|
Report |
A fost investigată zona de est a aşezării de pe terasa din dreapta Prutului, sub fâşia de graniţă.
Principalele obiective ale acestei campanii de săpături au fost: studierea sistemului de construcţie, date asupra economiei şi vieţii spirituale, stratigrafia aşezării, ocupaţiile locuitorilor acestei aşezări.
Din punct de vedere stratigrafic s-a înregistrat următoarea situaţie: între 0-0,30 m se află solul arabil; între 0.30-0,50 m sol brun în care se găsesc materiale de secol IV p.Chr. şi, sporadic, Cucuteni; între 0,50-1,20 m solul este amestecat, galben cu brun; sub 1,20 m se găseşte pământ galben, steril din punct de vedere arheologic.
A fost identificat un nivel de locuire Cucuteni B, precum şi urme sporadice de locuire (fragmente ceramice)
Horodiştea-Folteşti şi Sântana de Mureş.
Locuirea Cucucteni
În suprafaţa cercetată (S6: 30X2 m; caseta 1: 10X8 m) a fost descoperită o locuinţă de suprafaţă -
lucrată din bârne, nuiele, pari şi lut amestecat cu paie - cu platformă de lut ars pe podină de lemne despicate, de formă aproape dreptunghiulară. În interiorul locuinţei se află o vatră. Au fost identificate, de asemenea, 2 gropi menajere (ce ajung la 1,80 m adâncime). Locuirea cucuteniană a fost deranjată de purtătorii culturii Sântana de Mureş. Materialul arheologic recoltat constă în principal din fragmente ceramice, unelte din piatră, os, lut ars, precum şi plastică antropomorfă. Ceramica prezintă un repertoriu variat, de la vase mari de provizii până la exemplare de dimensiuni mici şi mijlocii. Vasele, în stare relativ bună, sunt lucrate dintr-o pastă consistentă, bine arsă, şi păstrează urme de pictură.
Materialul litic este reprezentat prin lame, percutoare, răzuitoare, nuclee şi un topor de silex. A fost descoperită şi o râşniţă. Uneltele de lut ars (fusaiole, greutăţi de lut ars pentru războiul de ţesut şi pentru plasa de pescuit peşte) şi cele lucrate din os (ac de cusut, spatulă de os) completează materialul arheologic descoperit în această campanie. De amintit şi resturile osteologice reprezentate prin scoici (circa două kilograme). Interesantă rămâne ceramica "tip C" prin numărul de fragmente găsite dar şi prin degresanţii folosiţi.
|
