|
Excavation Year |
2020 |
|
Epoch |
Neolithic;
Latene;
Late Roman period (2nd - 4th cent.);
Late Medieval Age (14th - 18th cent.)
|
|
Periods |
Neolithic;
La Tène;
Roman Period;
Medieval Age
|
|
Site Category |
Defence
|
|
Site Types |
Citadel
|
|
Map it |
Find it on the Romanian map |
|
County / District |
Tulcea |
|
Locality |
Maliuc |
|
Commune |
Maliuc |
|
Site |
Taraschina |
|
Site Sector |
|
|
Site name |
|
|
Persons involved and Institutions |
| Last name | First name | role | Institution |
| Bălășescu |
Adrian |
|
Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Burens |
Albane |
|
UMR 5602 Geographie de l’Environnement, Toulouse, France |
| Carozza |
Laurent |
|
UMR 5602 Geographie de l’Environnement, Toulouse, France |
| Constantinescu |
Mihai |
|
Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti |
| Covătaru |
Cristina |
|
Facultatea de Istorie, Universitatea București |
| Danu |
Mihaela |
|
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Florea |
Mihai |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Furestier |
Robin |
|
Cité de la Préhistoire d’Orgnac l’Aven |
| Grumăzescu |
Gabriel |
|
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Haită |
Constantin |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Leveque |
Francois |
|
Université de La Rochelle |
| Manolakakis |
Laurence |
|
CNRS, UMR 8215 Trajectoire, Paris |
| Micu |
Cristian |
|
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Mihail |
Florian |
|
Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Tulcea |
| Provenzano |
Noelle |
|
CNRS, UMR 5140, Lattes-Montpellier |
| Radu |
Valentin |
|
Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Valette |
Philippe |
|
UMR 5602 Geographie de l’Environnement, Toulouse, France |
|
|
National Arch. Record Site Code |
160788.01
|
|
Report |
A. Introducere
Începând cu anul 2010, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea, împreună cu instituţiile partenere (UMR 5602 Toulouse, Muzeul Naţional de Istorie a României, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină Bucureşti, Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer” Bucureşti, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucureşti) şi cu acordul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, realizează proiectul „Delta Dunării”, ce are ca obiectiv general studiul impactului comunităţilor umane asupra mediului înconjurător şi evaluarea incidenţei schimbărilor de mediu (factori climatici, evenimente extreme, crize ale mediului înconjurător) asupra comunităţilor umane.
Săpăturile arheologice de la Taraschina (com. Maliuc, jud. Tulcea) constituie obiectivul central al proiectului mai sus amintit. Specificul acestui sit pluristratificat – de tip tell – este conferit de poziţia sa, cu totul originală (Pl. I), în inima actualei delte a Dunării. În plus, împreună cu situl Dâmbul lui Haralambie (com. Maliuc, jud. Tulcea) reprezintă cele mai vechi dovezi (mil. V BC) ale locuirii spaţiului deltaic.
B. Obiectivele campaniei 2020
1. Continuarea cercetărilor în aşezarea-tell de la Taraschina (com. Maliuc). Realizarea unor prospecţiuni geofizice pe aşezarea-tell de la Taraschina, în anul 2015, a condus la conturarea unei prime hărţi a anomaliilor magnetice de pe suprafaţa sitului (Pl. II). În urma analizei acestui material s-a decis trasarea şi cercetarea unui vast sector, de aproximativ 180 mp, numit convenţional Zona 3 (Pl. III), ce ar trebui să cuprindă atât structuri de locuire (incendiate sau neincendiate), cât şi spaţiile conexe (zone de circulaţie, zone funcţionale).
2. Analiza inventarului arheologic rezultat în urma săpăturilor din aşezarea - tell.
C. Tehnicile şi metodele de cercetare folosite
Cercetările din Zona 3 a aşezării - tell de la Taraschina (com. Maliuc).
Din punct de vedere metodologic, săpătura arheologică din Zona 3 a fost realizată manual, începând chiar de la nivelul actual al solului. Un caroiaj, a cărui unitate de bază este metrul pătrat, a fost dispus în funcţie de sistemul de referinţă propriu sitului (Pl. IV). Decapajele au fost făcute pe unitate stratigrafică şi pe unitate de suprafaţă.
Pentru o cât mai atentă înregistrare a materialului arheologic, în fiecare unitate stratigrafică a fost eşantionată o importantă cantitate de sediment ce a fost sitat uscat şi sub jet de apă în imediata apropiere a sitului arheologic (Pl. V).
Materialul a fost înregistrat pe fiecare din unităţile de suprafaţă individualizate. În cazul cercetării unor unităţi stratigrafice cu grosimi apreciabile materialul arheologic a fost înregistrat pe măsură ce fiecare decapaj a fost finalizat. În această situaţie, alături de numărul de unitate stratigrafică se regăseşte şi cel al decapajului corespunzător. Coordonatele au fost măsurate cu ajutorul unei staţii totale (Pl. VI).
Au fost completate bazele de date pentru fiecare categorie de material arheologic. Pornind de la acestea sunt realizate planuri tematice. Analiza lor permite identificarea elementelor necesare stabilirii modului de organizare a spaţiului în cadrul zonei cercetate.
A fost continuată activitatea de cuantificare a elementelor de arhitectură din chirpici. Aşa cum am precizat şi în rapoartele anterioare, aceasta s-a realizat la scara fiecărei unităţi de suprafaţă (m2) şi pe fiecare unitate stratigrafică. Fragmentele de chirpici mai mari au fost adunate şi cântărite în timpul săpăturii iar restul a rezultat prin sitarea sistematică a sedimentului (sită de 0,5 mm). Datele au fost înregistrate pe teren cu ajutorul unei tablete.
Au fost realizate relevee grafice pentru zona cercetată (scara 1/10); au fost
realizate planuri generale şi de detaliu.
La finalul săpăturilor a fost actualizarea diagramei stratigrafice a Zonei 3. Analiza datelor înregistrate în teren a permis gruparea pe ansambluri a unităţilor stratigrafice.
Şi în această campanie s-a avut în vedere continuarea activităţilor ce au ca
scop testarea unor noi metode de datare a nivelurilor de locuire preistorice.
D. Prezentarea rezultatelor imediate ale cercetării
Cercetările din acest an au fost realizate pe suprafaţa numită convenţional Zona 3, în carourile K-T/29-36 (Pl. VII-XII). În acest context am acordat atenţie structurii de locuire UND 1.
Ansamblul 7 – constituie baza nivelului de distrugere al UND 1. Toate unităţile stratigrafice identificate se regăsesc pe cele două planuri realizate până la finalul campaniei 2020 (Pl. VII-VIII).
US 3024 – cu toate că în raportul corespunzător campaniei 2019 am precizat că cercetarea unităţii stratigrafice a fost finalizată, observaţiile realizate la începutul campaniei 2020 au condus la concluzia că aceasta se regăseşte încă în jumătatea de vest a UND 1. Unul din obiectivele fixate anterior a fost acela de a stabili relaţia sa cu US 3027 – chirpici cu structură granuloasă, de culoare galben-deschis sau bej, asociaţi cu fragmente ceramice, greutăţi de lut, fragmente figurine din os. US 3027, localizată în zonele de nord şi nord-vest ale UND 1, este anterioară US 3024. Cele două unităţi stratigrafice aparţin unui spaţiu puternic afectat de incendiul ce a condus la distrugerea structurii de locuire.
US 3026 – a fost identificată anterior, în special în zona carourilor N29-30, P- R29-30. Dispunerea sa pe suprafaţa UND 1 are un caracter mai degrabă discordant. Corespunde unui sediment nisipos, brun-deschis, asociat cu granule de chirpici, ce ocupă spaţiile dintre zonele cu chirpici incendiaţi. Culoarea brună indică o acumulare de materie organică, în timp ce prezenţa granulelor de chirpici poate fi pusă în legătură cu degradarea fragmentelor de chirpici incendiaţi. Este anterior US 3020 şi posterior US 3040 – plăci de chirpici arşi asociate cu fragmente de vase, localizate în zona de est a UND1.
US 3028 – sediment nisipos, asociat cu o cantitate apreciabilă de granule de chirpici, rezultat al transformării materialelor de construcţie din UND1, aflat pe suprafaţa carourilor M29-31, N29-31 şi O30. Caracteristicile structurii sale indică o zonă în care intensitatea incendiului ce a condus la distrugerea UND 1 a fost cu mult mai mică în raport cu aceea menţionată în cazul US 3024 şi US 3027.
US 3029 – a fost identificată şi în parte cercetată în campaniile anterioare, fiind suprapusă de US 3024. Se individualizează în zonele de nord, nord-est şi centrală ale UND 1 prin textura eterogenă a fragmentelor de chirpici de culoare galbenă, ce formează noduli de mici dimensiuni, asociaţi cu un sediment argilos, brun-închis. Este posterioară US 3037, sediment eterogen, portocaliu, a cărei cercetare a continuat şi în anul 2020, în spaţiul dintre US 3033 şi Fy 3030.
US 3025 – a fost individualizată anterior, atât în carotajele realizate, cât în timpul săpăturii propriu-zise, în carourile O29-34, P30-34 şi Q32-34, ca un strat foarte compact, format din blocuri cu grosimi de peste 15 cm, constituite din lentile fine de limon nisipos, fiecare cu o grosime mai mică de 1 cm. Limita sa de est este reprezentată de US 3033, amenajare în mare parte contemporană. Dispunerea blocurilor nu este una orizontală, întregul nivel având mai degrabă un aspect ondulat. Prezintă caracteristicile unei podele cu numeroasele sale refaceri. În campania 2020 a fost finalizată cercetarea acestei unităţi stratigrafice. Este anterior 3020. US 3039, identificat în special în carourile N29-30, O29-33, Q32-33, corespunde unor blocuri compacte de chirpici, ce păstrează acelaşi aspect ondulat în dispunere. Şi în acest caz limita de est este reprezentată de US 3033. Este anterioară US 3025 şi reprezintă partea inferioară a podelei UND 1. În această campanie a fost prelevat un eşantion pentru studiul sedimentologic.
Ansamblul 8
Cercetările din acest an au condus la o mai bună delimitare a traseului peretelui structurii de locuire UND 1 în colţurile sale de nord-est şi nord-vest – US 3031 (sediment nisipos, compact, bej, aparent fără constituenţi antropici) şi US 3032 (sediment nisipos, compact, cenuşiu, aparent fără constituenţi antropici, mai omogen în raport cu US 3031). Atât US 3031, cât şi US 3032 sunt posterioare US 3042 – sediment argilos, eterogen, asociat cu granule de chirpici arşi. În stadiul actual al cercetărilor nu avem elemente suficiente pentru o interpretare corectă a acestei ultime unităţi.
Ansamblul 5
Reprezintă, aşa cum s-a menţionat în ultimul raport de cercetare, spaţiul exterior complexului UND 1.
În campania 2020 a fost finalizată cercetarea US 3023. Remarcăm în acest context descoperirile din categoria utilaj litic (în special material litic cioplit dar şi utilaj litic şlefuit), utilaj materii dure animale şi piese din cupru. De asemenea, s-a reuşit stabilirea limitelor între US 3035 şi US 3038. Prima unitate stratigrafică, identificată pe limita de nord a suprafeţei cercetate, corespunde unui sediment nisipos, eterogen, puţin compact, brun-închis, ce conţine numeroase resturi de peşti şi coprolite. Cea de-a doua, aflată pe limita de est a zonei cercetate, corespunde unui sediment eterogen, fin, puţin compact, brun-mediu, asociat cu resturi faunistice de mici dimensiuni, coprolite şi rare fragmente de chirpici. US 3038 ar putea corespunde unei zone cu resturi menajere contemporană cu funcţionarea UND 1. Această ipoteză trebuie confirmată în campaniile viitoare. A continuat cercetarea US 3036, sediment eterogen, puţin compact, brun-mediu, asociat cu numeroase resturi faunistice, utilaj litic, utilaj materii dure animale.
Aşa cum am menţionat anterior, în anul 2020, pe durata săpăturilor arheologice, a fost continuată activitatea de cuantificare a elementelor de arhitectură din chirpici. Până în prezent, pentru ansamblurile prezentate în acest raport s-au înregistrat următoarele date:
- Ansamblul 5 – 106,492 kg;
- Ansamblul 7 – 4369,849 kg;
- Ansamblul 8 – 22,998 kg.
Anul 2021 va marca finalul cercetărilor programate pentru structura de locuire UND 1 şi sistematizarea întregii informaţii acumulate.
|
|
Abstract other lang. |
|
|
Abstract |
La fouille de Taraschina porte actuellement sur une surface de 80 m2, L’objectif de cette fouille est d’étudier un bâtiment dont nous savons qu’il a été partiellement détruit par incendie, vers 4350 BC, à un moment où va s’opérer l’abandon temporaire du tell de Taraschina. L’état exceptionnel de conservation du site permet d’aborder la problématique de la destruction par e feu, volontaire ou non, des unités d’habitations. Note objectif est de décrire le processus de démantèlement de cette unité d’habitation, de manière à discriminer ce qui relève de faits anthropiques et de processus davantage naturels (taphonomie et processus postdépositionnels).
|
|
Bibliography |
|
|
Bibliographic notes |
|
|
Source |
Cronica cercetărilor arheologice din România |
|
Editor |
INP |
|
Language |
RO |
|
|
