştampila FORTIS, ceramică romană, dar şi dacică lucrată cu mâna, alături de mai multe obiecte din fier). Nivelul II (-1,50 - 1,60 m) aparţine unei construcţii anterioare clădirii din piatră (denumită de noi XII) şi este tot un edificiu din lemn, observat mai clar doar la vestul secţiunii. Ca material important: opaiţe cu ştampila FESTI (3). Nivelul III aparţine unui edificiu din piatră identificat parţial pe laturile de sud şi de est. Clar este cuprins până acum doar colţul de sud-est al clădirii, având la rândul său mai multe etape de locuire, fiind utilizat ca, complex termal (?) sau poate ca un edificiu dispunând de o mare instalaţie de încălzire cu un praefurnium dublu aflat pe latura de sud. Ultima etapă de folosire se pare că depăşeşte momentul abandonării provinciei.
C. Vicusul militar
În imediata apropiere a atelierului de sticlă (Clădirea I), la vest de edificiu, a fost trasată secţiunea S I/1995 - 12 x 1,20 m care a fost cercetată până la solul viu (2,50 m). Au fost identificate mai multe nivele de locuire. Primele două aparţin unor construcţii de lemn de tip barăci: 1. nivelul de locuire apare la 2,20 - 2,50 m pe toată suprafaţa secţiunii; 2. nivel de locuire marcat, doar în partea de sud-vest a secţiunii, printr-un strat de culoare gălbuie-neagră (datorită incendierii construcţiei de lemn). În apropierea acestei construcţii a apărut o groapă menajeră cu diametrul de 1m şi adâncă de 0,55 m, conţinând un bogat inventar osteologic, alături de ceramică fragmentară romană şi chiar clasică, lucrată cu mâna, două dăltiţe din fier, etc. Acest nivel este contemporan cu un drum lat de 5,25 m, gros de 0,80 m, bombat în centru, care traversa aşezarea, pe direcţia est-vest. În construcţia drumului s-au observat trei etape de refacere. Traseul drumului se continua în stradela dintre clădirile I şi II şi parţial sub edificiul I.
O ultimă etapă de locuire demonstrează abandonarea drumului în urma extinderii vicesului militar - prin construcţii din piatră -. Deasupra drumului antic abandonat cândva, spre mijlocul sec. II, se constată ridicarea unei construcţii din lemn, a cărei fundaţie o străpunge. Acest nivel de locuire aparţine unei activităţi meşteşugăreşti, care se leagă tot de producţia mărgelelor de sticlă.
D. S II/1995;
Secţiunea are o lungime de 12 m şi este paralelă cu zidul de sud al principiei castrului mare de piatră, la 8 m sud de acesta. Obiectivele secţiunii au fost de a iniţia cercetarea sistematică a "latus praetorii dextrum" cât şi, de a căuta incinta de est a unui castru, anterior celui mare de piatră (numit castrul III). Latura de nord a acestui castru a fost identificată în 1992/93, la sud de castrul mic de piatră.
S-au putut face următoarele constatări:
- zona de la sud de principia (latus praetorii dextrum) a fost acoperită de un strat gros de mâl (cca. 1 m) provenit din inundaţiile unui paleocurs al Timişului, inundaţii mult ulterioare abandonării castrului mare de piatră.
- nivelul corespunzător castrului mare de piatră este reprezentat de o stradelă (piaţetă ?) de pietriş a cărei grosime scade de la S spre N. Stratul de pietriş se afla la adâncimea de 1,50 m iar deasupra lui se găseşte stratul de dărâmătură şi depunere format ulterior abandonării castrului mare. Din acest strat pătrund gropi care întrerup stradela de pietriş, dar par a fi prea mici şi neregulate pentru a indica urmele unei eventuale clădiri de ultimă fază, peste stradela de pietriş.
- sub stradela de pietriş, la adâncimea de 1,75 - 2,00 m, se desfăşoară pe toată lungimea secţiunii un strat de dărâmătură cu fragmente de ţiglă şi pământ ars la roşu. Nu s-a putut delimita clădirea de la care provine dărâmătura şi nici atribuirea nivelului nu este sigură; se poate ca ea să fi aparţinut tot unei faze a castrului mare de piatră.
- la adâncimea de 2,00 - 2,20 m se găseşte un strat compact de lemn ars în jumătatea de est a secţiunii (m 5,50 - 12), terminat la m 5,50 cu o bârnă arsă transversală. În jumătatea de vest a secţiunii (m 0 - 5,50) acest nivel este constituit dintr-un strat de scândură nearsă şi din bucăţi compacte de mortar în care sunt impregnate urme de scândură şi stinghii (probabil tencuială de mortar pe pereţi de lemn, întrucât nu exista nici o urmă de chirpic în acest nivel). Clădirea (clădirile ?) din acest nivel sunt anterioare castrului mare de piatră, ele putând astfel să fi aparţinut castrului III. Nici în acest nivel, însă, şi nici în cel de dedesubt, nu apar elementele de incintă ale acestui castru, aşa cum ne-am aşteptat, ele trebuie, probabil, căutate mai spre est.
- cel mai vechi nivel de călcare este la adâncimea de 2,50 m. Din el coboară gropi mici (din care una de par). Peste acest nivel de călcare s-a aşternut un strat de lut, de amenajare, în care, între m 0 - 2,50, se disting 2 straturi subţiri de pietriş, la adâncimea de 2,00 şi respectiv 2,30 m, cu lut de amenajare între ele; ele au fost probabil stradele şi au corespuns nivelului de mai sus, cel cu clădirea de lemn şi mortar.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
CIMEC |
|
Language |
RO |
|
|
