Report |
Cercetările arheologice propriu-zise au debutat prin realizarea unui model SFM 3D al epavei. Acesta a fost necesar pentru observarea, prin analiza comparativă, a schimbărilor survenite în starea de conservare a epavei pe parcursul ultimului an. La sfârşitul campaniei anterioare, sondajul A a fost protejat prin intermediul unei folii geo-textile fixată cu bare din fier şi 20 de saci de nisip. Pentru observarea sedimentării, respectiv a eroziunii sitului în campania 2017 au fost instalaţi martori de eroziune care au permis observarea evoluţiei acestuia. Reamintim faptul că pentru cercetarea în single-spot a epavei, în anul 2017 s-a hotărât realizarea a două sondaje reduse ca dimensiuni pentru a obţine informaţii privind „stratigrafia” încărcăturii şi a tehnicilor folosite la construcţia navei. Sondajele prevăzute au avut dimensiunile de 2,5x1,5 m; primul (Sondajul A) a fost plasat în secţiunea mediană a navei, între carenă şi catarg, iar al doilea (Sondajul B) la pupa navei, între carenă şi un dolium observat în anul 2016. Prin intermediul celor două sondaje, reduse spaţial, s-a urmărit ca intervenţiile externe asupra epavei Portiţa A să fie minime, dar cantitatea de informaţie ştiinţifică să fie maximă. Sondajul din secţiune mediană (Sondajul A – 2,5 x 1,5 m) a epavei ar trebui, pe de o parte, să ofere informaţii privind stratigrafia încărcăturii principale şi, prin urmare, să reprezinte un model pentru modul de dispunere a încărcăturii in restul navei, precum şi despre tehnicile de construcţie, alături de posibilitatea de analize 14C şi dendrocronologice asupra lemnului utilizat şi a altor materiale descoperite. Majoritatea amforelor recuperate în anul 2017 (cca. 90 exemplare întregi şi fragmentare) provin din sondajul A. În campania acestui an s-a continuat cercetarea în Sondajul A prin înlăturarea foliei geo-textile şi continuarea recuperării amforelor strat după strat, pentru fiecare fiind creat un model 3D prin intermediul SfM. De asemenea, au fost colectate materiale organice, inclusiv frunze folosite ca material- tampon între rândurile de amfore. Elementele structurale descoperite în campania precedentă au fost cercetate în detaliu; a fost astfel, posibilă documentarea stabilizatorului catargului şi poziţia acestuia în zona carenei. A fost, de asemenea, documentată stratigrafia încărcăturii şi a elementelor structurale până la nivelul inferior al carenei. Un alt element structural interesant constă într-o anexă a stabilizatorului catargului de care a fost prins, prin intermediul unor piroane de dimensiuni mari, cu partea superioară acoperită cu plumb. Au fost prelevate probe pentru analize metalografice. O altă descoperire interesantă a fost un segment de funie descoperită lângă catarg, groasă de 2,5 cm, posibil din rafie, şi alte bucăţi de rafie înfăşurate în partea inferioară a catargului. Lestul epavei consta în pietre mici de râu şi fragmente ceramice de dimensiuni reduse care au fost descoperite în zona inferioară a calei. La fel ca în anul precedent au fost folosite o serie de tehnici de înregistrare şi documentare a sitului. Pentru observaţii privind tehnica de lucru folosită la realizarea elementelor structurale din lemn a fost folosită Underwater Reflectance Transformation Imaging (URTI). Un plan final al sondajului a fost creat din SfM oferind posibilitatea unei înregistrări detaliate a interiorului epavei, carenei şi zonei inferioare a calei. La sfârşitul cercetării Sondajul A a fost acoperit din nou cu folie geo-textilă fixată cu saci plini cu nisip. În final, putem susţine că au fost atinse obiectivele campaniei acestui an. Au fost obţinute date privind volumul navei şi tehnica de construcţie utilizată. În plus, datele obţinute vor permite o evaluare finală privind materialele folosite şi tehnica de construcţie, alături de analize interdisciplinare pentru materiale precum plumbul, fierul, balastul, materialul organic precum rafia şi frunzele folosite drept material-tampon între amfore. După cum a fost planificat iniţial, pe parcursul celor două campanii de cercetare a fost posibilă o prezentare generală a epavei, de la stabilirea încadrării cronologice la zona de origine, alături de alte aspecte privind tehnica de construcţie, materialele folosite, etc. Acest lucru a fost posibil prin intermediul a două sondaje în acord cu Convenţia UNESCO pentru Protecţia Patrimoniului Subacvatic.
|