|
Excavation Year |
2020 |
|
Epoch |
Neolithic;
Latene;
Late Roman period (2nd - 4th cent.);
Late Medieval Age (14th - 18th cent.)
|
|
Periods |
Eneolithic;
La Tène;
Roman Period;
Medieval Age
|
|
Site Category |
Domestic
|
|
Site Types |
Tell
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Tulcea |
|
Locality |
Maliuc |
|
Commune |
Maliuc |
|
Site |
Taraschina |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Mihail |
Florian |
|
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
|
|
National Arch. Record Site Code |
160788.01
|
|
Report |
1.1. Piatră cioplită
Pe parcursul campaniei de săpături arheologice desfăşurată în anul 2020 au fost descoperite 19 piese de silex. Acestea au apărut în opt unităţi stratigrafice: US
3001 (trei exemplare), US 3002 (trei exemplare), US 3025 (un exemplar), US 3027 (un exemplar), US 3029 (un exemplar), US 3036 (şapte exemplare), US 3040 (două exemplare) şi US 3041 (un exemplar).
Tipurile de materie primă exploatate sunt cele identificate în anii anteriori. Se observă predominanţa silexului de tip balcanic, înregistrat pe situl nostru sub denumirea tipul A. Două piese sunt arse cu intensitate.
În cadrul producţiei se remarcă numărul ridicat de elemente laminare (13 exemplare). Cele mai multe sunt lamele obţinute pe calea schimbului, din zona de producţie situată în nord-estul Bulgariei. Din punct de vedere tehnic, lamele studiate au fost obţinute prin tehnica percuţiei indirecte. În ce priveşte aşchiile, a fost observată existenţa a două grupuri. Aşchiile au fost debitate prin tehnica percuţiei directă dură şi constituie elemente puţin robuste.
Din cele 19 de piese, peste 80% (16 exemplare) reprezintă obiecte finite. Aşa cum s-a observat şi în campaniile anterioare, tipurile cu cea mai ridicată frecvenţă sunt lama cu retuş marginal/de utilizare şi gratoarul.
Studiul realizat asupra pieselor litice cioplite descoperite în anul 2020 confirmă caracteristicile determinate în anii anteriori, nefiind identificate elemente noi, nici în privinţa producţiei, nici în cea a tipurilor. Producţia şi achiziţia sunt marcate de două caracteristici distincte. Prima este dată de produsele exogene, exclusiv laminare, obţinute prin percuţie indirectă, iar cea de-a doua, de producţia obiectelor finite dinmaterii prime situate în zone învecinate, pornind de la mici bulgări aluvionari, debitaţi prin percuţie directă dură.
1.2. Piatră şlefuită
Grupul de piese de piatră şlefuită este nu este bine reprezentat, fiind compus din şase exemplare, descoperite în următoarele unităţi stratigrafice: US 3025 (un exemplar), US 3027 (un exemplar), US 3034 (un exemplar) şi US 3036 (trei exemplare).
Din punct de vedere tipologic au fost înregistrate următoarele elemente: lustruitor (trei exemplare), frecător (un exemplar), teslă (un exemplar); acestora li se adaugă un fragment a cărui încadrare tipologică nu a putut fi determinată.
Cu rol de lustruitor au fost utilizaţi galeţi în forma lor naturală, nefiind realizată vreo intervenţie tehnologică. Pentru confecţionarea celorlalte unelte au fost executate tehnici precum: percuţia şi abraziunea.
2. Materii dure animale
Pe parcursul acestei campanii arheologice au fost identificate 10 piese de materii dure animale, apărute în următoarele unităţi stratigrafice: US 3027 (trei exemplare), US 3029 (un exemplar), US 3036 (patru exemplare), US 3038 (un exemplar) şi US 3040 (un exemplar).
Prelucrarea osului este atestată prin descoperirea a trei fragmente de statuetă, două vârfuri, două dăltiţe şi un astragal. Fragmentele de statuetă au dimensiuni reduse şi au fost arse cu intensitate. Vârfurile şi dăltiţele se află într-o bună stare de conservare. Astragalul nu prezintă urme avansate de uzură, fiind ars, la rândul său, cu intensitate.
Cornul de cerb este reprezentat printr-o baghetă, ce prezintă la nivelul unei extremităţi urmele unei perforaţii de formă circulară.
Grupul de piese de materii dure animale este completat de o scoică Cardium, bine conservată şi neperforată.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
La fouille de Taraschina porte actuellement sur une surface de 80 m2, L’objectif de cette fouille est d’étudier un bâtiment dont nous savons qu’il a été partiellement détruit par incendie, vers 4350 BC, à un moment où va s’opérer l’abandon temporaire du tell de Taraschina. L’état exceptionnel de conservation du site permet d’aborder la problématique de la destruction par e feu, volontaire ou non, des unités d’habitations. Note objectif est de décrire le processus de démantèlement de cette unité d’habitation, de manière à discriminer ce qui relève de faits anthropiques et de processus davantage naturels (taphonomie et processus postdépositionnels).
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
INP |
|
Language |
RO |
|
|
